18.3 C
București
joi, 7 mai 2026
Acasă Blog Pagina 24

Concurs pentru postul de director general la Administrația Națională „Apele Române”

Sursa: Facebook

Începe un proces de selecție pentru ocuparea celei mai înalte funcții la Administrația Națională „Apele Române”.

Mai precis, cea de director general, a anunțat ministra Mediului, care a promis că procedura, care se va derula luna aceasta, va fi una „transparentă”.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat astăzi calendarul procedurii de selecție a viitorului director general de la Apele Române, ministra Diana Buzoianu arătând că dosarele se vor putea depune până pe data de 12 ianuarie, iar interviurile vor avea loc în perioada 14–16 ianuarie 2026.

Funcția este vacantă din decembrie, după demisia fostului directorului general Florin Ghiță, în contextul criza apei potabile din Prahova. În locul său, pe 11 decembrie, a fost numit interimar Sorin Rîndașu, „pentru o săptămână, maxim două”, după cum preciza la acel moment Diana Buzoianu, ministra Mediului, într-o conferință de presă

Pentru prima dată, numirea viitorului director general ANAR se realizează printr-un demers deschis, public și fundamentat pe competență și integritate, după o perioadă îndelungată în care conducerea instituției a fost stabilită prin numiri eminamente politice, în care criteriile profesionale și de integritate au fost secundare susținerii din partea politicienilor”, se arată pe site-ul ministerului.

Și, conform informațiilor publicate aici, în vederea participării la interviu, candidații trebuie să transmită un dosar la cabinet.ministru@mmediu.ro, cu o copie digitală a actului de identitate, documente care atestă experiența profesională în domeniul apelor, inclusiv experiența academică, dacă este cazul, certificat de cazier judiciar din care să rezulte lipsa unor condamnări pentru fapte de corupție sau trafic de influență, dar și o scrisoare de intenție de maxim 500 de cuvinte (3.000 caractere) care să prezinte succint viziunea managerială și principalele 3 – 5 măsuri de reformă instituțională pe termen scurt, mediu și lung.

Mai departe, candidații vor fi intervievați „de o comisie formată din experți cu recunoaștere internațională în domeniul gestionării apelor, cu experiență relevantă în politici publice, infrastructură hidrotehnică, managementul riscului la inundații și adaptare la schimbările climatice”.

Numirea este a ministrului, dar asta nu exclude un proces transparent de depunere de programe, de interviuri și analiză obiectivă din partea unor experți în domeniu. Voi numi, așadar, un director pentru Apele Române după aceste etape parcurse, marcând o schimbare fundamentală de abordare în modul de numire a conducerii uneia dintre cele mai importante instituții din domeniul gospodăririi apelor din România.

Mulți ani de zile conducerea instituției a fost stabilită prin numiri eminamente politice, în care criteriile profesionale și de integritate au fost secundare susținerii din partea politicienilor. Da, numirile se fac de miniștri, dar hai să arătăm că se pot face numiri și după ce persoanele respective dovedesc în interviuri publice că au experiența necesară.

Administrația Națională ,,Apele Române” a fost, de-a lungul anilor, afectată de scandaluri publice repetate, care au erodat încrederea cetățenilor și au slăbit capacitatea instituției de a-și îndeplini misiunea. Este momentul unei schimbări reale. În ultimele luni am făcut primii pași necesari acestei reforme în cadrul instituției. Acum punem cărămizile necesare pentru o reformă profundă a sistemului de gospodărire a apelor, după decenii de investiții insuficiente și de decizii luate fără o viziune coerentă.

Procesul de selecție va fi organizat într-un cadru de maximă transparență, care presupune înregistrarea și publicarea interviurilor, pentru a asigura responsabilitate publică și un standard ridicat de credibilitate instituțională. Candidații vor fi intervievați de o comisie formată din experți cu recunoaștere internațională în domeniul gestionării apelor, cu experiență relevantă în politici publice, infrastructură hidrotehnică, managementul riscului la inundații și adaptare la schimbările climatice.

Da, profesionalismul este baza solidă pe care vom construi în domeniul gospodăririi apelor. Se poate”, a scris și ministra Diana Buzoianu pe Facebook.

Nicușor Dan merge mâine la Paris, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, va avea mâine o întâlnire cu mai mulți șefi de stat, în cadrul reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina.

Întâlnirea a fost organizată de omologul său francez, Emmanuel Macron, la Palatul Élysée – Paris.

O nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina va avea loc mâine, prima după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cel american Donald Trump au negociat la finele anului trecut noi detalii ale planului de pace între Ucraina și Rusia.

Summitul grupului de 31 de state coalizate de Franța și de Marea Britanie va avea loc după ce anterior, la Kiev, au discutat consilierii pentru securitate națională din 15 țări membre ale NATO, dintre care 12 ale Uniunii Europene, precum și reprezentanți ai președinților Comisiei Europene și Consiliului European și secretarului general al NATO.

România nu a participat la acel summit, însă mâine, pe agenda oficială a șefului statului este anunțată participarea, de la ora 15.45, „ora României” „la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai „Coaliției de Voință” (Coalition of the Willing), Palatul Élysée – Paris, Republica Franceză”.

Pe agenda summitului de la Paris figurează sprijinul continuu pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia; negocieri privind garanții de securitate pentru Ucraina după un eventual acord de pace; continuarea coordonării politice și strategice între statele membre.

Summitul vine după o serie de întâlniri pregătitoare între consilieri în materie de securitate din statele membre Coaliției, desfășurate la începutul anului la Kiev, unde s-au examinat documente de negociere privind un plan de pace și garanții de securitate pentru Ucraina.

Președintele Venezuelei, arestat după o operațiune militară a SUA, prezentat azi în fața unui tribunal federal din New York

Arestarea președintelui Nicolas Maduro, după atacul SUA din weekend în Venezuela, continuă cu inculparea oficială a liderului.

Astăzi, Maduro ar urma să fie prezentat în fața unui tribunal federal din New York, însă președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat duminică faptul că nu exclude lansarea unei noi incursiuni militare dacă autoritățile venezuelene nu cooperează cu cerințele Washingtonului.

Capturarea lui Nicolás Maduro a fost anunțată sâmbătă de președintele american Donald Trump, care a precizat că forțele americane au lansat un „atac de mare anvergură” împotriva Venezuelei.

Alături de președintele venezuelean, reținută a fost și soția acestuia, Cilia Flores. Ambii au ajuns la New York, la Centrul Metropolitan de Detenție din Brooklyn, informațiile oficiale fiind acelea că Maduro a fost acuzat de conspirație la narcoterorism, conspirație la importul de cocaină, deținere de mitraliere și dispozitive distructive și conspirație în vederea deținerii de mitraliere și dispozitive distructive împotriva Statelor Unite.

Operațiunea militară a SUA a făcut însă și victime inocente. Cel puțin 40 de persoane au fost ucise în urma atacului american, nu doar militari, ci și civili.

De altfel, pe 3 ianuarie, în Venezuela a fost declarată starea de urgență din cauza a ceea ce autoritățile au descris ca fiind „o agresiune militară extrem de gravă din partea actualului guvern al Statelor Unite”. Momentan, Trump a promis că Statele Unite vor „administra” Venezuela cu ajutorul vicepreședintei lui Maduro, Delcy Rodríguez, iar Armata Venezuelei a recunoscut-o pe aceasta drept președinte interimar al țării.

În vârstă de 63 de ani, Nicolas Maduro a fost lider sindical înainte de a ocupa funcția de președinte al Venezuelei în 2013. Maduro a preluat președinția după moartea lui Hugo Chávez, iar din 2015, a guvernat Venezuela prin decrete, în baza unor puteri acordate de legislativul controlat de partidul de guvernământ.

Maduro este considerat pe scară largă ca lider al unui regim autoritar, caracterizat prin fraudă electorală, încălcări ale drepturilor omului, corupție și dificultăți economice severe. Cu toate acestea, Maduro a susținut permanent că Statele Unite au conspirat pentru a fabrica o criză cu scopul de a provoca o schimbare de regim.

Simion a chemat oamenii la proteste pe Facebook, apoi a șters postarea

Sursa: Facebook

George Simion nu a revenit la gânduri mai bune nici la acest început de an, ci pare să-și continue apetența pentru mișcări de protest.

Uite postarea, nu-i postarea – ar fi sinteza unei acțiuni în mediul online a liderului AUR, care le-a transmis fanilor săi pe Facebook că e timpul să meargă (din nou) la un protest. Numai că postarea respectivă a dispărut de pe Facebook.

Mai protestează sau nu președintele AUR George Simion? Greu de răspuns la această întrebare, dat fiind că, după ce pe 2 ianuarie a făcut un apel pe Facebook la proteste masive, postarea a fost ștearsă de pe pagina sa oficială.

