Reorganizarea Clubului Sportiv Olimpia București: analiză asupra transferului administrativ, a situațiilor litigioase și a vulnerabilităților patrimoniale

Autor

11 decembrie 2025

Premisele normative ale reorganizării

Primăria Municipiului București justifică reorganizarea Clubului Sportiv Olimpia prin referințe la principiul subsidiarității, la Legea nr. 69/2000 și la Codul administrativ. Aceste acte normative, însă, reglementează doar cadrul general al descentralizării, fără a descrie proceduri specifice pentru separarea entității juridice a unui club sportiv de patrimoniul aferent activităților sale.

PMB afirmă că reorganizarea este fundamentată pe „disponibilitatea” Primăriei Sectorului 2 de a prelua entitatea juridică, nu patrimoniul.

Această disociere conceptuală între patrimoniu și instituția care îl folosește direct ridică o problemă structurată: activitatea sportivă este inseparabil legată de infrastructura pe care se desfășoară.

Argumentația juridică invocată de PMB este insuficientă pentru a demonstra legitimitatea și coerența separării patrimoniului sportiv de entitatea instituțională a clubului.

Situația juridică a bazelor sportive administrate de Clubul Olimpia

Lista bazelor transmise de PMB, pe baza adresei Agenției Naționale pentru Sport, cuprinde patru locații principale:

– Iancului – intabulată;
– Valerian Prescure – intabulată;
– Vitan – aflată în litigiu;
– Străulești – neintabulată, în litigiu.

Această structură juridică prezintă două vulnerabilități majore:

neintabularea – imposibilitatea stabilirii certe a titularului dreptului real;
litigiile – interferența directă cu atribuțiile de administrare publică.

În absența clarificării acestor două aspecte, transferul patrimoniului sportiv către PMB devine operațional fragil.

Transferul imobilelor fără situație cadastrală consolidată afectează integritatea procedurii administrative și poate produce consecințe juridice semnificative.

Cazul Străulești: erodarea patrimoniului sportiv și opacitatea instituțională

Fosta bază sportivă din Străulești reprezintă un caz de studiu viitor în sine. Terenul este astăzi ocupat de un cartier rezidențial, în absența oricărei infrastructuri sportive funcționale.

Cu toate acestea, PMB transmite că terenul:

„Este neintabulat și se află în litigiu”.

Instituția nu oferă detalii despre:

– părțile implicate în litigiu;
– obiectul acțiunii;
– istoricul juridic al imobilului;
– temeiul pentru care litigiosul nu a fost clarificat înaintea reorganizării.

Terenul este confirmat simultan ca neintabulat, în litigiu și ocupat de un cartier rezidențial.

Această situație impune o analiză prin prisma precedentelor urbanistice ale Capitalei, în care terenurile cu destinație sportivă au fost ulterior convertite în proiecte imobiliare.

Exemple

Spartac (Rahova): bază sportivă supusă unui proces extins de retrocedare, cu litigii privind aproximativ 8 hectare.
Terenul Juventus Colentina: Tribunalul București a stabilit că un teren de peste 60.000 mp folosit de club este retrocedabil.
Baza Electrica: teren cu destinație sportivă, ulterior convertit în dezvoltare imobiliară.

Aceste precedente indică o continuitate sistemică în care patrimoniul sportiv se confruntă cu presiuni imobiliare.

Absența informațiilor elementare despre Străulești sugerează un deficit de control administrativ asupra unui teren care a trecut, de facto, în afara sferei sportului.

Analiza financiară: relația dintre CSM și Clubul Olimpia

PMB confirmă că:

„CSM București achită aproximativ 500.000 lei anual pentru folosința bazelor sportive ale Clubului Olimpia”
„în ultimii trei ani, aceste costuri au depășit 1.350.000 lei”.

Această realitate financiară oferă o explicație suplimentară pentru interesul municipalității de a prelua patrimoniul sportiv.

În interpretare strict contabilă:

CSM a suportat costuri semnificative pentru folosința unui patrimoniu administrat de altă instituție publică.

Rațiunea financiară pare determinativă pentru reorganizare, însă nu există o evaluare de impact care să demonstreze că mutarea va genera economii reale la nivel bugetar.

Se pune problema în ce măsură costurile de întreținere, reabilitare și operare vor depăși economiile generate prin eliminarea chiriei.

Limitările critice ale răspunsului PMB

Secțiunea cea mai relevantă din perspectiva investigării riguroase este recunoașterea explicită a lipsei unor informații fundamentale.

PMB afirmă:

„Direcția Cultură, Învățământ, Turism nu deține informații referitoare la:
– situația bazei sportive din Străulești;
– dreptul de acces al sportivilor și antrenorilor în urma transferului;
– proiectele de viitor ale bazelor sportive;
– existența unor revendicări imobiliare, notificări, litigii sau proceduri administrative aferente terenurilor Clubului Sportiv.”

Această constatare indică o vulnerabilitate administrativă majoră.

Instituția care redactează raportul de specialitate recunoaște absența informațiilor indispensabile pentru fundamentarea unei decizii de reorganizare.

Procedura administrativă pare a fi fost inițiată în absența unui inventar juridic complet, ceea ce conduce la o diminuare a robusteții deciziei publice.

