2 C
București
sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 14

Guvernul alocă bani pentru angajații SAL SIND din Praid

Sursa: Facebook

9.000 de lei este suma pe care Guvernul României vrea să o aloce pentru fiecare persoană „afectată de reducerea activității” SAL SIND SRL din Praid.

Este vorba despre un proiect de hotărâre prin care vor fi ajutate „persoanele care au rămas fără un loc de muncă”, proiect inclus pe agenda ședinței de guvern de azi.

După inundațiile din județul Harghita, care au afectat serios inclusiv activitatea SAL SIND, Guvernul va aloca ajutoare de urgență foștilor angajați. Mai precis, este vorba despre 49 de persoane care au rămas fără un loc de muncă la Salina Praid și „necesită sprijin pentru depășirea situației de necesitate și reducerea riscului de excluziune socială”.

Proiectul de hotărâre este un prim pas, apoi „ajutoarele de urgență nominale se aprobă prin notă de către ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarității sociale sau de persoana desemnată în acest scop, pe baza listei/listelor cu angajații SAL SIND SRL afectați de închiderea/diminuarea activității exploatării, transmisă de prefectul județului Harghita către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Harghita care va întocmi borderourile cu persoanele afectate” – se arată în proiect.

Ulterior, borderourile vor fi avizate de primarii localităţilor de domiciliu sau reședință ai acestora şi de prefectul județului Harghita, după care, Agenția Națională pentru Plăți şi Inspecție Socială „întocmește situațiile centralizatoare cu titularii ajutorului de urgență cu propunerea de aprobare, pe care le transmite Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarității Sociale”.

Plata ajutorului de urgență se poate face atât prin mandat poștal, cât şi prin cont bancar. Pentru plata prin cont bancar, titularul îşi va exprima opțiunea în scris pe baza unei declarații pe propria răspundere”, se mai precizează în document.

Totodată, conform proiectului care va fi discutat astăzi în ședința de Guvern, plata ajutoarelor de urgență se efectuează de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Harghita, până cel târziu pe 12 decembrie 2025.

În data de 29 mai 2025, au fost precipitații abundente, Salina Praid a fost inundată atât în zona minieră, cât și în zona turistică, conform unui comunicat al Societății Naționale a Sării.

Digul construit în subteran de către angajații Salrom a cedat la presiunea apei care a pătruns pe sub acest dig. Au fost provocate mari daune în Salina Praid, activitatea fiind sistată, diminuată, o parte din angajații Salinei Praid rămânând fără un loc de muncă, aceasta fiind o resursă importantă pentru familiile lor.

Ținând cont de gravitatea fenomenelor, dar și de situația deosebită în care se află angajații Salinei Praid și familiile acestora se impune necesitatea de a interveni pentru sprijinirea acestora”, se explică în nota de fundamentare.

Administrația Fondului pentru Mediu, fraudată prin raportarea fictivă a colectării și reciclării de deșeuri de echipamente electrice și electronice

Percheziții în mai multe județe din țară, dar și în București, într-un dosar care are legătură cu raportarea fictivă a colectării și reciclării unor cantități de deșeuri de echipamente electrice și electronice.

În dosarul instrumentat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Craiova se fac cercetări asupra modului în care o grupare formată din cinci persoane ar fi reușit să fraudeze Administrația Fondului pentru Mediu. Și, pe lângă percheziții, urmează a fi audiate mai multe persoane.

Procurorii spun că, în toamna anului 2024, cinci persoane au constituit o grupare infracțională organizată, „cu scopul obținerii unor beneficii materiale importante de la Administrația Fondului pentru Mediu din România, prin raportarea fictivă a colectării și reciclării unor cantități de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE-uri)”.