Până să fie ștearsă, au existat câteva entități media care au făcut capturi de ecran, pentru eternitate. Și, conform B1 TV, motivul manifestației mari ar fi organizarea de alegeri libere.

E timpul pentru o manifestație MARE de protest împotriva Guvernului și pentru alegeri libere. Sunteți pregătiți?”, se arăta în postarea care acum este inexistentă.

Păi și dacă suntem pregătiți… cui mai spunem, unde mai comentăm, unde mai facem planuri? Mai ales că exista o completare ulteriorară, conform aceleiași surse:

Colegii mei din AUR vor decide azi când putem cel mai rapid să facem manifestația, la București și, separat, și în toată țara. Sper ca până diseară să vă anunțăm data și mai sper că de data asta nu va mai face nimeni proteste paralele pentru a diviza și a împărți”.

Bolojan, la începutul lui 2026: „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile”

Sursa: gov.ro

Premierul Ilie Bolojan a „dezvăluit” și alte planuri pe care le are în ceea ce privește reforma administrativă – dacă îi putem spune așa.

Am încheiat „un an dificil”, spunea Bolojan la finalul anului 2025, într-un mesaj pe Facebook, iar reformele par a nu se opri aici.

Conform B1 TV, la început de an, premierul PNL a vorbit despre reforma sistemului de pensionare, astfel încât să fie eliminate diferențele mari dintre domenii în ceea ce privește pensionările timpurii.

Iar sursa citată traduce declarațiile premierului prin aceea că reforma este necesară întrucât țara noastră se confruntă cu o presiune bugetară tot mai accentuată, motiv pentru care este necesară o apropiere a vârstei de pensionare de pragul standard de 65 de ani, aplicabil tuturor domeniilor.

Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat. (…)

Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede. (…) E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini. (…)

Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a explicat Bolojan, potrivit sursei citate.

Tragedie într-un bar din Elveția, de Anul Nou; printre persoanele decedate este și un român

Sursa: digisport.ro

Tragedie în noaptea de Anul Nou într-un bar din Elveția, unde zeci de persoane au venit cu gândul de a sărbători trecerea dintre ani.

Numai că în această locație a izbucnit un incendiu, în urma căruia au fost 40 de morți și 119 răniți.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că, potrivit informațiilor transmise de autoritățile elvețiene competente, un cetățean român, presupus inițial dispărut, a decedat în urma incendiului produs în Elveția, în stațiunea Crans-Montana. Românul se numără printre zecile de persoane care și-au pierdut viața în urma incendiului.

De altfel, încă de vineri, MAE detalia că Ambasada României la Berna era „în contact cu familia unui cetățean român presupus dispărut în urma incendiului”.

Echipa consulară desfășoară demersurile necesare pe lângă autoritățile elvețiene competente și va comunica public orice evoluție confirmată oficial. Totodată, România face parte din grupul de contact umanitar constituit pentru a sprijini autoritățile elvețiene în gestionarea cazurilor persoanelor spitalizate.

În acest context, Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății și Ministerul Apărării Naționale sunt pregătite să ofere sprijin, inclusiv pentru eventuale zboruri medicale specializate, la solicitarea părții elvețiene.
Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României la Berna, continuă să monitorizeze situația cu prioritate
”, se arăta pe Facebook.

Astăzi însă, ministra Oana Țoiu a precizat că a fost confirmat decesul tânărului român: „​Transmit condoleanțe familiei îndoliate; mult prea repede a fost luat de lângă ei. Dumnezeu să îl odihnească în pace. ​Împărtășim durerea lor, care, pentru noi, aduce brutal în amintire și incendiul de la Colectiv.

​În fața unei tragedii de asemenea amploare, doar solidaritatea umană poate să fie răspunsul.
​Colegii noștri din Ambasada de la Berna și consulul României au fost alături de mama tânărului, acordând asistența necesară.

România, prin mecanismul european de urgențe civile, pe care îl folosim și noi când cerem ajutorul internațional, a acordat asistență pentru transportul unor răniți din Elveția spre spitale din Franța, sub coordonarea DSU, cu o aeronavă a MApN”.

Prețul energiei electrice în Europa la final de 2025: cine plătește cel mai mult și cine își permite cel mai puțin

Energie electrica - Foto pexels.com -
Energie electrica - Foto pexels.com -

La finalul anului 2025, piața europeană a energiei electrice intră într-o fază de stabilizare relativă, dar la niveluri de preț structural mai ridicate decât înainte de 2020. Diferențele între statele membre nu mai sunt explicate exclusiv prin mecanisme de piață, ci prin decizii politice, regimuri de taxare, scheme de plafonare și capacitatea fiecărui stat de a absorbi costul social al energiei.

Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici diferă de aproape 4 ori între statele UE analizate, în timp ce salariul minim diferă de peste 3 ori.
Această disjuncție indică o ruptură structurală între piața unică a energiei și realitățile socio-economice naționale.


Clasamentul prețurilor la energie electrică – decembrie 2025

Datele disponibile pentru 30–31 decembrie 2025 și media lunii decembrie arată următoarea ierarhie a prețurilor finale (€/kWh, consumatori casnici), ordonate descrescător:

PozițieȚaraPreț energie (€/kWh)Salariu minim brut (€/lună)
1Germania0,38352.161
2România0,2700814
3Olanda0,25002.193
4Grecia0,2400968
5Franța0,19521.802
6Bulgaria0,1300551
7Ungaria0,1040707

Germania are cel mai mare preț absolut al energiei electrice din grupul analizat.
Ungaria și Bulgaria au cele mai mici prețuri finale, prin regimuri de preț reglementat.
Prețul absolut este irelevant fără raportare la venitul minim disponibil.


Prețul energiei raportat la salariul minim: indicatorul real al presiunii sociale

Pentru a evalua impactul real, criteriul relevant nu este €/kWh, ci câtă energie poate cumpăra un angajat plătit cu salariul minim.

Observații-cheie:

  • Germania și Olanda, deși au prețuri ridicate, amortizează costul prin venituri minime ridicate.
  • Franța menține un echilibru artificial prin intervenție statală (tarife reglementate).
  • România și Grecia sunt cazurile critice:
    • prețuri apropiate de vestul UE,
    • salarii minime semnificativ mai mici.

România se află într-o zonă de risc structural de sărăcie energetică.


De ce România este un caz distinct negativ

România ocupă locul 2 la prețul energiei, dar locul 6 la salariul minim.

Fapte structurale:

  • piață liberalizată, apoi corectată administrativ;
  • plafonări succesive finanțate din buget și din distorsiuni de piață;
  • lipsa unui mecanism durabil de corelare energie–venit.

România nu plătește „preț european” pentru energie, ci un preț disproporționat față de capacitatea sa economică.
Aceasta nu este o problemă de piață, ci una de guvernanță energetică și politică socială.


Europa cu două viteze energetice

Analiza comparativă arată trei modele distincte:

  1. Modelul „preț mare – venit mare”
    Germania, Olanda
    → sustenabil social, competitiv industrial cu subvenții țintite.
  2. Modelul „preț controlat – stat intervenționist”
    Franța, Ungaria, Bulgaria
    → stabilitate pe termen scurt, cost fiscal pe termen lung.
  3. Modelul „preț mare – venit mic”
    România, Grecia
    → cel mai vulnerabil, cu efecte directe asupra consumului, inflației și coeziunii sociale.

Implicații economice directe

Energia electrică scumpă se transferă în:

  • prețuri mai mari la bunuri și servicii;
  • competitivitate industrială redusă;
  • presiune pe salarii și pe bugetul public.

Fără o reformă structurală a politicii energetice, România va continua să importe inflație prin energie. Dar cine să aibă capacitatea intelectuală să gândească o astfle de reformă? Actualul Guvern, din păcate, nu!

La final de 2025, problema energiei electrice în Europa nu mai este una de volatilitate, ci de echitate economică.

Piața este relativ stabilizată.
Diferențele între state sunt determinate de decizii politice, nu de costuri reale.
Energia a devenit un test de maturitate instituțională, iar România îl ratează voit, în mod repetat.

Educația între improvizație politică și instabilitate legislativă. Anatomia unui declin sistemic (1990–2025)

Educația în declin - Foto WOKANDAPIX - Pixabay

Instabilitatea conducerii: o constantă postdecembristă

În perioada 1990–2025, Ministerul Educației a fost condus de 28 de persoane distincte, care au cumulat 33 de mandate ministeriale, unele persoane revenind de mai multe ori în funcție.

Această frecvență ridicată a schimbărilor indică o durată medie a unui mandat sub un an, insuficientă pentru:

  • conceperea,
  • implementarea,
  • evaluarea unei reforme educaționale coerente.