Vulnerabilități administrative în procesul de transfer

Separarea patrimoniului sportiv de entitatea juridică a Clubului Olimpia implică o serie de riscuri operaționale. Din analiza documentelor reiese că:

– patrimoniul este transferat către municipalitate;
– entitatea juridică este transferată către Primăria Sectorului 2;
– situația bazelor sportive este incomplet documentată;
– drepturile de folosință ale sportivilor nu sunt clarificate;
– două dintre baze sunt afectate de litigiile în curs (cel puțin așa susține PMB)

Din perspectivă administrativă, această structură creează o ”forțare” instituțională periculoasă: entitatea juridică va funcționa fără patrimoniu propriu, în timp ce patrimoniul sportiv este preluat de un alt administrator, fără o garanție explicită privind accesul sportivilor.

Fragmentarea deciziei conduce la o diminuare a coerenței administrative și poate afecta sustenabilitatea activităților sportive.

Dinamica urbanistică și riscul conversiei destinației terenurilor sportive

Analiza istorică a terenurilor cu destinație sportivă din București indică o tendință constantă: pierderea funcțiunii sportive în favoarea dezvoltărilor imobiliare.

Exemplele includ:

– Spartac (Rahova), un teren de aproximativ opt hectare implicat în retrocedări succesive, ulterior vizat pentru construcții;
– Terenul Juventus Colentina, stabilit de Tribunalul București ca retrocedabil, cu potențial de schimbare a destinației;
– Baza Electrica, imobil sportiv convertit în teren pentru construcții.

În acest context, situația Străulești se înscrie într-un model deja recunoscut: terenuri neintabulate sau aflate în litigiu sunt în mod frecvent mai expuse unor transformări ulterioare.

Baza Străulești figurează ca neintabulată și în litigiu, în timp ce realitatea urbanistică arată existența unui cartier rezidențial pe terenul respectiv.

Se pune problema în ce măsură lipsa de informații privind situația juridică a terenului a contribuit la această conversie de facto.

Riscul conversiei terenurilor sportive în proiecte imobiliare este accentuat de absența unor documentații administrative robuste și de lipsa unor mecanisme de protecție explicită în cadrul reorganizării.

Transparența instituțională și limitele furnizării de informații

Un element adițional îl constituie poziția Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care a refuzat furnizarea informațiilor solicitate în baza Legii nr. 544/2001, condiționând accesul de plata unor taxe specifice.

Din perspectiva cadrului legal, este necesară o distincție între:

– accesul la informații de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001;
– eliberarea de înscrisuri cu valoare autentică, supusă taxelor prevăzute de legislația specială.

În esență:

Refuzul OCPI de a furniza informații de interes public contravine principiilor fundamentale ale transparenței administrative, în condițiile în care nu s-au solicitat acte autentice, ci doar informații care ar trebui să fie accesibile publicului.

Această limitare afectează capacitatea societății civile și a presei de a evalua complet situația juridică a patrimoniului transferat.

Considerații asupra sustenabilității reorganizării

Reorganizarea produce o ruptură instituțională între activitatea sportivă și patrimoniul aferent. Lipsa unor detalii privind:

– accesul sportivilor la baze;
– mecanismul de utilizare a infrastructurii după transfer;
– planurile de investiții;
– regimul juridic post-transfer;

indică faptul că procesul de reorganizare nu este fundamentat pe un studiu de impact complet.

PMB nu furnizează nicio analiză privind consecințele reorganizării asupra sportivilor și personalului administrativ.

Absența unei astfel de analize constituie o deficiență procedurală semnificativă și ridică întrebări privind capacitatea reorganizării de a asigura continuitatea și calitatea serviciilor publice în domeniul sportului.

Concluzii generale

Analiza documentelor oficiale furnizate de PMB, coroborată cu istoricul urbanistic al Capitalei și cu situația juridică a bazelor sportive, indică un set de riscuri administrative, juridice și operaționale asociate reorganizării Clubului Sportiv Olimpia.

Printre elementele structurale identificate se numără:

– existența unor litigii active asupra bazelor sportive; – Exact asta spune PMB! –
– neintabularea bazei Străulești;
– absența informațiilor privind proiectele de viitor;
– lipsa clarificării dreptului de acces al sportivilor;
– exemple istorice de conversie a terenurilor sportive în dezvoltări imobiliare;
– motivații financiare insuficient explicate;
– limitări în furnizarea informațiilor de interes public (OCPI).

În ansamblu, reorganizarea se desfășoară într-un cadru caracterizat de incertitudini documentare și vulnerabilități procedurale.

Procedura de reorganizare, în forma existentă, nu prezintă un nivel adecvat de rigoare administrativă pentru a garanta protejarea patrimoniului sportiv și continuitatea activităților instituționale, fiind necesară reevaluarea etapelor premergătoare transferului.

Citește și Constantin-Bogdan Matei: traseul complet al unui politician ajuns accidental în fruntea sportului românesc

Poliţist din Constanța, reţinut după ce a bătut un bărbat în sediul postului de poliție

Autor

Ștefana Teodoreanu

11 decembrie 2025

Acuzații de abuz în serviciu la adresa unui om al legii, care a fost reținut după ce a agresat fizic un bărbat.

Agent de poliţie în cadrul Postului de Poliţie Siliştea, judeţul Constanța, inculpatul în uniformă a fost reținut ieri de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Agresiunea în urma căreia a fost luată măsura reținerii a avut loc în seara zilei de duminică, 7 decembrie 2025, când persoana vătămată a fost adusă de o patrulă de poliție la sediul de poliție, după ce bărbatul avusese un conflict cu soția sa.

Iar polițistul, deși se afla în afara orelor de serviciu, a motivat că vrea să stea de vorbă cu persoana vătămată în legătură cu situația posibil conflictuală. În schimb, a lovit bărbatul în mod repetat cu palme și pumnii peste față, cu genunchii în zona coastelor și i-a fracturat două coaste, după care a folosit un baston telescopic metalic cu care a aplicat mai multe lovituri.