Și, pentru a proba faptele, a fost constituit un dosar penal pentru constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune, delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Iar astăzi procurorii au pus în aplicare 17 de mandate de percheziție domiciliară pe raza județelor Dolj, Călărași, Sibiu, Vaslui, Galați, Ialomița, Ilfov și a municipiului București, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova, ai structurilor subordonate Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și a jandarmilor Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

În intervalul octombrie – decembrie 2024, liderul grupului infracțional sprijinit de ceilalți făptuitori, a creat aparența derulării unei astfel de activități de colectare/reciclare deșeuri, prin folosirea de documente false constând în facturi fiscale și borderouri de achiziție de la persoane fizice și prin realizarea unui circuit financiar, de asemenea fictiv, între societățile implicate în fraudă.

Pe baza documentelor false, liderul grupului infracțional organizat a întocmit și transmis Administrației Fondului pentru Mediu rapoarte care atestau în mod nereal realizarea obiectivelor de colectare/reciclare DEEE-uri.

Sumele de bani încasate, în mod fraudulos, prin acest mecanism, estimate la peste 3.200 000 lei au fost însușite și repartizate între membrii grupării, conform înțelegerii inițiale dintre aceștia”, se arată într-un comunicat de presă.

Lia Olguța Vasilescu, „în corzi” cu Ilie Bolojan

Sursa: Facebook

Primărița Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a reacționat la una dintre declarațiile făcute de premierul Bolojan, vizavi de edilii din țară.

În urmă cu câteva zile, premierul avertiza că este de sfera penalului dacă primăriile nu achită contribuțiile CSS sau CASS, iar susținerile acestuia nu au fost trecute cu vederea de Lia Olguța Vasilescu.

Ping-pong de declarații între taberele din coaliție – PSD și PNL. Zilele trecute, Ilie Bolojan avertiza că va fi publicată o listă „cu toate primăriile din România și cu toate autoritățile publice care în luna august au înregistrat restanțe la plată și neachitarea acestor restanțe sau reținerile la sursă duc la o răspundere directă a celor care au făcut acest lucru”.

Și, totodată, arăta că primarii nu au de ce să se plângă de reformele deja adoptate. Însă partea deranjantă pentru primărița Craiovei a fost cea legată de restanțe. Astfel că aceasta a intervenit la Antena 3 pe subiect:

Este inadmisibilă o astfel de declarație, mai ales din gura unui prim-ministru, fost primar. Niciunul dintre colegii mei nu are restanțe la plata CAS sau CASS, dar dacă legea este obligatorie pentru noi primarii trebuie să fie obligatorie și pentru Guvern”, a spus Lia Olguța Vasilescu, cu referire la faptul că primarii din țară nu sunt consultați înainte de a fi luate măsuri care îi vizează direct.

Iar primarii chiar sunt afectați, a ținut să atragă atenția Lia Olguța Vasilescu, dincolo de asigurările premierului PNL:

Nu putem să acceptăm ca doar administrația publică locală să fie calul de bătaie. Anul trecut s-a făcut o reducere de posturi de 10%, anul acesta se vorbea despre o reducere de posturi doar în cadrul administrației publice centrale, mai ales că voiau să fie pe repede înainte.

Se vorbea despre reduceri de posturi de 45% în administrația publică locală, dar se vorbea și despre o cifră de 350.000 de posturi. Noi suntem 125.000. Practic deveneam nefuncționali”, a mai explicat aceasta, pentru sursa citată.

Camera Deputaților a decis în privința Pilonului 2 de pensii

bani

Deputații au votat astăzi Proiectul de Lege privind plata pensiilor private, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz.

În principal, proiectul prevede că persoanele care vor să retragă banii din Pilonul 2 – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi inițial doar 30% din sumă iar restul eșalonat pe opt ani și, prin excepție, bolnavii cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.

Camera Deputaților a decis astfel definitiv ce se întâmplă cu Pilonul 2 de pensii, după ce proiectul vizavi de acest subiect a trecut și de Senat, la finele lunii trecute.

Începând cu anul 2007 și până în prezent, în faza de acumulare, s-a înregistrat o evoluție remarcabilă a fondurilor de pensii private (…). Totodată, în fiecare an a crescut și va continua să crească numărul de participanți care au dreptul și solicită activul net acumulat în perioada de contributivitate și cărora administratorii le efectuează plăți.

