Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rezultatele unei anchete privind „o rețea de firme și persoane fizice implicate într-o amplă schemă de evaziune fiscală și spălare de bani”.

A fost o investigație „complexă” – precizează ANAF într-un comunicat, în condițiile în care instituția face referire la „Cazul RICHRBT”, o anchetă publicată luna trecută de Recorder.

Investigația Recorder atrăgea atenția asupra celei mai mari firme-fantomă din țară și cum a fost „validată de ANAF”, pe 4 septembrie. Acum, pe 13 octombrie, ANAF arată însă că a avut o anchetă care „s-a derulat în perioada august 2024 – august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalieră (România – Belgia – Bulgaria), coordonat de două persoane cu cetățenie română.

Investigația a fost demarată după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos și folosite pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat”.

Conform instituției, este vizat un grup de 17 firme implicate în multiple acțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals și constituire de grup infracțional, motiv pentru care a și fost sesizat parchetul, „pentru evaluare completă și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite” – Adrian Nica, președintele ANAF.

Ni se spune în comunicatul de presă că „rețeaua acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria printr-un modus operandi ilegal, coordonată de doi cetățeni români. Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date ANAF, cât și în baza schimbului de informații cu instituțiile statului și statele membre UE”.

„Potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica: preluarea frauduloasă a unor firme existente și transmiterea fictivă de părți sociale; folosirea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați; utilizarea de documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal; mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările; deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identității, dar și conturi bancare aparent legitime; folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor (rețele virtuale private care maschează identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.

Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive. ANAF a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei.

Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii.

Rezultatele anchetei indică o rețea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formală a documentelor comerciale.

Investigația are loc în contextul în care inspectorii Antifraudă au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerțului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operațiuni de tip fraudă fiscală.

Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuării cercetărilor penale și a stabilirii răspunderii persoanelor implicate. În urma acestei anchete și a altor cazuri similare, ANAF a transmis recomandări privind îmbunătățirea mecanismelor de control și a procedurilor de verificare a identității în sistemele financiare și la Registrul Comerțului, propunând totodată integrarea unor măsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent.

Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal și prevenirea folosirii firmelor-fantomă sau a entităților inactive în scopuri frauduloase. Printre principalele modificări adoptate recent în acest sens se numără introducerea de noi criterii de analiză a riscului fiscal: lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie privind capacitatea de plată a obligațiilor fiscale și analiza informațiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor.

De asemenea, au fost stabilite noi criterii pentru declararea inactivității fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului și nedepunerea situațiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal. Perioada de inactivitate a fost limitată la maximum un an, după care firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, cu obligația organului fiscal de a stabili și recupera datoriile înainte de radiere.

Aceste măsuri urmăresc eliminarea entităților care nu desfășoară în mod real activitate economică, dar și protejarea bugetului public și a contribuabililor onești, potențiale victime ale acestui tip de fraudă, printr-un sistem de monitorizare mai eficient și predictibil.

ANAF continuă să desfășoare controale de amploare, în special în sectoarele cu risc fiscal ridicat, utilizând analize de risc și instrumente digitale care eficientizează procesul de analiză și colectarea fiscală și reduc erorile umane.

Instituția își reafirmă angajamentul de a proteja bugetul de stat, de a asigura un mediu concurențial corect și de a funcționa ca o autoritate de încredere, adoptând măsuri care promovează performanța instituțională și integritatea”, se mai arată în comunicat.