Ulterior, după ce a ajuns acasă, bărbatul agresat a fost preluat cu ambulanța și dus la Spitalul Medgidia, unde s-a constatat că are două fracturi costale. Așa că a fost mutat la Spitalul Județean Constanța, iar ulterior, când starea de sănătate i s-a ameliorat, a fost externat.

„Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat, ca stare de fapt prezumtivă, că la data de 07 decembrie 2025, în jurul orei 21.00, la sediul Poliţiei Oraşului Cernavodă, unde persoana vătămată A.G. fusese adusă de o patrulă de la Siliştea pentru investigarea unui posibil conflict cu soţia sa, deşi aflat în afara orelor programului obişnuit, dar în exercitarea voluntară a atribuţiilor de serviciu ca lucrător de poliţie care gestiona mapa situaţiei conflictuale a celor doi soţi, inculpatul a agresat-o în mod nejustificat pe persoana vătămată A.G., prin lovirea în mod repetat cu palmele şi pumnii peste faţă, cu picioarele în zona hemitoracelui stâng şi cu un baston metalic telescopic la nivelul ambelor fese şi a membrelor superioare, astfel încât i-a provocat leziuni traumatice, inclusiv fractura a două coaste cu consecinţa unui pneumotorax, vindecabile în circa 18 zile de îngrijiri medicale”, au detaliat procurorii.

Astăzi, polițistul va fi prezentat însă și la Judecătoria Constanţa, cu propunere de arestare preventivă a inculpatului pentru următoarele 30 de zile.

Primele demisii după criza apei din Prahova; cine pleacă înaintea ministrei Mediului

Autor

Ștefana Teodoreanu

11 decembrie 2025

Apar primele schimbări la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, după criza apei potabile din Prahova.

Mai exact câteva demisii, dincolo de solicitările privind „capul” ministrei Diana Buzoianu.

„Am primit demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță. (…) În ceea ce privește demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță, îi mulțumesc pentru activitatea pe care a desfășurat-o. (…) În perioada următoare va fi director general domnul Sorin Rândașu, care este directorul pentru Departamentul pentru Situații de Urgență și va ocupa funcția de director general pentru o săptămână, maxim două”, a precizat ministra Mediului, într-o conferință de presă.

De menționat că Florin Ghiță a ocupat acest post prin detașare și se va întoarce la nivel local, în SGA București, unde a ocupat un post de execuție. Iar un anunț similar a fost făcut și de instituție:

„Sorin Rîndașu a preluat funcția de director general al Administrației Naționale „Apele Române”. Până în prezent, acesta a ocupat funcția de director al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă fiind direct implicat în gestionarea situației actuale de la Paltinu.

Sorin Rîndașu are o îndelungată experiență tehnică și profesională, fiind expert cooptat inclusiv la nivelul mai multor Comisii internaționale privind managementul riscului la inundații”.

În paralel, au ajuns și concluziile raportului Corpului de Control, despre care ministra Mediului a precizat că „au fost trimise deja către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Pe scurt, au fost constatate deficiențe grave în gestionarea situației la nivelul ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova și al operatorului de apă ESZ Prahova.

„A fost trimisă decizia de demitere a directoarei de la Apa Buzău-Ialomița. (…) Eu am spus-o și continui să spun foarte clar: cred că este nevoie să fie demiteri ale persoanelor care sunt vinovate de această situație. (…)

De asemenea, a fost convocată ședința Consiliului de Conducere (…), care are pe ordinea de zi mandatarea Consiliului de Administrație al operatorului ESZ Prahova pentru demiterea directorilor responsabili de neîndeplinirea obligațiilor, constatate de Corpul de Control. (…)

Mai departe de atât, analizăm în perioada imediat următoare și redactarea hotărârii de guvern care să desființeze acest CA, de fapt această companie cu totul (operatorul de apă ESZ Prahova – n.r.), pentru că așa cum am menționat în ultimele zile, oricum este o structură care și-a arătat limitele și în situații de criză, dar și în situația de zi cu zi.

La Prahova oamenii plătesc practic unele dintre cele mai mari prețuri la apă, iar situația acestei companii, existența companiei acesteia este unul dintre motivele pentru care acest lucru se întâmplă”, a mai precizat Diana Buzoianu.

CCR amână pronunțarea privind neconstituționalitatea Legii pensiilor magistraților

Autor

Ștefana Teodoreanu

11 decembrie 2025

Curtea Constituțională a României a amânat o decizie legată de sesizarea Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților.

Ieri, judecătorii constituționali au decis că ar putea lua o hotărâre mai târziu – duminică, 28 decembrie. Practic, cum ar zice americanii, „no rest for de the wicked”.

Toată suflarea din țară ar putea afla imediat după Crăciun cât de constituțională este a doua variantă a Legii privind pensionarea magistraților, așa cum a fost asumată de Guvernul Bolojan.

Ieri, CCR a amânat pronunțarea la sesizarea făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție anunța că, într-o ședință condusă de președinta Lia Savonea, „în unanimitate a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare” a legii legate de pensionarea magistraților.

Criticile, conform unui comunicat de presă, constau în aceea că actul normativ „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independența justiției; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept”.

Așa s-a format dosarul nr. 4848A /2025 al Curții Constituționale, care a avut termen ieri, moment în care s-a decis că este nevoie de (minim) un răgaz de două săptămâni și câteva zile pentru o soluție.