În absența unei legi care să stabilească organizarea și funcționarea fazei de plată a pensiilor private, potrivit legislației în vigoare la acest moment, participantul care îndeplinește condițiile de pensionare primește o plată unică sau plăți eșalonate în rate pe o prioadă de maxim 5 ani, la cerere”, se explică în expunerea de motive.

Acum, conform noii legi adoptate, pe lângă exemplele menționate, pot primi toată suma sub formă de plată unică și persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.

Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.

Prin excepție, bolnavul cu afecțiuni oncologice poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică. Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru”, se arată în actul normativ.

PSD se reinventează. Nu mai este partid progresist

Social democrații au găsit o problemă mare în interiorul partidului lor, suficient de mare încât să fie nevoie de o întâlnire a Consiliului Politic Național.

Este vorba despre un cuvânt care apare în Statutul partidului, referitor la care decizia a fost de a-l înlătura.

De ieri, PSD nu mai este „partid progresist”, așa cum se prezenta, printre altele, în statutul propriu. Aceasta s-a decis în cadrul reuniunii Consiliului Politic Național al PSD”, unde s-a propus „o modificare esențială a Statutului (…), care clarifică identitatea și direcția noastră doctrinară”. Cum, se explică pe Facebook, într-o postare asumată de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu:

Am renunțat la ideea de partid progresist, deoarece definirea adoptată în anii 2000 nu mai are nici o legătură cu ceea ce reprezintă astăzi.
Prin această modificare, PSD reafirmă că este un partid modern de centru-stânga, național și echilibrat, care promovează echitatea socială, solidaritatea și respectul pentru valorile democratice, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român.

Noua formulare a Statutului reflectă, fără nici o urmă de ambiguitate, ceea ce PSD este și a fost întotdeauna: un partid al României, nu al experimentelor ideologice; un partid al valorilor și al responsabilității sociale, nu al etichetelor progresiste importate; un partid pro-european și angajat ferm în cooperarea euro-atlantică, dar cu rădăcini solide în identitatea națională.

Textul propus spre adoptare al Articolului 8 din Statut:
„Partidul Social Democrat este un partid modern de centru-stânga, promotor al echității sociale și al solidarității, atașat valorilor democratice, naționale, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român, cu o orientare pro-europeană și un angajament ferm față de cooperarea euro-atlantică. Este membru al Partidului Socialiștilor Europeni și al Internaționalei Socialiste, continuând tradiția social-democrației românești.”

Această schimbare nu este una de formă, ci aduce claritate și asumare!
PSD este și rămâne partidul celor care cred în muncă, în familie, în credință, în solidaritate și în România.

P.S. pentru cei îngrijorați:
Congresul PSD va avea loc pe data de 7 noiembrie. Voi candida la funcția de președinte al partidului pe o platformă ce mizează pe unitatea membrilor PSD. Îmi doresc ca românii care ne-au votat să vadă că PSD este un partid modern, dar ancorat în valorile naționale
”.

Și, dacă tot a venit vorba despre alegeri în PSD, momentan Grindeanu candidează de unul singur, dat fiind că cel care anunțase că îl va contracandida, a făcut un pas înapoi. Dezamăgit, ieri dimineață Titus Corlățean a revenit pe Facebook, arătând că „proiectul nostru de înnoire profundă a PSD nu este din păcate fezabil”:


Am intrat în această competiție cu convingerea că putem schimba lucrurile, că putem construi o echipă serioasă, profesionistă, capabilă să redea speranța acestui partid. Dar realitatea e alta. PSD a devenit un spațiu dominat de tranzacții, frici și calcule personale.

Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorință de reformă. Am întâlnit mulți colegi care mi-au dat dreptate, dar prea puțini au fost dispuși să se implice deschis. Mulțumesc în mod special, în acest context, mai ales colegilor mei Robert Cazanciuc și Constantin Toma, deși au mai fost și alții, pe care am evitat însă să îi expun, pentru a evita anumite repercusiuni.

