6.6 C
București
joi, 18 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 14

Judecătoare din București, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu

Sursa: Google maps

O judecătoare din București a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu, după ce a amânat ani întregi redactarea unei hotărâri într-un caz de omor calificat.

Sancționată în decursul anilor de patru ori, inclusiv cu excluderea din magistratură, judecătoarea ar avea însă în total sute de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal.

Ministerul Public a comunicat oficial că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unei inculpate, „având calitatea de judecător la o instanță din București, sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de abuz în serviciu”.

Anterior, în 2015 și 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a propus excluderea din magistratură a acesteia, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus înlăturarea sancțiunilor. Așa se face că, în prezent, judecătoarea apare ca fiind încă încadrată pe o funcție la Tribunalul București – Secția penală.

Din această postură este și inculpată, pentru că „nu a respectat prevederile normelor de procedură penală și a omis să redacteze în decursul a mai bine de patru ani o sentință penală pronunțată pe 1 septembrie 2020, nerespectând cu bună știință termenul de 30 de zile prevăzut de art. 406 alin. 3 Cod procedură penală, încălcând astfel prevederile art. 8 din Codul de procedură penală.

Prin acest comportament a fost împiedicată tragerea la răspundere penală, începând de la 1 octombrie 2020 și până în prezent, a patru inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, în stare de recidivă postexecutorie.

După cum reiese din rechizitoriu, faptele inculpatei, care ar fi omis cu rea-credință redactarea hotărârii, deși a fost sancționată disciplinar pentru săvârșirea abaterii disciplinare de „neredactarea hotărârilor judecătorești, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege”, prevăzută în Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ar fi afectat grav dreptul a două persoane vătămate la soluţionarea cauzei cu celeritate şi într-un termen rezonabil, drept prevăzut art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și art. 20 din Constituția României.

Menționăm că prin sentința penală menționată, aflată și în prezent în curs de redactare, magistratul judecător a dispus condamnarea celor patru inculpați din dosarul ce făcea obiectul judecății cu pedepse între 5 și 12 ani de închisoare.

Aceștia s-au aflat sub măsura arestării preventive, a arestului la domiciliu și ulterior a controlului judiciar până la data de 17.01.2020, ulterior fiind lăsați liberi. După această dată, unul dintre inculpați a comis mai multe infracțiuni de furt, fiind condamnat în două cauze penale”, se mai detaliază în comunicatul ministerului.

Cazul judecătoarei urmează a fi analizat de colegii din cadrul Curții de Apel București, dosarul de abuz în serviciu al acesteia având trei părți vătămate. Și, două dintre acestea apar ca părți civile și într-un dosar de omor calificat în care a fost condamnat un lider interlop.

Respectivul a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru omor prin cruzimi, dispunându-se de către Tribunalul Ilfov și „luarea faţă de inculpatul Didilă Foreman a măsurii obligării la tratament medical-psihiatric, până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol”.

Interlopul, aflat la acest moment în penitenciar, fusese acuzat de-a lungul anilor de mai multe fapte, inclusiv că în februarie 2021 și-a ucis viitorul ginere. Și, după sentința menționată, pronunțată în 2023, în același an, același interlop avea să fie condamnat într-un alt dosar la 12 ani şi 1.171 zile închisoare în regim de detenție.

Piedone, întâlnire la restaurantul Senatului. Discuții despre semnături, observatori și viitorul PNRR

Cristian Popescu Piedone

Piedone, din nou în centrul atenției politice

În această perioadă a anului, Cristian Popescu Piedone a avut o întâlnire cu mai mulți membri și simpatizanți ai Partidului Naționalist Reformarea României (PNRR) la restaurantul Senatului — același local pe care îl închisese în urmă cu câteva luni, pe vremea când conducea Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Revederea a avut o miză clară: organizarea campaniei de strângere a semnăturilor și stabilirea detaliilor privind prezența observatorilor partidului în secțiile de votare.


Tema fierbinte: observatorii din secțiile de vot

Potrivit celor prezenți, una dintre principalele discuții a vizat posibilitatea ca PNRR să aibă propriii observatori acreditați la alegerile următoare. Subiectul pare să fi stârnit tensiuni, mai ales că — după cum s-a comentat la întâlnire — „cuiva îi este teamă de transparență reală în secțiile de vot”.