Aceasta în condițiile în care și la sesizarea anterioară a ÎCCJ, pe prima formă a Legii, judecătorii CCR au amânat de câteva ori pronunțarea.

Curtea de Apel București a „găsit” un judecător „acoperit”

Autor

Ștefana Teodoreanu

11 decembrie 2025

Mare surpriză mare la Curtea de Apel București, unde conducerea instanței a realizat, ieri, că există în sistemul său un judecător „acoperit”.

Pur întâmplător, descoperirea vine după ce judecătorul în cauză a vorbit în cel mai recent material Recorder despre anumite probleme destul de grave din sistem.

„Săriți de apărați Justiția” – pare a spune Curtea de Apel București, într-un comunicat de presă transmis ieri. Comunicatul vine după ce un fost judecător detașat la CAB, în prezent activând la Tribunalul București, a apărut cu nume și prenume într-un material Recorder, vorbind despre problemele din sistem, așa cum le-a perceput.

Se cere anchetarea de către toate organele posibile și imposibile a judecătorului Ionel Laurenţiu Beșu, devenit peste noapte poate cel mai cunoscut magistrat.

Referitor la acesta, CAB București arată că există „informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI”. (…)

Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă”.

Cam cum ar veni, CAB a aflat ultima despre trecutul profesional al judecătorului Beșu, tocmai după ce acesta, așa cum arată instanța, este implicat într-o acțiune „de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale”.

Conform CV-ului său public, de pe site-ul Tribunalului Giurgiu, Beșu a absolvit Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea de Drept în 2001, a fost ofițer de poliție judiciară la IPJ Giurgiu, Serviciul de Investigaţii Criminale între 2001 – 2006, apoi, într-adevăr, ofiţer de poliție judiciară – DGIPI – Bucureşti, SIPI – Giurgiu, între 2006 – 2011.

A dat concurs și a devenit judecător, fiind numit la Judecătoria Feteşti în 2011, iar din 2014 a activat la Judecătoria Giurgiu. Adică aceste informații erau publice înainte ca judecătorul să fie delegat de CA București, în 2022!

„Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:

Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind: în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, care au fost atribuțiile reale, ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului, dacă mai există astfel de raporturi în prezent, și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală.

Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare.

Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz.

În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător.

Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”, se arată în comunicat.

Iar CAB nu se oprește aici: a anunțat pentru astăzi o conferință de presă, pentru a insista asupra subiectului. Între timp, documentarul Recorder în puteți urmări AICI.

Ministra Mediului, după ce i s-a cerut insistent demisia: „Nu voi fi șantajată cu funcția”

Autor

Ștefana Teodoreanu

10 decembrie 2025

Noi „scântei” în Guvern, după ce povestea studiilor ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, s-a încheiat cu demisia acestuia.

De ceva timp, un alt ministru USR este vizat de critici acerbe. Diana Buzoianu, care deține portofoliul Mediului, este ținta unor solicitări cu demisia. Însă, în replică, aceasta spune că este vorba despre un șantaj politic.

Ieri, Sorin Grindeanu i-a cerut premierului Ilie Bolojan să o demită pe Diana Buzoianu din funcția de ministră a Mediului, după scandalul lipsei apei din Prahova și Dâmbovița.

Și, se pare că s-a ajuns iar la amenințări: dacă nu vor fi luate măsurile cerute de social-democrați, atunci PSD ar putea să iasă de la guvernare, la finalul lunii ianuarie.

Aceasta în condițiile în care Grindeanu a asigurat că nu își vor trăda partenerii de coaliție la votul pe moțiunea împotriva Guvernului Bolojan, însă a admis că vor fi discuții: „Dacă vom hotărî ca urmare a votului dat de colegii mei (…) că vom ieși din guvernare, din coaliție, vom ieși, asta înseamnă asumat”, spunea liderul PSD.

Și, cum mai mulţi reprezentanţi ai PSD i-au cerut demisia ministrei, Diana Buzoianu, nu este exclus ca în prima lună din an social democrații să forțeze un guvern fără USR.

Însă Diana Buzoianu a ieșit ieri cu o postare pe Facebook, arătând că nu este vorba decât despre interese politice:

„Să spunem lucrurilor pe nume. Demisia cerută de PSD vine fix în săptămânile în care trebuie să fie negociată în coaliție reorganizarea Romsilva.

Eu am cerut tăierea drastică a numarului de directori – 12 direcții regionale cu câte un director silvic și un director tehnic. PSD a zis: hai să vedem… sigur… acceptăm 12 direcții regionale, dar să rămână câte un directoraș sefuț și la nivel de județ – adică să nu schimbăm nimic, doar să adăugăm niște structuri regionale.

Vă spun clar: eu nu voi semna o astfel de Hotărâre de Guvern. Și nici nu voi fi șantajată cu funcția. Nu m-am născut ministră. Rămân în această funcție cât mai pot curăța din stricăciunile din ultimii 35 de ani.

Asta înseamna și reformă reală a Romsilva. Nu joacă de-a câte locuri putem acoperi pentru directorii lor care au întors ochii la mafia lemnului în ultimii ani de zile”, a scris Diana Buzoianu.

Pe de altă parte, și Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) a organizat ieri un protest în fața Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând demisia ministrei.

Polițist din Maramureș, arestat pentru fals, abuz în serviciu și infracțiuni informatice

Autor

Ștefana Teodoreanu

10 decembrie 2025

Un polițist din Maramureș a fost arestat ieri, iar alți patru agenți sunt anchetați pentru o serie de infracțiuni, în urma unei sesizări din oficiu a Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Maramureș.