Am tras o concluzie dureroasă, dar necesară: în condițiile actuale, proiectul meu nu este posibil. Închei acest drum după 24 de ani de loialitate față de partid, cu fruntea sus.

Nu regret nimic. România are nevoie de o altă direcție. Și merităm mai mult”.

Fost ministru al Muncii, despre creșterea salariului minim: „Nu discutăm dacă, ci cu cât!”

bani

Recesiune, criză economică? Nici pomeneală, se tot aude din tabăra PSD, în ciuda măsurilor de austeritate deja adoptate, plus al altora care este posibil să mai vină.

O nouă „voce” se ridică din interiorul PSD, pentru a critica mai mult sau mai puțin voalata măsurile luate de Guvernul Bolojan, din care fac parte inclusiv miniștri social democrați.

Marius Budăi pe numele său este un social democrat de bază, fost deputat și chiar ministru al Muncii între noiembrie 2018 – noiembrie 2019, în Guvernul Ciucă și chiar 4 săptămâni în Guvernul Ciolacu.

Iar cu această experiență în spate, Budăi dă asigurări că salariul minim nu doar că nu va fi înghețat, ci chiar va crește de anul viitor. De altfel, la ministerul Muncii, condus și acum de PSD, se lucrează deja la o variantă de majorare la peste 4.300 de lei a salariului minim brut.

Și, chiar dacă patronatele cer înghețarea salariului minim, PSD se opune şi vrea majorare. Așa se face că, și pe acest subiect, coaliţia trebuie să decidă ce se va întâmpla.

Salariul minim va crește în anul următor! Nu va fi înghețat!

Vă asigur de acest lucru! PSD nu va accepta încălcarea legislației naționale și europene care reglementează salariul minim european. PSD s-a luptat atât în Parlamentul European, cât și în Guvern și în Parlamentul României pentru a introduce aceste garanții pentru cei 830.000 de salariații care au cele mai mici venituri.

Personal, în calitate de ministru al muncii susținut de PSD, am modificat un punct de vedere al unui guvern strict de dreapta care se opunea aprobării Directivei privind salariul minim european.
Deci, nu discutăm dacă, ci cu cât va crește!
”, arată Budăi pe Facebook.

Judecătoare din București, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu

Sursa: Google maps

O judecătoare din București a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu, după ce a amânat ani întregi redactarea unei hotărâri într-un caz de omor calificat.

Sancționată în decursul anilor de patru ori, inclusiv cu excluderea din magistratură, judecătoarea ar avea însă în total sute de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal.

Ministerul Public a comunicat oficial că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unei inculpate, „având calitatea de judecător la o instanță din București, sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de abuz în serviciu”.

Anterior, în 2015 și 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a propus excluderea din magistratură a acesteia, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus înlăturarea sancțiunilor. Așa se face că, în prezent, judecătoarea apare ca fiind încă încadrată pe o funcție la Tribunalul București – Secția penală.

Din această postură este și inculpată, pentru că „nu a respectat prevederile normelor de procedură penală și a omis să redacteze în decursul a mai bine de patru ani o sentință penală pronunțată pe 1 septembrie 2020, nerespectând cu bună știință termenul de 30 de zile prevăzut de art. 406 alin. 3 Cod procedură penală, încălcând astfel prevederile art. 8 din Codul de procedură penală.

Prin acest comportament a fost împiedicată tragerea la răspundere penală, începând de la 1 octombrie 2020 și până în prezent, a patru inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, în stare de recidivă postexecutorie.

După cum reiese din rechizitoriu, faptele inculpatei, care ar fi omis cu rea-credință redactarea hotărârii, deși a fost sancționată disciplinar pentru săvârșirea abaterii disciplinare de „neredactarea hotărârilor judecătorești, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege”, prevăzută în Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ar fi afectat grav dreptul a două persoane vătămate la soluţionarea cauzei cu celeritate şi într-un termen rezonabil, drept prevăzut art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și art. 20 din Constituția României.