Piedone a subliniat că PNRR nu caută adepți de conjunctură, ci oameni implicați, dispuși să apere interesul național. „Nu am venit astăzi la pescuit de membri”, ar fi spus acesta, marcând distanța față de jocurile politice de culise.


PNRR, partidul care promite o revenire în forță

Întâlnirea a reunit un grup semnificativ de participanți, toți având un interes direct în consolidarea noii mișcări politice conduse de Piedone. Departe de a fi o simplă reuniune de curtoazie, discuția a arătat o structură în creștere, bine organizată, cu obiective clare pentru perioada următoare.

Mesajul liderului a fost ferm: „Nu am nevoie de un grup parlamentar acum. În 2028, PNRR va fi în Parlament.”
Declarația confirmă ambiția formațiunii de a deveni o forță politică reală, cu rădăcini în comunitate și o strategie coerentă pentru următorul ciclu electoral.


Piedone rămâne fidel stilului direct

Așa cum și-a obișnuit susținătorii, Cristian Popescu Piedone continuă să vorbească fără menajamente și să acționeze pragmatic. Dincolo de replicile sale tranșante, se conturează un proiect politic cu miză serioasă, construit pas cu pas, cu accent pe disciplină, transparență și încredere reciprocă.

Sesizare ANAF la parchet: „Cazul RICHRBT”, o rețea transfrontalieră de evaziune și spălare de bani

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rezultatele unei anchete privind „o rețea de firme și persoane fizice implicate într-o amplă schemă de evaziune fiscală și spălare de bani”.

A fost o investigație „complexă” – precizează ANAF într-un comunicat, în condițiile în care instituția face referire la „Cazul RICHRBT”, o anchetă publicată luna trecută de Recorder.

Investigația Recorder atrăgea atenția asupra celei mai mari firme-fantomă din țară și cum a fost „validată de ANAF”, pe 4 septembrie. Acum, pe 13 octombrie, ANAF arată însă că a avut o anchetă care „s-a derulat în perioada august 2024 – august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalieră (România – Belgia – Bulgaria), coordonat de două persoane cu cetățenie română.

Investigația a fost demarată după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos și folosite pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat”.

Conform instituției, este vizat un grup de 17 firme implicate în multiple acțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals și constituire de grup infracțional, motiv pentru care a și fost sesizat parchetul, „pentru evaluare completă și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite” – Adrian Nica, președintele ANAF.

Ni se spune în comunicatul de presă că „rețeaua acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria printr-un modus operandi ilegal, coordonată de doi cetățeni români. Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date ANAF, cât și în baza schimbului de informații cu instituțiile statului și statele membre UE”.

Potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica: preluarea frauduloasă a unor firme existente și transmiterea fictivă de părți sociale; folosirea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați; utilizarea de documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal; mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările; deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identității, dar și conturi bancare aparent legitime; folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor (rețele virtuale private care maschează identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.

Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive. ANAF a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei.

Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii.

Rezultatele anchetei indică o rețea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formală a documentelor comerciale.

Investigația are loc în contextul în care inspectorii Antifraudă au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerțului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operațiuni de tip fraudă fiscală.

Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuării cercetărilor penale și a stabilirii răspunderii persoanelor implicate. În urma acestei anchete și a altor cazuri similare, ANAF a transmis recomandări privind îmbunătățirea mecanismelor de control și a procedurilor de verificare a identității în sistemele financiare și la Registrul Comerțului, propunând totodată integrarea unor măsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent.

Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal și prevenirea folosirii firmelor-fantomă sau a entităților inactive în scopuri frauduloase. Printre principalele modificări adoptate recent în acest sens se numără introducerea de noi criterii de analiză a riscului fiscal: lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie privind capacitatea de plată a obligațiilor fiscale și analiza informațiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor.

De asemenea, au fost stabilite noi criterii pentru declararea inactivității fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului și nedepunerea situațiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal. Perioada de inactivitate a fost limitată la maximum un an, după care firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, cu obligația organului fiscal de a stabili și recupera datoriile înainte de radiere.

Aceste măsuri urmăresc eliminarea entităților care nu desfășoară în mod real activitate economică, dar și protejarea bugetului public și a contribuabililor onești, potențiale victime ale acestui tip de fraudă, printr-un sistem de monitorizare mai eficient și predictibil.