Miniștrii Educației după 1990

MinistruNumăr mandateApartenență politică
Mihai Șora1Independent
Gheorghe Ștefan1FSN
Mihail Golu1FSN/FDSN
Liviu Maior1FDSN/PDSR/PSD
Virgil Petrescu1PNȚCD
Andrei Marga1PNȚCD
Ecaterina Andronescu4PSD
Alexandru Athanasiu1PSD
Mircea Miclea1PD
Mihai Hărdău1PD
Cristian Adomniței1PNL
Anton Anton1PNL
Emil Boc1PD
Daniel Funeriu1PDL
Cătălin Baba1Independent
Ioan Mang1PSD
Liviu Pop2Independent / PSD
Remus Pricopie1PSD
Sorin Cîmpeanu2Independent
Adrian Curaj1Independent
Mircea Dumitru1Independent
Pavel Năstase1PSD
Valentin Popa1PSD
Rovana Plumb (interimar)1PSD
Daniel Breaz1PSD
Monica Anisie1PNL
Ligia Deca1Independent
Daniel David1Independent

Un sistem educațional condus de aproape 30 de miniștri în 35 de ani nu poate produce continuitate strategică, ci doar succesiuni de inițiative fragmentare, abandonate odată cu schimbarea conducerii.


Educația ca teren de testare pentru ambiții politice efemere

Transformarea educației într-un laborator de experimente succesive, dependente de ciclurile politice, reprezintă una dintre cele mai grave erori de guvernanță publică din România postdecembristă.

Fiecare schimbare de ministru a adus cu sine o nouă „viziune”, rar corelată cu cea anterioară și aproape niciodată evaluată în raport cu rezultatele reale. În absența continuității, reforma nu mai este un proces strategic, ci o succesiune de inițiative discontinue, abandonate înainte de a produce efecte măsurabile.

Educația nu mai este tratată ca infrastructură critică a statului, ci ca proiect personal cu termen de expirare electoral.


2. Instabilitatea legislativă: reformă prin acumulare haotică

După 1990, cadrul normativ al educației a fost reorganizat prin mai multe legi-cadru, fiecare supusă unui număr ridicat de modificări ulterioare.

Legislația educației și actele modificatoare

Lege-cadruPerioadă de aplicareNumăr de acte modificatoare
Legea învățământului nr. 84/19951995–201142
Legea educației naționale nr. 1/20112011–2023104
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/20232023–prezent8
Legea învățământului superior nr. 199/20232023–prezent10

Clarificare metodologică

Prin „acte modificatoare” se înțeleg legi și ordonanțe care modifică explicit conținutul legii-cadru, nu simple hotărâri de aplicare.

O lege care necesită peste 100 de intervenții normative într-un deceniu nu este o lege stabilă, ci un cadru improvizat, reparat succesiv pentru a corecta deficiențe de concepție.


Legiferarea excesivă ca substitut al responsabilității instituționale

Frecvența modificărilor legislative din domeniul educației indică nu adaptabilitate, ci incapacitatea statului de a construi un cadru normativ coerent și durabil.

O lege care necesită zeci sau sute de intervenții corective nu reflectă dinamismul societății, ci eșecul concepției inițiale. În loc ca legislația să ofere stabilitate și predictibilitate actorilor educaționali, aceasta devine o sursă permanentă de incertitudine. Profesorii, elevii și părinții sunt obligați să se adapteze continuu la reguli schimbătoare, fără garanția că acestea vor rămâne valabile dincolo de un ciclu politic.


Efectul cumulativ: elevul ca variabilă reziduală

Instabilitatea politică (rotația miniștrilor) și instabilitatea normativă (modificări legislative frecvente) generează:

  • programe școlare schimbate repetat,
  • examene redefinite la intervale scurte,
  • curricule inconsecvente,
  • formare profesională a cadrelor didactice permanent depășită de noile reglementări.

Integrare cu indicatori externi

Această dinamică se suprapune peste:


Elevul, victima tăcută a incoerenței sistemice

Într-un sistem lipsit de stabilitate decizională, elevul nu mai este beneficiarul politicilor publice, ci suportul pasiv al disfuncționalităților instituționale.

Schimbările frecvente de curriculă, examene și standarde de evaluare afectează direct parcursul educațional al generațiilor succesive. În lipsa unei direcții clare și constante, școala încetează să mai ofere un traseu previzibil de formare intelectuală și socială. Declinul performanțelor educaționale nu este un accident statistic, ci rezultatul logic al unui sistem care își schimbă regulile înainte de a-și asuma consecințele.