Menționăm că prin sentința penală menționată, aflată și în prezent în curs de redactare, magistratul judecător a dispus condamnarea celor patru inculpați din dosarul ce făcea obiectul judecății cu pedepse între 5 și 12 ani de închisoare.

Aceștia s-au aflat sub măsura arestării preventive, a arestului la domiciliu și ulterior a controlului judiciar până la data de 17.01.2020, ulterior fiind lăsați liberi. După această dată, unul dintre inculpați a comis mai multe infracțiuni de furt, fiind condamnat în două cauze penale”, se mai detaliază în comunicatul ministerului.

Cazul judecătoarei urmează a fi analizat de colegii din cadrul Curții de Apel București, dosarul de abuz în serviciu al acesteia având trei părți vătămate. Și, două dintre acestea apar ca părți civile și într-un dosar de omor calificat în care a fost condamnat un lider interlop.

Respectivul a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru omor prin cruzimi, dispunându-se de către Tribunalul Ilfov și „luarea faţă de inculpatul Didilă Foreman a măsurii obligării la tratament medical-psihiatric, până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol”.

Interlopul, aflat la acest moment în penitenciar, fusese acuzat de-a lungul anilor de mai multe fapte, inclusiv că în februarie 2021 și-a ucis viitorul ginere. Și, după sentința menționată, pronunțată în 2023, în același an, același interlop avea să fie condamnat într-un alt dosar la 12 ani şi 1.171 zile închisoare în regim de detenție.

Piedone, întâlnire la restaurantul Senatului. Discuții despre semnături, observatori și viitorul PNRR

Cristian Popescu Piedone

Piedone, din nou în centrul atenției politice

În această perioadă a anului, Cristian Popescu Piedone a avut o întâlnire cu mai mulți membri și simpatizanți ai Partidului Naționalist Reformarea României (PNRR) la restaurantul Senatului — același local pe care îl închisese în urmă cu câteva luni, pe vremea când conducea Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Revederea a avut o miză clară: organizarea campaniei de strângere a semnăturilor și stabilirea detaliilor privind prezența observatorilor partidului în secțiile de votare.


Tema fierbinte: observatorii din secțiile de vot

Potrivit celor prezenți, una dintre principalele discuții a vizat posibilitatea ca PNRR să aibă propriii observatori acreditați la alegerile următoare. Subiectul pare să fi stârnit tensiuni, mai ales că — după cum s-a comentat la întâlnire — „cuiva îi este teamă de transparență reală în secțiile de vot”.

Piedone a subliniat că PNRR nu caută adepți de conjunctură, ci oameni implicați, dispuși să apere interesul național. „Nu am venit astăzi la pescuit de membri”, ar fi spus acesta, marcând distanța față de jocurile politice de culise.


PNRR, partidul care promite o revenire în forță

Întâlnirea a reunit un grup semnificativ de participanți, toți având un interes direct în consolidarea noii mișcări politice conduse de Piedone. Departe de a fi o simplă reuniune de curtoazie, discuția a arătat o structură în creștere, bine organizată, cu obiective clare pentru perioada următoare.

Mesajul liderului a fost ferm: „Nu am nevoie de un grup parlamentar acum. În 2028, PNRR va fi în Parlament.”
Declarația confirmă ambiția formațiunii de a deveni o forță politică reală, cu rădăcini în comunitate și o strategie coerentă pentru următorul ciclu electoral.


Piedone rămâne fidel stilului direct

Așa cum și-a obișnuit susținătorii, Cristian Popescu Piedone continuă să vorbească fără menajamente și să acționeze pragmatic. Dincolo de replicile sale tranșante, se conturează un proiect politic cu miză serioasă, construit pas cu pas, cu accent pe disciplină, transparență și încredere reciprocă.

Sesizare ANAF la parchet: „Cazul RICHRBT”, o rețea transfrontalieră de evaziune și spălare de bani

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rezultatele unei anchete privind „o rețea de firme și persoane fizice implicate într-o amplă schemă de evaziune fiscală și spălare de bani”.