ANAF continuă să desfășoare controale de amploare, în special în sectoarele cu risc fiscal ridicat, utilizând analize de risc și instrumente digitale care eficientizează procesul de analiză și colectarea fiscală și reduc erorile umane.

Instituția își reafirmă angajamentul de a proteja bugetul de stat, de a asigura un mediu concurențial corect și de a funcționa ca o autoritate de încredere, adoptând măsuri care promovează performanța instituțională și integritatea”, se mai arată în comunicat.

Cu cine ar vota românii dacă duminică ar fi alegeri parlamentare?

Sursa: inscop.ro

Un nou sondaj realizat și publicat de INSCOP Research, pe tema alegerilor.

Nu al alegerilor în viață, ci în sensul votului pe buletin, în cazul în care în viitorul apropiat ar avea loc un nou tur de scrutin.

Și, dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare, 40% dintre alegători ar vota cu AUR, arată sondajul INSCOP, care a fost realizat în perioada 6 – 10 octombrie 2025, prin telefon.

Conform INSCOP Research însă, AUR e în ușoară scădere, dat fiind că în septembrie 2025, la un sondaj similar, 40,8% dintre respondenți ar fi votat cu această formațiune. Acum, alți 17,6% ar pune ștampila pe candidații PSD, 14,8% – PNL, iar 11,5% – USR.

Pentru UDMR ar vota 5,2% dintre alegători, (…), pentru SENS – 3.4% (…), pentru POT ar vota 2,6% dintre alegători (…), iar pentru SOS Romania – 2% (…). 1,3% dintre votanți își exprimă preferința pentru un independent (…), iar 1,6%% pentru alt partid (…)”, se mai arată în studiu.

Aceeași sursă mai arată că „volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%”.

Militarul acuzat de tragedia din zona Golfului Musura, soldat cu decesul a 4 persoane, trimis în judecată

În vara acestui an, un tragic accident naval, soldat cu moartea a 4 persoane, a avut loc în golful Musura.

Vinovat a fost considerat militarul care conducea ambarcațiunea, iar acum, procurorii au finalizat ancheta și l-au trimis în judecată pentru ucidere din culpă.

Soldat al Ministerului Apărării Naționale și barcagiu în zona Sulina, inculpatul se află în acest moment sub control judiciar, măsură care va fi discutată în instanță zilele următoare.

Conform acuzațiilor, acesta „a plecat din portul Sulina, conducând o ambarcațiune de agrament, cu 14 persoane la bord, ignorând dispozițiile regulamentelor de navigație și măsurile de prevedere specifice acestei activități, iar în jurul orei 19.30, în zona golfului Musura, între digul de nord și epava „Turgut S”, în contextul vremii nefavorabile și a valurilor mari, ambarcațiunea s-a răsturnat, în urma accidentului naval rezultând decesul a patru persoane”.

Totodată, procurorii Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel mai detaliază și ce dispoziții a încălcat militarul: „a condus o ambarcațiune de agrement, primind la bord pasageri peste numărul maxim permis de normel; nu a respectat îndatoririle generale de vigilență (…), întrucât a plecat din portul Sulina fără să țină cont de vremea nefavorabilă de la acel moment, punând astfel în pericol viața pasagerilor; a pătruns cu ambarcațiunea în zona apelor mării teritoriale, golful Musura, deși aceasta făcea parte dintr-o categorie care îi permitea navigarea doar pe căile navigabile interioare”.

La acel moment, imediat după producerea accidentului a fost declanșată o amplă intervenție de căutare și salvare. Pe lângă mobilizarea echipajelor și ambarcațiunilor Căpităniei Portului Tulcea, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Tulcea, Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, Serviciului de Ambulanță Județean Tulcea, precum și ale Poliției Transporturi Tulcea, au intervenit și localnici, cu mai multe ambarcațiuni particulare.

Așa se face că la scurt timp toate cele 14 persoane aflate la bordul ambarcațiunii au fost recuperate din apă, însă 4 dintre acestea – inclusiv un copil – au fost declarate decedate de către echipajele medicale sosite la fața locului.

În jurul orei 19 și 30 de minute, prin apel la numărul unic de urgență 112, dispeceratul ISU Tulcea a fost alertat despre faptul că în zona Golfului Mosura – Canalul Sulina s-a petrecut un incident naval în urma căruia mai multe persoane au ajuns în apă.