Reformă imposibilă fără coerență

Atât timp cât educația este tratată ca un portofoliu politic temporar, iar legislația ca un document perfectibil la infinit, rezultatul nu poate fi decât degradarea lentă, dar constantă, a calității actului educațional.

Nu lipsa ideilor este problema sistemului românesc de educație, ci excesul de idei necorelate, aplicate fragmentar, fără continuitate și fără evaluare longitudinală.

Fără stabilitate instituțională, fără coerență legislativă și fără o viziune care să depășească ciclurile electorale, viitorul educației românești rămâne structural compromis. Iar efectele acestui asediu asupra Educație încep să se vadă!

Petru Mărginean pierde definitiv procesul cu Ziarul de Investigații

Petru Marginean - Foto replicahd.ro
Petru Marginean - Foto arhiva zin.ro

După cinci ani de procese, am ajuns să cunosc prea bine sălile de judecată din Deva și culoarele Curții de Apel Alba Iulia. Am fost chemat în judecată pentru un articol pe care nu doar că îl susțin și azi, dar îl consider necesar, corect și justificat jurnalistic în fiecare propoziție.

Mă onorează, sincer, ideea că un material publicat de Ziarul de Investigații ar fi fost capabil să răstoarne o administrație, așa cum m-a reclamat Mărginean. Din păcate pentru el, nu presa i-a luat funcția, ci propria incompetență administrativă, dovedită și reconfirmată cu acte în instanță. Noi am scris faptele. El a pierdut pentru că nu le-a putut contrazice.

Acum, că justiția a vorbit definitiv, spun și eu lucrurilor pe nume. Așa cum am făcut din prima zi. Și voi continua.

Procesul în care faptele au cântărit mai mult decât plângerea

În 2020, Petru Mărginean, fostul primar al Devei, a dat în judecată Ziarul de Investigații. Motivul? Un articol incomod care detalia, din documente oficiale, dezastrul administrativ pe care l-a lăsat în urmă.

După cinci ani de procese, pe 29 decembrie 2025, Curtea de Apel Alba Iulia a spus clar: Ziarul de Investigații NU e de vină pentru ce a făcut administrația Mărginean.


Articolul care l-a deranjat mai tare decât realitatea

Materialul intitulat „Una vorbim, alta plătim. Deva încă plătește mizeriile administrației Mărginean” a fost publicat înainte de începerea campaniei electorale din 2020. A fost un articol dur pentru Petru Mărginean, dar documentat.

Am scris atunci despre:

  • depozitarea necontrolată a deșeurilor pe malul Mureșului;
  • amenzile aplicate Primăriei Deva;
  • lucrările de ecologizare plătite ulterior din bani publici;
  • disfuncționalitățile din timpul mandatului Mărginean.

Justiția: libertatea presei nu se plătește

Mărginean a încercat să convingă instanțele că acel articol l-a costat scaunul de primar. (!!!) Ar fi fost o onoare să fie așa. Dar nu presa i-a semnat autorizațiile de construcție. Nu presa a ignorat sancțiunile. Și sigur nu presa a pierdut alegerile.

Două instanțe au confirmat că articolul:

  • se bazează pe surse oficiale;
  • nu conține calomnie;
  • servește interesului public.

Ce a decis instanța:

  • Instanță: Curtea de Apel Alba Iulia
  • Data: 29 decembrie 2025
  • Hotărâre: 261/2025
  • Obiect: recurs formulat de Petru Mărginean
  • Soluție: recurs respins
  • Efect: Ziarul de Investigații câștigă definitiv
  • Consecință: Mărginean plătește cheltuielile de judecată

Articolul complet care a stat la baza procesului

Mai jos redăm integral articolul publicat în 2020 de Ziarul de Investigații. Justiția a confirmat că materialul respectă legea, etica profesională și interesul public. Îl reproducem exact cum a apărut:


UNA VORBIM, ALTA PLĂTIM. Deva încă plăteşte mizeriile „administraţiei Mărginean”

25 august 2020

Petru Mărginean s-a născut de 23 august (1959) şi a trăit toată viaţa în Deva, un orăşel pe care îl poţi străbate la pas în jumătate de oră de la un capăt la altul. Mărginean a fost primar USL în mandatul 2012–2016 şi candidează iar din partea Partidul Puterii Umaniste (SL). Omul care vrea să ocupe din nou fotoliul de primar şi-a fixat ca temă preferată de campanie gunoaiele din Deva, dar îşi ilustrează comentariile cu o poză dintr-un oraş vecin.