Cauza, instrumentată de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, are în prim plan o serie de fapte, respectiv folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, acces ilegal la un sistem informatic, abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului și fals intelectual.

Săptămâna aceasta au fost efectuate activități procedurale complexe, inclusiv punerea în executare a unui mandat de aducere la sediul unității de parchet menționate a agentului de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș – Poliția orașului Borșa – Formațiunea Rutieră.

Iar după audierea acestuia, procurorul de caz a dispus măsura preventivă a reținerii pe o durată de 24 de ore, ulterior fiind prezentat Tribunalul Maramureş cu propunere de arestare preventivă. Ieri, acesta a fost arestat:

„Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş în dosarul nr. 47/196/P/2025 din data de 09 decembrie 2025 şi, în consecinţă:

Dispune arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile, din data de 09 decembrie 2025 până în data de 07 ianuarie 2026, inclusiv, a inculpatului S.F.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de: folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (58 acte materiale); acces ilegal la un sistem informatic (17 acte materiale); abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (6 acte materiale); favorizarea făptuitorului (2 acte materiale) și fals intelectual.

Respinge cererea inculpatului prin apărător ales de luare a măsurii preventive a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la pronunţare cu inculpatul şi de comunicare cu Ministerul Public”.

În același timp, o altă măsură dispusă de procurori a fost plasarea sub control judiciar a unui alt inculpat, cercetat pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

„Din materialul de urmărire penală administrat în cauză, au rezultat probe care fundamentează presupunerea rezonabilă că agentul de poliție este direct implicat în:

divulgarea de informații privind derularea unor controale pe linie silvică, efectuate de către I.G.P.R. – Direcția de Ordine Publică, P.J. Maramureș – Serviciul Ordine Publică sau a unor controale privind starea tehnică a vehiculelor, efectuate de către reprezentanți ai Registrului Auto Român;
divulgarea de informații privind planificarea serviciilor la Poliția orașului Borșa – Formațiunea Rutieră, cu privire la programarea polițiștilor rutieri pe zile și schimburi în exercitarea atribuțiilor de serviciu referitoare la efectuarea controalelor în trafic, zone unde erau amplasate filtre ale poliției rutiere, componența și scopul urmărit de echipajele de poliție și intervale orare de desfășurare ale acestor acțiuni;
interogarea fără drept a unor baze de date, la solicitarea unor persoane, urmate de transmiterea către acestea a rezultatelor interogărilor.

În referire la persoana fără calitate specială, din materialul de urmărire penală administrat în cauză au rezultat probe care fundamentează presupunerea rezonabilă că este direct implicată în săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere, în formă continuată (8 acte materiale).

În cauză, se efectuează acte de urmărire penală și față de alți 4 funcționari MAI, exercitând funcții de agenți de poliție la Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș – Poliția orașului Borșa – Formațiunile Rutieră și Ordine Publică, pentru posibila comitere a infracțiunilor de:

folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; acces ilegal la un sistem informatic; instigare la acces ilegal la un sistem informatic; favorizarea făptuitorului; complicitate la fals intelectual.

Totodată, se desfășoară acte de urmărire penală in rem și cu privire la comiterea infracțiunilor de luare de mită și dare de mită, constând în pretinderea, primirea, remiterea unor sume de bani sau foloase materiale în schimbul nedispunerii măsurilor de sancționare a unor persoane implicate în comiterea de infracțiuni ori contravenții în materie rutieră ori în derularea unor transporturi de material lemnos fără documente de proveniență”, se arată într-un comunicat al DGA.

Grindeanu asigură că parlamentarii PSD nu vor vota moțiunea împotriva Guvernului

Autor

Ștefana Teodoreanu

9 decembrie 2025

Liderul PSD Sorin Grindeanu asigură că social democrații nu își vor trăda partenerii de coaliție.

Cel puțin nu în ceea ce privește votul pe moțiunea depusă săptămâna trecută, și care vizează Guvernul Bolojan.

Guvernul Bolojan este vizat de o moțiu n e de cenzură depusă de Ninel Peia, de la grupul Pace – Întâi România. Moţiunea „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare” a fost prezentată, luni, în plenul reunit al Parlamentului, de inițiator.

Inițiatorul – chestorul Senatului, Ninel Peia, intrat în Parlament pe listele SOS România, iar acum având susținerea AUR, anunțase la depunerea moțiunii că au fost strânse 119 semnături. Ba chiar Peia a pasat „mingea moțiunii” către Sorin Grindeanu, liderul social democraților, ca să dea ordin PSD-ului să voteze moțiunea.

„Invităm toate forțele politice care respectă demnitatea românilor să își asume votul pentru demiterea Guvernului USR – Bolojan”, se arăta pe Facebook.

În moţiune se cere demisia „Guvernului progresist” condus de Ilie Bolojan, pe motiv că „a demonstrat incapacitatea de a gestiona finanţele, sănătatea, educaţia, protecţia socială, justiţia şi administraţia publică – toate domeniile vitale care definesc viaţa unui popor liber şi demn”.

Și, conform calendarului stabilit, dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură va avea loc lunea următoare, pe 15 decembrie. Dată la care președintele PSD nu vede cum aceasta va trece, în condițiile în care, așa cum a subliniat, moțiunea nu va fi susținută prin vot de parlamentarii partidului pe care îl conduce.