Către locul evenimentului au fost direcționate mai multe ambarcațiuni din cadrul Detașamentului de Pompieri Tulcea, Pichetului de Pompieri Crișan, Serviciului de Ambulanță Județean Tulcea și alertate forțe ale Gărzii de Coastă respectiv Poliția de Frontieră Tulcea aflate în zonă, Căpitănia Sulina și ARSVOM pentru recuperarea persoanelor și căutarea celor eventual dispărute.

De asemenea angrenate în misiunea de căutare salvare au fost și ambarcațiuni private aflate în acel moment în zona incidentului.

Din primele informații primite de la fața locului au fost găsite 6 persoane conștiente, iar alte 4 în stop cardio respirator pentru care, echipajele medicale ajunse la locul evenimentului au început efectuarea manevrelor de resuscitare. Concomitent, au fost efectuate căutări și a altor persoane posibil dispărute întrucât, echipele de intervenție au primit informații că în ambarcațiune se aflau mai multe persoane declarate inițial.

Pe parcursul misiunii de căutare salvare au mai fost identificate încă patru persoane conștiente care au fost preluate și transportate alături de cele 6 identificate inițial la UPU Sulina pentru evaluare și îngrijiri medicale de specialitate.

Din păcate, în urma efectuării manevrelor de resuscitare celor 4 persoane găsite în apă a fost declarat decesul. Din cele zece persoane salvate și transportate la UPU Sulina o singură persoană a fost transportată la o unitate spitalicească din mun. Tulcea, restul rămânând în localitate”, transmitea ISU „Delta” Tulcea.

Arestat preventiv, militarul a fost pus în libertate în septembrie, când Tribunalul Militar București a decis să respingă „ca neîntemeiată, propunerea de prelungire a arestării preventive, formulată la data de 24 septembrie 2025 de către Ministerul Public – Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel”.

În schimb, soldatul a fost plasat sub controlul judiciar, „pe o perioadă de 60 de zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri”. „Pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, inculpatul sold. IRIMIA Cosmin – Adrian trebuie să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la organul de poliție în a cărui circumscripție locuiește, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.

Pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, impune în sarcina inculpatului sold. IRIMIA Cosmin – Adrian respectarea următoarelor obligații: a) să nu depășească teritoriul României; d) să nu comunice și să nu ia legătura, direct sau indirect, cu persoanele vătămate și nici cu martorii audiați sau care urmează să fie audiați în dosarul nr. 369/323/P/2025, aflat pe rolul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel; e) să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta – să nu conducă ambarcațiuni de agrement”.

Ulterior, soluția a rămas definitivă la Curtea Militară de Apel, instanță care de altfel în august dispusese arestarea preventivă a inculpatului, după ce Tribunalul București nu încuviințase această măsură.

Ninel Peia îi cere ajutorul lui Cristian Popescu Piedone pentru corectarea inechităților din procesul electoral

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații zin.ro

Ninel Peia invită la dialog instituțional pentru o reformă electorală echitabilă

Senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului României, i-a adresat o scrisoare oficială liderului Partidului Naționalist Reformarea României (PNRR), Cristian Popescu Piedone, propunând o întâlnire de lucru menită să clarifice și să îmbunătățească mecanismele electorale din România.

Inițiativa vine în contextul discuțiilor anterioare dintre cei doi, în care s-a conturat nevoia unei abordări unitare și transparente în privința regulilor ce guvernează participarea partidelor politice la alegeri.


Egalitate de șanse între partidele parlamentare și cele neparlamentare

Una dintre principalele teme propuse de senatorul Peia vizează reducerea numărului de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor, o condiție care, în forma actuală, favorizează partidele parlamentare și limitează accesul celor emergente.

De asemenea, se dorește asigurarea dreptului partidelor neparlamentare de a avea reprezentanți în secțiile de votare, măsură ce ar garanta o transparență sporită și o echitate reală în procesul democratic.

Aceste propuneri se înscriu într-un demers mai amplu de reformare a legislației electorale, astfel încât competiția politică să nu fie distorsionată de bariere administrative.