Pe de altă parte, în aceste zile, angajaţii Primăriei Deva sunt obligaţi să lucreze la recuperarea unui prejudiciu estimat la peste 500.000 lei, „gaură” lăsată în conturile primăriei chiar de „administraţia Mărginean” pentru o afacere cu gunoaie.


Povestea gunoaielor din zona inundabilă a Devei

Totul a început pe parcursul anului 2015. În urma verificărilor efectuate de Apele Române prin SGA Hunedoara, s-a constatat că deşeurile provenite din lucrările de reabilitare a spaţiului public urban au fost depozitate necontrolat pe terenul situat între digul de apărare împotriva inundaţiilor şi malul stâng al Râului Mureş.


Acte „din pix”, gaură la buget

Conform Curții de Conturi, autorizaţiile semnate de Mărginean nu puteau fi puse în aplicare. Halda de steril era închisă, iar groapa de împrumut era deja umplută parţial. A rezultat o depozitare ilegală de deşeuri în zonă protejată, soldată cu amendă de 40.000 lei.

Ulterior, ecologizarea a costat aproape 475.000 lei. Totul s-a plătit din bugetul local.


Vinovaţii vor fi puşi la plată

Curtea de Conturi a estimat prejudiciul total la 525.196 lei. Potrivit raportului, dacă administrația locală se ocupa corect de gestionarea deşeurilor, amenda şi ecologizarea ar fi fost evitate.


Suprema aroganţă a candidatului PPU

În plină campanie, Mărginean foloseşte imagini cu gunoaie din municipiul Hunedoara ca să ilustreze „dezastrul” din Deva. Nu doar că induce în eroare, dar uită că a fost primar timp de patru ani și că o televiziune locală de familie îi putea livra imagini reale din oraş.


Sfârșit articol original – august 2020

Excepția de neconstituționalitate pe legea pensiilor magistraților, discutată în 2026; CCR amână din nou o soluție

Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraților.

Anunțată inițial ca posibilă pentru ieri, 28 decembrie, soluția a fost din nou amânată – pentru azi, când, iarăși, nu s-a stabilit nimic.

Este constituțională sau nu noua lege privind pensionarea magistraților, așa cum a fost ea propusă de Guvernul Bolojan?

Un răspuns care poate fi dat doar de judecătorii constituționali, atunci când – și dacă – reușesc să se pună la un acord majoritar.

Ieri, decizia așteptată a CCR a fost amânată pentru a doua oară, după ce inițial primele discuții privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție au intrat pe ordinea de zi din 10 decembrie.

Anunțată apoi pentru 28 decembrie, într-o zi de duminică, ședința s-a amânat pentru lipsă de cvorum. Astfel, deși la deliberări au participat toți cei 9 judecători, ulterior 4 dintre aceștia au solicitat lămuriri, după care au părăsit sala, ceea ce a dus la o nouă amânare.

Aceasta în condițiile în care pentru luarea unei decizii, este nevoie ca toți cei 9 judecători să fie în sală, pentru că legea prevede că toți cei care au participat la deliberări trebuie să fie prezenți.

Numai că astăzi, din cei 9, s-au mai prezentat doar cinci – absenți fiind cei „ieșiți un pic” din sală ieri. Așa că în fața publicului a apărut președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a anunțat că următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00.

Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.

Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării.

Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, a declarat președinta CCR.

La ședința programată astăzi de la ora 10.00, dar au intrat în sală judecătorii Dacian Dragoș, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină, în vreme ce cei 4 judecători jumiți de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc -, care au părăsit ieri ședința, neasigurând cvorumul, nu au catadicsit să apară.

Republica Moldova numește un nou ambasador la București

Sursa: Facebook

Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România.

Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a aprobat avizele consultative pozitive pentru candidaturile agreate a patru ambasadori de peste Prut, aceștia urmând a-și începe activitatea „după parcurgerea tuturor procedurilor legale, inclusiv numirea în funcție prin hotărâre de Guvern și decret prezidențial”.

Conform deciziei autorităților din Republica Moldova, viitorul ambasador în țara noastră este Mihai Mîțu, diplomat de carieră care îi va lua locul lui Victor Chirilă.

Acesta din urmă va fi numit ambasador în Ucraina, în timp ce Petru Frunze a fost agreat pentru a fi ambasador în Republica Populară Chineză, iar Lorina Bălteanu – în Republica Franceză.