A fost o investigație „complexă” – precizează ANAF într-un comunicat, în condițiile în care instituția face referire la „Cazul RICHRBT”, o anchetă publicată luna trecută de Recorder.

Investigația Recorder atrăgea atenția asupra celei mai mari firme-fantomă din țară și cum a fost „validată de ANAF”, pe 4 septembrie. Acum, pe 13 octombrie, ANAF arată însă că a avut o anchetă care „s-a derulat în perioada august 2024 – august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalieră (România – Belgia – Bulgaria), coordonat de două persoane cu cetățenie română.

Investigația a fost demarată după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos și folosite pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat”.

Conform instituției, este vizat un grup de 17 firme implicate în multiple acțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals și constituire de grup infracțional, motiv pentru care a și fost sesizat parchetul, „pentru evaluare completă și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite” – Adrian Nica, președintele ANAF.

Ni se spune în comunicatul de presă că „rețeaua acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria printr-un modus operandi ilegal, coordonată de doi cetățeni români. Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date ANAF, cât și în baza schimbului de informații cu instituțiile statului și statele membre UE”.

Potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica: preluarea frauduloasă a unor firme existente și transmiterea fictivă de părți sociale; folosirea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați; utilizarea de documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal; mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările; deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identității, dar și conturi bancare aparent legitime; folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor (rețele virtuale private care maschează identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.

Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive. ANAF a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei.

Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii.

Rezultatele anchetei indică o rețea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formală a documentelor comerciale.

Investigația are loc în contextul în care inspectorii Antifraudă au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerțului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operațiuni de tip fraudă fiscală.

Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuării cercetărilor penale și a stabilirii răspunderii persoanelor implicate. În urma acestei anchete și a altor cazuri similare, ANAF a transmis recomandări privind îmbunătățirea mecanismelor de control și a procedurilor de verificare a identității în sistemele financiare și la Registrul Comerțului, propunând totodată integrarea unor măsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent.

Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal și prevenirea folosirii firmelor-fantomă sau a entităților inactive în scopuri frauduloase. Printre principalele modificări adoptate recent în acest sens se numără introducerea de noi criterii de analiză a riscului fiscal: lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie privind capacitatea de plată a obligațiilor fiscale și analiza informațiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor.

De asemenea, au fost stabilite noi criterii pentru declararea inactivității fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului și nedepunerea situațiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal. Perioada de inactivitate a fost limitată la maximum un an, după care firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, cu obligația organului fiscal de a stabili și recupera datoriile înainte de radiere.

Aceste măsuri urmăresc eliminarea entităților care nu desfășoară în mod real activitate economică, dar și protejarea bugetului public și a contribuabililor onești, potențiale victime ale acestui tip de fraudă, printr-un sistem de monitorizare mai eficient și predictibil.

ANAF continuă să desfășoare controale de amploare, în special în sectoarele cu risc fiscal ridicat, utilizând analize de risc și instrumente digitale care eficientizează procesul de analiză și colectarea fiscală și reduc erorile umane.

Instituția își reafirmă angajamentul de a proteja bugetul de stat, de a asigura un mediu concurențial corect și de a funcționa ca o autoritate de încredere, adoptând măsuri care promovează performanța instituțională și integritatea”, se mai arată în comunicat.

Cu cine ar vota românii dacă duminică ar fi alegeri parlamentare?

Sursa: inscop.ro

Un nou sondaj realizat și publicat de INSCOP Research, pe tema alegerilor.

Nu al alegerilor în viață, ci în sensul votului pe buletin, în cazul în care în viitorul apropiat ar avea loc un nou tur de scrutin.

Și, dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare, 40% dintre alegători ar vota cu AUR, arată sondajul INSCOP, care a fost realizat în perioada 6 – 10 octombrie 2025, prin telefon.

Conform INSCOP Research însă, AUR e în ușoară scădere, dat fiind că în septembrie 2025, la un sondaj similar, 40,8% dintre respondenți ar fi votat cu această formațiune. Acum, alți 17,6% ar pune ștampila pe candidații PSD, 14,8% – PNL, iar 11,5% – USR.