Dialog constructiv în spirit democratic

Întâlnirea propusă de Ninel Peia ar urma să aibă loc la Parlamentul României, într-un cadru instituțional, dar și cu o componentă informală, menită să favorizeze dialogul deschis. Senatorul subliniază în invitația sa importanța cooperării între formațiunile politice și exprimă speranța că această discuție va reprezenta un pas concret către normalizarea relațiilor dintre putere și opoziție.

„Sper să aveți încredere să împărțiți această masă cu membrii Senatului, într-un cadru prietenos și constructiv”, transmite Peia în încheiere, accentuând tonul conciliant al demersului.

Trump, departe de Nobelul pentru pace; laureata din acest an este lidera opoziției din Venezuela

Sursa: nobelprize.org

Premiul Nobel pentru pace a fost acordat în acest an liderei opoziției din Venezuela.

Maria Corina Machado pe numele său, are 58 de ani și este ingineră și politiciană.

Și, conform anunțului oficial, acesteia i-a fost acordat Nobelul pentru pace „pentru munca sa neobosită în promovarea drepturilor democratice pentru poporul venezuelean și pentru lupta sa în vederea realizării unei tranziții juste și pașnice de la dictatură la democrație”.

În calitate de lider al mișcării democratice din Venezuela, laureată de pace Maria Corina Machado 2025 este unul dintre cele mai extraordinare exemple de curaj civil în America Latină din ultima perioadă. Doamna Machado a fost o figură cheie, unificatoare într-o opoziție politică care a fost odată profund divizată – o opoziție care a găsit un teren comun în cererea de alegeri libere și guvernare reprezentativă.

În ultimul an, doamna Machado a fost forțată să trăiască ascunsă. În ciuda amenințărilor grave la adresa vieții ei a rămas în țară, alegere care a inspirat milioane de oameni. Ea a reunit opoziția țării sale. Ea nu a ezitat niciodată să se opună militarizării societății venezuelene. Ea a fost ferm în sprijinul ei pentru o tranziție pașnică către democrație”, anunță organizatorii.

De menționat că Premiul Nobel pentru Pace este în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,2 milioane de dolari), iar printre cei care sperau să fie laureați se numără inclusiv liderul SUA, Donald Trump.

Nu pentru bani, ci pentru faimă. Mai ales că există un precedent: Barack Obama, cel de-al 44 președinte al SUA, a câștigat Nobelul pentru pace în 2009, „pentru eforturile sale extraordinare de a întări diplomația internațională și cooperarea între popoare”.

Pentru Trump nu a fost să fie. Aceasta în condițiile în care în total, au fost 338 de candidați nominalizați pentru Premiul Nobel pentru Pace 2025, dintre care 244 – persoane fizice și 94 – organizații.

Pe 10 decembrie, premiile vor fi decernate la Oslo, în cadrul unei ceremonii care se organizează pentru a-l comemora pe industriașului suedez Alfred Nobel, care a fondat premiile prin testamentul său din 1895.

Premierul Ungariei, despre UDMR: „Nu este organizație minoritară, ci este un factor de strategie națională”

Sursa: Facebook

Premierul Ungariei, Viktor Orban, este prezent la congresul organizat de UDMR, formațiune care se află în coaliția de guvernare.

Și, dat fiind contextul, premierul Ungariei a ținut să atragă atenția că „UDMR nu este organizație minoritară, ci este un factor de strategie națională”.

Cel de-al 17-lea Congres al UDMR este în desfășurare la centrul de evenimente Wild Hills din Juc-Herghelie, județul Cluj. Formațiunea împlinește 35 de ani, asunt prezenți și premierul Ilie Bolojan, lider al PNL, precum și președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, dar și premierul Ungariei, Viktor Orban.

Maghiarii din Transilvania sunt dovada vie că o comunitate trăiește atâta timp cât există oameni care cred în ea. Și dacă credem în ea, victoria nu este inevitabilă – pentru că fiecare meci durează până îl câștigăm.

Comunitatea maghiară din Transilvania este puternică: lucrează, hrănește, creează, construiește – și câștigă. Câştigă în fiecare zi”, a transmis Viktor Orban.

Mai mult decât atât, acesta vede în UDMR – acronim care vine de la Uniunea Democrată Maghiară din România – „stabilitatea și vocea rațiunii” – la București, „partenerul de încredere” – la Budapesta, și formațiunea care „reprezintă interesele maghiarimii” – la Bruxelles.