„Evident că nu vom vota această moțiune de cenzură, pentru că suntem parteneri în această coaliție. Iese din discuție. Dacă vom hotărî ca urmare a votului dat de colegii mei (…) că vom ieși din guvernare, din coaliție, vom ieși, asta înseamnă asumat. (…) Nu votăm așa ceva”, a declarat Grindeanu, citat de Agerpres.

Japonia, avertisment privind producerea unui „mega-cutremur” în următoarele 7 zile

Autor

Ștefana Teodoreanu

9 decembrie 2025

Atenţionare de călătorie transmisă astăzi de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care îi vizează pe românii care intenționează să se deplaseze în Japonia.

Conform MAE, autoritățile nipone au transmis un avertisment privind probabilitatea producerii unui „mega-cutremur” în următoarele 7 zile, în nordul Japoniei.

În aceste condiții, MAE informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Japonia să aibă în vedere avertizările autorităților din acest stat.

„În urma unui cutremur cu magnitudinea de 7,6 grade pe scara Richter, înregistrat la 8 decembrie 2025, în jurul orei 23.30, autoritățile nipone, prin intermediul Agenției Meteorologice a Japoniei, avertizează asupra posibilității producerii, în decursul următoarelor 7 zile, a unui cutremur de mare intensitate (mega-cutremur) în nordul Japoniei.

Zonele de posibil risc seismic sunt localizate pe coasta pacifică, începând din provincia Hokkaido, în nord, până în provincia Chiba.

Informațiile oficiale referitoare la dinamica, intensitatea și evoluția fenomenelor meteorologice severe sunt disponibile pe site-ul Agenției Meteorologice a Japoniei. MAE recomandă cetățenilor români să evite călătoriile și deplasările spre zonele de coastă din regiunile menționate și să respecte întocmai instrucțiunile autorităților locale.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Tokyo: +81(0)334791804, +81 (0)3 3479 0431 și +81 (0)3 3479 0432, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefoanele de urgență ale Ambasadei României la Tokyo: +81 80 4461 4465.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet https://tokyo.mae.ro/ și www.mae.ro”, transmite Ministerul.

Polițist dintr-un centru de reținere, prins că făcea favoruri contra cost deținuților

Autor

Ștefana Teodoreanu

9 decembrie 2025

Închisoare cu suspendare – este pedeapsa în cazul unui agent de poliție care activa în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 6 Poliție – Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 5 și care a fost acuzat printre altele de luare de mită, în legătură cu favorurile contra cost pe care le făcea deținuților.

Agentul a fost cercetat pentru o serie de infracțiuni comise începând cu anul 2023 și, în timpul anchetei, și-a recunoscut faptele.

În noiembrie, pus în fața probelor, agentul de poliție a ales să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, acord care a fost admis și în instanță. Aici, s-a stabilit ca inculpatul să fie condamnat la 2 ani, 5 luni și 10 zile de închisoare.

„Condamnă pe inculpatul NEACȘU CONSTANTIN, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (13 acte materiale). Condamnă pe inculpatul Neacşu Constantin la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracțiunii de introducere în mod ilicit de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool.

Condamnă pe inculpatul Neacșu Constantin, la pedeapsa de 8 luni de închisoare, pentru săvârşirea infracțiunii de introducere în mod ilicit de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool. Contopeşte pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani de închisoare, la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv un spor de 5 luni și 10 zile de închisoare, urmând ca inculpatul Neacșu Constantin să execute, în final, o pedeapsă rezultantă de 2 ani, 5 luni și 10 zile închisoare.

Aplică inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă de 2 ani 5 luni și 10 zile de închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 3 ani, urmând ca aceasta să fie executată de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, aceasta urmând să fie executată dacă pedeapsa închisorii va deveni executabilă.

Suspendă executarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani, 5 luni și 10 zile de închisoare. Inculpatul va fi obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dâmbovița, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură să permită controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe parcursul termenul de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile, în cadrul Primăriei Găeşti sau în cadrul Arhiepiscopiei Târgoviştei – Parohia „Sf. Nicolae” (Oraș Găești, jud. Dâmbovița), conform deciziei consilierului de probaţiune.

Deduce din pedeapsa rezultantă de 2 ani 5 luni și 10 zile de închisoare perioada reţinerii şi a arestării preventive, de la data de 08.07.2025 până la data de 28.07.2025, inclusiv. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpat prin încheierea pronunțată de completul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curții de Apel Bucureşti la data de 28.07.2025, în dosarul nr. 23437/3/2025 (astfel cum a fost prelungită prin ordonanțele din data de 19.09.2025), până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Menține măsura asiguratorie, respectiv sechestrul asigurător și măsura asigurătorie a popririi asupra sumei 2.142 de lei, aparținând inculpatului Neacșu Constantin, măsură dispusă prin ordonanța procurorului nr. 4914/159/P/2024 din data de 22.09.2025. Dispune confiscarea sumei de 2.142 de lei de la inculpat, sumă primită de inculpat cu titlu de mită.

Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 2.656,08 lei (suma de 1.656,08 lei reprezentând costurile activității de urmărire penală). Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în soluția pronunțată la Tribunalul București.

Agentul de poliție, în vârstă de 49 de ani, a fost inițial reținut pentru 24 de ore, iar la data de 09.07.2025 judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a admis propunerea Parchetului și a dispus măsura arestării preventive pentru 30 de zile.

Aceasta în condițiile în care existau informații potrivit cărora acesta ceruse și primise în mod repetat sume de bani, de la mai multe persoane, pentru a introduce în sediul centrului de reținere alimente, alcool și alte bunuri, destinate pentru doi deținuți.