Pentru UDMR ar vota 5,2% dintre alegători, (…), pentru SENS – 3.4% (…), pentru POT ar vota 2,6% dintre alegători (…), iar pentru SOS Romania – 2% (…). 1,3% dintre votanți își exprimă preferința pentru un independent (…), iar 1,6%% pentru alt partid (…)”, se mai arată în studiu.

Aceeași sursă mai arată că „volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%”.

Militarul acuzat de tragedia din zona Golfului Musura, soldat cu decesul a 4 persoane, trimis în judecată

În vara acestui an, un tragic accident naval, soldat cu moartea a 4 persoane, a avut loc în golful Musura.

Vinovat a fost considerat militarul care conducea ambarcațiunea, iar acum, procurorii au finalizat ancheta și l-au trimis în judecată pentru ucidere din culpă.

Soldat al Ministerului Apărării Naționale și barcagiu în zona Sulina, inculpatul se află în acest moment sub control judiciar, măsură care va fi discutată în instanță zilele următoare.

Conform acuzațiilor, acesta „a plecat din portul Sulina, conducând o ambarcațiune de agrament, cu 14 persoane la bord, ignorând dispozițiile regulamentelor de navigație și măsurile de prevedere specifice acestei activități, iar în jurul orei 19.30, în zona golfului Musura, între digul de nord și epava „Turgut S”, în contextul vremii nefavorabile și a valurilor mari, ambarcațiunea s-a răsturnat, în urma accidentului naval rezultând decesul a patru persoane”.

Totodată, procurorii Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel mai detaliază și ce dispoziții a încălcat militarul: „a condus o ambarcațiune de agrement, primind la bord pasageri peste numărul maxim permis de normel; nu a respectat îndatoririle generale de vigilență (…), întrucât a plecat din portul Sulina fără să țină cont de vremea nefavorabilă de la acel moment, punând astfel în pericol viața pasagerilor; a pătruns cu ambarcațiunea în zona apelor mării teritoriale, golful Musura, deși aceasta făcea parte dintr-o categorie care îi permitea navigarea doar pe căile navigabile interioare”.

La acel moment, imediat după producerea accidentului a fost declanșată o amplă intervenție de căutare și salvare. Pe lângă mobilizarea echipajelor și ambarcațiunilor Căpităniei Portului Tulcea, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Tulcea, Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, Serviciului de Ambulanță Județean Tulcea, precum și ale Poliției Transporturi Tulcea, au intervenit și localnici, cu mai multe ambarcațiuni particulare.

Așa se face că la scurt timp toate cele 14 persoane aflate la bordul ambarcațiunii au fost recuperate din apă, însă 4 dintre acestea – inclusiv un copil – au fost declarate decedate de către echipajele medicale sosite la fața locului.

În jurul orei 19 și 30 de minute, prin apel la numărul unic de urgență 112, dispeceratul ISU Tulcea a fost alertat despre faptul că în zona Golfului Mosura – Canalul Sulina s-a petrecut un incident naval în urma căruia mai multe persoane au ajuns în apă.

Către locul evenimentului au fost direcționate mai multe ambarcațiuni din cadrul Detașamentului de Pompieri Tulcea, Pichetului de Pompieri Crișan, Serviciului de Ambulanță Județean Tulcea și alertate forțe ale Gărzii de Coastă respectiv Poliția de Frontieră Tulcea aflate în zonă, Căpitănia Sulina și ARSVOM pentru recuperarea persoanelor și căutarea celor eventual dispărute.

De asemenea angrenate în misiunea de căutare salvare au fost și ambarcațiuni private aflate în acel moment în zona incidentului.

Din primele informații primite de la fața locului au fost găsite 6 persoane conștiente, iar alte 4 în stop cardio respirator pentru care, echipajele medicale ajunse la locul evenimentului au început efectuarea manevrelor de resuscitare. Concomitent, au fost efectuate căutări și a altor persoane posibil dispărute întrucât, echipele de intervenție au primit informații că în ambarcațiune se aflau mai multe persoane declarate inițial.