Viitorul nu este al acelora care doar se uită în jur, ci a celor care acționează. Viitorul este al acelor care prin faptele lor și prin munca lor spun ceea ce au de spus.

Cei care nu trăiesc cu șansa viitorului, vor pierde viitorul. Aș vrea clar și răspicat să vă spun că la anul nu va fi vorba doar de viitorul guvern ungar, ci și despre viitorul națiunii, despre libertatea țării și suveranitatea țării. În aprilie 2026, patria va avea nevoie de maghiarii din Transilvania.

Onorat congres, și UDMR a împlinit 35 de ani, la mulți ani! A dovedit din nou că nu dimensiunea, nu mărimea, ci voința conferă ponderea comunității. Întrebarea nu este cât de mare este câinele, ci cât de mult vrea acest „câine” să se lupte”, a mai subliniat premierul Ungariei.

Clujean condamnat pentru viol în 2022 și dat în urmărire internațională, prins în Spania

Sursa: Poliția Română

Un bărbat din Cluj-Napoca a fost prins în Spania după ce, timp de mai mulți ani, a fost pe lista urmăriților internaționali.

În vârstă de 26 de ani, clujeanul a fost condamnat definitiv în decembrie 2022 pentru viol, iar de atunci s-a făcut nevăzut. Până luna aceasta, când „a fost arestat, pe teritoriul Spaniei – regiunea Cuenca”.

Un urmărit internațional în minus. Este vorba despre Alexandru Csorbă, care în 2022 a fost condamnat pentru o faptă de viol comisă în 2020. În vara acelui an, clujeanul, împreună cu alți doi bărbați, au violat o fată care pe atunci avea 15 ani.

În noaptea de 29 spre 30 iunie 2020, împreună cu alte două persoane și cu partea vătămată minoră, folosind un autoturism, s-ar fi deplasat în zona unui câmp, din municipiul Cluj-Napoca, pe care l-ar fi cunoscut, i-ar fi oferit acesteia o pastilă cu efecte psihoactive și, prin constrângere și exercitare de violență fizică asupra ei, ar fi determinat-o să întrețină raporturi sexuale”, detaliază Poliția Română.

Conform acuzațiilor, unul dintre inculpați i-ar fi dat o pastilă cu efecte psihoactive, despre care i-au spus că este bună pentru dureri. Apoi, aproape două ore, au agresat sexual victima.

În luna mai 2022, sentința Judecătoriei Cluj-Napoca a fost de condamnare a clujeanului la 5 ani de închisoare pentru viol în forma agravată, fiindu-i interzis de a se apropia de ceilalalți doi inculpați, de victimă și de familia acesteia.

Totodată, cei trei inculpați au fost obligați să îi achite împreună victimei suma de 3.000 euro – daune morale. Ulterior, în decembrie 2022, Curtea de Apel Cluj a respins apelul, astfel că prima sentință a rămas definitivă. Însă Alexandru Csorbă nu a executat nicio zi de închisoare după sentința definitivă.

După ce tânăra a reclamat fapta la poliţie, cei au fost reţinuţi imediat, apoi arestaţi preventiv. În februarie 2021, după ce a început procesul în care erau acuzaţi de viol, Judecătoria Cluj-Napoca i-a plasat sub control judiciar pe Csorbă și un alt inculpat, cu interdicție de a părăsi judeţul Cluj. Însă, la data condamnării definitive, Csorbă se făcuse nevăzut.

Polițiștii Serviciului Urmăriri din cadrul Direcției de Investigații Criminale – I.G.P.R. au declanșat o operațiune ENFAST în care au beneficiat de sprijinul unității de urmăriri din cadrul Poliției Naționale a Regatului Spaniei, persoana fiind arestată în vederea predării către autoritățile judiciare române.

În prezent, bărbatul de 26 de ani se află în custodia autorităților judiciare spaniole, urmând să fie supus procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare emis pe numele său. Cooperarea internațională a fost realizată prin Biroul Sirene România din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – I.G.P.R.”, mai arată Poliția Română.

Scriitor maghiar, câștigător al Premiului Nobel pentru literatură

Sursa: nobelprize.org

Premiul Nobel pentru literatură a fost acordat în 2025 scriitorului maghiar László Krasznahorkai.