Totodată, din ce detaliau în iulie ofițerii de poliție ai Direcției Generale Anticorupție – Direcția Anticorupție Pentru Municipiul București și Județul Ilfov, agentul permisese deținuților respectivi accesul în interiorul centrului și în exteriorul clădirii, „în alte condiții decât cele prevăzute de lege”.

„În aceeași perioadă, inculpatul a facilitat și accesul la un telefon mobil pentru unul din cei doi deținuți. Pentru încălcarea atribuțiilor sale de serviciu, inculpatul a primit în total suma de 2.000 de lei pe parcursul perioadei menționate”.

Perioada la care se face referire este octombrie 2023 – mai 2025, când „inculpatul, în calitate de agent de poliție în cadrul unui centru de reținere și arestare preventivă din municipiul București, a primit în mai multe rânduri de la un deținut sume de bani, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv pentru introducerea de bunuri interzise și alimente, precum și pentru a permite persoanei încarcerate accesul la spații și facilități în condiții neprevăzute de lege.

Cu privire la un alt deținut, inculpatul a pretins și a primit bani pentru a-i pune la dispoziție telefonul mobil și pentru a-i permite accesul în curtea de plimbare, cu încălcarea dispozițiilor legale. Totodată, acesta a introdus băuturi alcoolice în centrul de reținere, în scopul consumului de către persoanele aflate sub măsuri privative de libertate.

Cercetările au fost efectuate de către ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Direcția Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București”, detaliază DGA.

Ilie Bolojan, mesaj după alegerile din Capitală: „Voi colabora cu Ciprian Ciucu”

Autor

Ștefana Teodoreanu

8 decembrie 2025

Euforie în tabăra PNL, după câștigarea alegerilor locale parțiale în Capitală.

Și, pe lângă Ciprian Ciucu, desemnat prin vot viitorul primar general, un alt câștigător al alegerilor de ieri este și cel care i-a susținut candidatura: premierul Ilie Bolojan.

Aseară, Ilie Bolojan a fost alături de Ciprian Ciucu atunci când au fost anunțate rezultatele alegerilor, iar astăzi a ținut să îi transmită și public un mesaj:

„Felicitări, Ciprian Ciucu!
Prin competența probată la Primăria Sectorului 6, prin integritatea dovedită în acești ani și prin atașamentul față de București, sunt convins că va schimba fața Capitalei.

Mulțumesc cetățenilor din București pentru sprijinul acordat!
Voi colaborara cu Ciprian Ciucu și cu primarii de sectoare pentru rezolvarea problemelor ce țin și de Guvern.
Respect!”, a scris acesta pe Facebook.

Aseară însă, Ciucu preciza că de astăzi se va întoarce la Sectorul 6 al Capitalei. Nu definitiv, ci până la validarea rezultatelor. În declarațiile sale, Ciucu a subliniat totodată că victoria din Capitală ar trebui percepută și ca fiind una a lui Bolojan.

Aceasta pentru că, atunci când PNL și-a desemnat candidatul, Ciucu nu a fost singurul considerat ca având potențial. Însă, având susținerea premierului/ președinte PNL Ilie Bolojan, votul intern a fost de 11 voturi pentru Ciprian Ciucu și 4 voturi pentru Stelian Bujduveanu.

Un bărbat, inculpat într-un dosar pentru comemorarea lui Zelea Codreanu

Autor

Ștefana Teodoreanu

8 decembrie 2025

comemorare tancabesti — Sursa: Facebook Florin M. Dobrescu

Un dosar deschis de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea privind cea mai recentă comemorare a lui Zelea Codreanu, de la Tâncăbești, județul Ilfov, are în centru un prim inculpat.

Dosarul a început inițial „in rem”, după ce, pe 30 noiembrie, mai multe persoane au comemorat moartea fondatorului Mișcării Legionare.

Parchetul Buftea preciza că sesizarea din oficiu a fost formulată luni, 1 decembrie, în urma „mediatizării incidentelor produse în data de 30 noiembrie în localitatea Tâncăbești, județul Ilfov”, iar polițiștii de la IPJ Ilfov – Poliția Stațiunii Snagov, sub coordonarea procurorului de caz, derulează cercetări „pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanelor implicate”.

Ulterior, un semnal de alarmă a fost tras și de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”:

„În ultimul an, societatea românească a asistat la ascensiunea discursului instigator la ură și manifestărilor extremiste în spațiul public. Această realitate pune sub semnul întrebării memoria victimelor Holocaustului din România, promovează simbolurile și elita Mișcării Legionare precum și persoane condamnate pentru crime de război.

Și, toată această intensificare a avut loc în contextul sfidării legislației memoriale în vigoare, mai cu seamă a OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Iată că, la un an de zile situația pare să fi revenit la vechile obiceiuri: manifestări prolegionare, cultul lui Corneliu Zelea Codreanu sub aripa ocrotitoare a jandarmilor. Aflăm cu stupefacție din presă că în data de 30 noiembrie 2025, în aceiași localitate Tâncăbești, județul Ilfov, pe spațiul public au avut loc maniferstări comemorative care se tot repetă din 1994”.

De aici, procurorii au anunțat că au un inculpat: „La data de 05.12.2025, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea a pus în mişcare acțiunea penală față de un inculpat cercetat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (2) din O.U.G. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracțiuni de genocid contra umanității şi de crime de război. La aceeaşi dată, față de inculpat s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile”.