Pe parcursul misiunii de căutare salvare au mai fost identificate încă patru persoane conștiente care au fost preluate și transportate alături de cele 6 identificate inițial la UPU Sulina pentru evaluare și îngrijiri medicale de specialitate.

Din păcate, în urma efectuării manevrelor de resuscitare celor 4 persoane găsite în apă a fost declarat decesul. Din cele zece persoane salvate și transportate la UPU Sulina o singură persoană a fost transportată la o unitate spitalicească din mun. Tulcea, restul rămânând în localitate”, transmitea ISU „Delta” Tulcea.

Arestat preventiv, militarul a fost pus în libertate în septembrie, când Tribunalul Militar București a decis să respingă „ca neîntemeiată, propunerea de prelungire a arestării preventive, formulată la data de 24 septembrie 2025 de către Ministerul Public – Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel”.

În schimb, soldatul a fost plasat sub controlul judiciar, „pe o perioadă de 60 de zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri”. „Pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, inculpatul sold. IRIMIA Cosmin – Adrian trebuie să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la organul de poliție în a cărui circumscripție locuiește, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.

Pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, impune în sarcina inculpatului sold. IRIMIA Cosmin – Adrian respectarea următoarelor obligații: a) să nu depășească teritoriul României; d) să nu comunice și să nu ia legătura, direct sau indirect, cu persoanele vătămate și nici cu martorii audiați sau care urmează să fie audiați în dosarul nr. 369/323/P/2025, aflat pe rolul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel; e) să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta – să nu conducă ambarcațiuni de agrement”.

Ulterior, soluția a rămas definitivă la Curtea Militară de Apel, instanță care de altfel în august dispusese arestarea preventivă a inculpatului, după ce Tribunalul București nu încuviințase această măsură.

Ninel Peia îi cere ajutorul lui Cristian Popescu Piedone pentru corectarea inechităților din procesul electoral

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații zin.ro

Ninel Peia invită la dialog instituțional pentru o reformă electorală echitabilă

Senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului României, i-a adresat o scrisoare oficială liderului Partidului Naționalist Reformarea României (PNRR), Cristian Popescu Piedone, propunând o întâlnire de lucru menită să clarifice și să îmbunătățească mecanismele electorale din România.

Inițiativa vine în contextul discuțiilor anterioare dintre cei doi, în care s-a conturat nevoia unei abordări unitare și transparente în privința regulilor ce guvernează participarea partidelor politice la alegeri.


Egalitate de șanse între partidele parlamentare și cele neparlamentare

Una dintre principalele teme propuse de senatorul Peia vizează reducerea numărului de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor, o condiție care, în forma actuală, favorizează partidele parlamentare și limitează accesul celor emergente.

De asemenea, se dorește asigurarea dreptului partidelor neparlamentare de a avea reprezentanți în secțiile de votare, măsură ce ar garanta o transparență sporită și o echitate reală în procesul democratic.

Aceste propuneri se înscriu într-un demers mai amplu de reformare a legislației electorale, astfel încât competiția politică să nu fie distorsionată de bariere administrative.


Dialog constructiv în spirit democratic

Întâlnirea propusă de Ninel Peia ar urma să aibă loc la Parlamentul României, într-un cadru instituțional, dar și cu o componentă informală, menită să favorizeze dialogul deschis. Senatorul subliniază în invitația sa importanța cooperării între formațiunile politice și exprimă speranța că această discuție va reprezenta un pas concret către normalizarea relațiilor dintre putere și opoziție.

„Sper să aveți încredere să împărțiți această masă cu membrii Senatului, într-un cadru prietenos și constructiv”, transmite Peia în încheiere, accentuând tonul conciliant al demersului.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
2 ° C
2.1 °
2 °
100 %
2.1kmh
100 %
S
7 °
D
9 °
lun
8 °
mar
8 °
mie
6 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...