Mihai Mîțu este diplomat de carieră, cu o experiență de peste 20 de ani în serviciul diplomatic al Republicii Moldova. A activat în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Externe, precum și în misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Suedia, Statele Unite ale Americii și România, ocupând funcții în domeniul protocolului diplomatic, relațiilor consulare și reprezentării externe.

Din anul 2022 exercită funcția de Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe, contribuind la consolidarea capacităților instituționale, modernizarea managementului intern și digitalizarea serviciilor consulare. De asemenea, a coordonat procesul de organizare a Summitului Comunității Politice Europene, desfășurat în Republica Moldova în anul 2023”, se arată într-un comunicat al guvernului de peste Prut.

Tot aici se precizează și că „la stabilirea noii garnituri de ambasadori au fost aplicate criterii riguroase de profesionalism, competență și experiență relevantă”.

Propunerile reflectă angajamentul nostru pentru o reprezentare eficientă și credibilă a Republicii Moldova în relațiile externe. Candidații propuși dispun de expertiza necesară pentru a promova interesele țării noastre în contexte bilaterale și multilaterale complexe”, a transmis și Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe.

Noul ministru al Economiei, previziuni: 2026, anul în care „punem cărămizile viitoarei dezvoltări”

Sursa: Facebook

Abia numit – prin rocadă – ministru al Economiei, Ambrozie Irineu Darău a vorbit, zilele acestea, despre previziunile economice pentru România.

Într-un interviu acordat Digi 24, senatorul USR, ministru începând cu luna aceasta, a explicat că cel mai devreme la finele anului 2026 ne putem aștepta la un trai mai bun.

Irineu Darău a fost numit oficial ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului prin decret prezidențial, pe 23 decembrie, luându-i astfel locul colegului său din USR, Radu-Daniel Miruță.

Schimbarea a fost necesară după demisia altui ministru USR, Ionuț Moșteanu – de la Apărare, portofoliu preluat de Miruță. Iar la câteva zile distanță, noul ministru Darău a ținut să explice cum vede domnia sa situația economică a țării.

Nu sunt populist. Dacă aș spune că anul viitor va fi unul foarte ușor, aș minți. Anul următor va fi în continuare greu. Cred totuși că, undeva pe parcursul anului, se vor găsi resurse să se îmbunătățească individual măcar câte ceva. (…)

Cred că anul anul viitor este anul de calibrare care să ne aștearnă, dacă vreți, o foaie albă și curată pentru 2027 și dezvoltare. Cred, așa cum a fost spus de la instalarea guvernului, că aceasta este misiunea guvernului: maxim la sfârșitul lui 2026 să se termine perioada grea și să punem cărămizile viitoarei dezvoltări. (…)

Este greu pentru oameni, în situații grele, cu taxe mari, să aibă încredere în stat. Eu i-aș ruga să aibă încredere în această guvernare, pentru că întotdeauna populismul e mai rău decât realismul. Realismul uneori doare, (…) dar cred că așa se redresează o situație până la urmă, așa cum facem și în familie: dacă mai avem un copil sau ne cresc cheltuielile, luăm niște decizii astfel încât anul viitor să ne putem redresa.

Despre asta cred că e vorba anul viitor și voi fi o voce în acest sens. Trebuie să arătăm și solidaritate în administrația centrală și în administrația locală, fiindcă greutatea nu poate fi purtată doar de cetățeni”, a spus ministrul Economiei, pentru sursa citată.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
18.3 ° C
18.9 °
17 °
53 %
3.6kmh
0 %
J
26 °
vin
25 °
S
16 °
D
19 °
lun
24 °

Ultimul articol

Sursa foto: Pixabay

Dosar penal după ce polițiștii au împușcat un deținut din Penitenciarul Craiova care evadase

Procurorii au deschis un dosar penal în urma unui incident tragic mai puțin obișnuit. Un deținut încarcerat în Penitenciarul Craiova care evadase în timp ce...

PSD e pregătit să dea premierul, în persoana lui Grindeanu

Sorin Grindeanu, liderul PSD, este cel pe care colegii săi îl văd în postura de potențial premier. Însă numele celui care îi va lua locul...

Nicușor Dan: „Începem negocierile pentru formarea unui nou guvern”

„Cu calm vom trece prin asta”, a transmis ieri șeful statului, după ce demiterea Guvernului Bolojan a devenit oficială. Cum s-ar zice, răbdare și tutun...