Pe surse, ar fi vorba despre Șerban Suru, autoproclamat lider al Mișcării Legionare, cel care a ținut cuvântări cu conținut politic, în cadrul comemorării, deși legislația adoptată în 2002 interzice explicit astfel de manifestări.

De altfel, Șerban Suru a mai fost cercetat anul trecut într-un dosar penal similar, pe considerentul că, la comemorarea din 30 noiembrie 2024, a purtat uniformă cu însemne legionare și a efectuat salutul legionar. Acesta a fost ulterior trimis în judecată, la Judecătoria Buftea, alături de alți 6 inculpați.

În septembrie, instanța a respins „ca neîntemeiate cererile și excepțiile formulate de inculpații Suru Șerban, Iarca Marius – Adrian, Stepan Petru – Tiberiu, Dobrescu Florin și Dobrescu Ionela-Lăcrămioara.

Constată legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală, competența și legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 7748/166/P/2024 din data de 03.04.2025 al Parchetului de lângă Tribunalul Ilfov, prin care au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații:

IARCA MARIUS – ADRIAN, SURU ȘERBAN, STEPAN TIBERIU – PETRU, DOBRESCU FLORIN, DOBRESCU IONELA – LĂCRĂMIOARA, FATI MIHAI – TUDOR, GHEORGHIȘOR CRISTINA, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Dispune începerea judecății cauzei privind pe inculpații Iarca Marius – Adrian, Suru Șerban, Stepan Tiberiu – Petru, Dobrescu Florin, Dobrescu Ionela – Lăcrămioara, Fati Mihai – Tudor, Dumitru Andreea – Maria și Gheorghișor Cristina”. Soluția a fost contestată.

123...1.378 Pagina 2 din 1.378

Ziarul de Investigații

Reorganizarea Clubului Sportiv Olimpia București: analiză asupra transferului administrativ, a situațiilor litigioase și a vulnerabilităților patrimoniale

Premisele normative ale reorganizării

Situația juridică a bazelor sportive administrate de Clubul Olimpia

Cazul Străulești: erodarea patrimoniului sportiv și opacitatea instituțională

„Este neintabulat și se află în litigiu”.

Exemple

Analiza financiară: relația dintre CSM și Clubul Olimpia

„CSM București achită aproximativ 500.000 lei anual pentru folosința bazelor sportive ale Clubului Olimpia”
„în ultimii trei ani, aceste costuri au depășit 1.350.000 lei”.

Limitările critice ale răspunsului PMB

Vulnerabilități administrative în procesul de transfer

Dinamica urbanistică și riscul conversiei destinației terenurilor sportive

Riscul conversiei terenurilor sportive în proiecte imobiliare este accentuat de absența unor documentații administrative robuste și de lipsa unor mecanisme de protecție explicită în cadrul reorganizării.

Transparența instituțională și limitele furnizării de informații

Considerații asupra sustenabilității reorganizării

Concluzii generale

Citește și Constantin-Bogdan Matei: traseul complet al unui politician ajuns accidental în fruntea sportului românesc

Poliţist din Constanța, reţinut după ce a bătut un bărbat în sediul postului de poliție

Primele demisii după criza apei din Prahova; cine pleacă înaintea ministrei Mediului

CCR amână pronunțarea privind neconstituționalitatea Legii pensiilor magistraților

Curtea de Apel București a „găsit” un judecător „acoperit”

Ministra Mediului, după ce i s-a cerut insistent demisia: „Nu voi fi șantajată cu funcția”

Polițist din Maramureș, arestat pentru fals, abuz în serviciu și infracțiuni informatice

Grindeanu asigură că parlamentarii PSD nu vor vota moțiunea împotriva Guvernului

Japonia, avertisment privind producerea unui „mega-cutremur” în următoarele 7 zile

Polițist dintr-un centru de reținere, prins că făcea favoruri contra cost deținuților

Ilie Bolojan, mesaj după alegerile din Capitală: „Voi colabora cu Ciprian Ciucu”

Un bărbat, inculpat într-un dosar pentru comemorarea lui Zelea Codreanu

Rămâi conectat

Ultimul articol

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD

Grevă la compania de transport public din Constanța

Fost ministru al Transporturilor, reținut; este acuzat că a încercat să-l mituiască pe directorul...

Premisele normative ale reorganizării

Situația juridică a bazelor sportive administrate de Clubul Olimpia

Cazul Străulești: erodarea patrimoniului sportiv și opacitatea instituțională

„Este neintabulat și se află în litigiu”.

Exemple

Analiza financiară: relația dintre CSM și Clubul Olimpia

„CSM București achită aproximativ 500.000 lei anual pentru folosința bazelor sportive ale Clubului Olimpia”„în ultimii trei ani, aceste costuri au depășit 1.350.000 lei”.

Limitările critice ale răspunsului PMB

Vulnerabilități administrative în procesul de transfer

Dinamica urbanistică și riscul conversiei destinației terenurilor sportive

Riscul conversiei terenurilor sportive în proiecte imobiliare este accentuat de absența unor documentații administrative robuste și de lipsa unor mecanisme de protecție explicită în cadrul reorganizării.

Transparența instituțională și limitele furnizării de informații

Considerații asupra sustenabilității reorganizării

Concluzii generale

Citește și Constantin-Bogdan Matei: traseul complet al unui politician ajuns accidental în fruntea sportului românesc

Rămâi conectat

Ultimul articol

„CSM București achită aproximativ 500.000 lei anual pentru folosința bazelor sportive ale Clubului Olimpia”
„în ultimii trei ani, aceste costuri au depășit 1.350.000 lei”.