Nobelul pentru literatură a fost al patrulea decernat în 2025 de către Academia Regală Suedeză de Științe, după Premiul Nobel pentru medicină (acordat cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi pentru o descoperire importantă legată de celule T, „gardienii de siguranță” ai sistemului imunitar), Premiul Nobel pentru fizică (acordat cercetătorilor John Clarke, Michel Devoret și John Martinis pentru descoperiri importante în domeniul fizicii cuantice) și Premiul Nobel pentru chimie (acordat cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi pentru dezvoltarea structurilor metal-organice).

Premiul Nobel pentru Literatură din 2025 este acordat autorului maghiar László Krasznahorkai „pentru opera sa convingătoare și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei””, se arată pe rețeaua X The Nobel Prize.

Vineri urmează să fie anunțat laureatul de anul acesta al Premiului Nobel pentru pace, în timp ce luni, 13 octombrie, va fi anunțat câștigătorul Premiului în științe economice în memoria lui Alfred Nobel.

Laureatul Premiului Nobel pentru literatură László Krasznahorkai pentru 2025 este un mare scriitor epic în tradiția centrală europeană care se extinde prin Kafka până la Thomas Bernhard și se caracterizează prin absurdism și exces grotesc.

Dar există mai multe corzi la arcul său, și în curând privește spre est pentru a adopta un ton mai contemplativ, fin calibrat. Rezultatul este un șir de lucrări inspirate de impresiile adânci lăsate de călătoriile sale în China și Japonia.

Despre căutarea unei grădini secrete, romanul său din 2003 „ Északról hegy, Délről tó, Nyugatról utak, Keletről folyó” („Un munte la nord, un lac la sud, cărări spre vest, un râu spre est”, 2022) este o poveste misterioasă cu secțiuni lirice puternice care are loc în sud-est din Kyoto.

Lucrarea are simțul unui preludiu la bogăția „Seiobo járt odalent” (2008; „Seiobo acolo jos”, 2013), o colecție de șaptesprezece povești aranjate într-o secvență Fibonacci despre rolul frumuseții și creației artistice într-o lume a orbirii și a nepermanenței. Alături de cvintetul său de epopee, reprezintă opera majoră a lui Krasznahorkai.

Deosebit de neuitat este scena de deschidere în care un bâtlan alb ca zăpada stă nemișcat în mijlocul râului Kamo din Kyoto, așteptându-și victima în vârtejele de mai jos. Invizibilă pentru masele de oameni care trec, pasărea devine o imagine evazivă a situației particulare a artistului.

Firul comun care trece prin carte este mitul japonez privind Seiobo, care conform legendei protejează grădina care, la fiecare trei mii de ani, produce fructe care conferă nemurirea. În carte, mitul este despre crearea unei opere de artă și, într-un șir de episoade, urmărim geneza unei astfel de lucrări în cele mai diverse timpuri și medii.

Adesea actul creației apare după o lungă perioadă de pregătire marcată de tradiție și măiestrie practicată. Lucrările pot apărea și ca urmare a unor circumstanțe întârziate sau confuze, ca în povestea transportului periculos al unui tablou neterminat al renumitului artist renascentist Pietro Vannucci de la Florența la Perugia, orașul nașterii acestuia din urmă. În timp ce toată lumea crede că Perugino, așa cum este cunoscut, a renunțat la pictură, în Perugia are loc un miracol.

Artistul însuși este, ca de obicei, în „Seiobo acolo jos”, absent din aceste povești. În schimb, ni se prezintă figuri care stau ușor pe o parte a lucrărilor care urmează să apară în curând. Acestea ar putea include îngrijitori, privitori sau meșteșugari devotați, care rar sau într-adevăr nu înțeleg niciodată semnificația lucrării la care participă. Cartea este o portretizare magistrală, în cursul căreia cititorul este condus printr-un rând de „uși laterale” către inexplicabilul act al creației”, se arată pe pagina de Facebook Nobel Prize.

László Krasznahorkai s-a născut în 1954 în micul oraş Gyula din sud-estul Ungariei, lângă graniţa cu România. Autor de nuvele, dar și de piese de teatru, opera laureatului Nobelul pentru literatură este încadrată la postmodernism. László Krasznahorkai este câștigător a numeroase premii, primul acordat chiar la doi ani distanță de la debutul literar, cu Satantango (1985).

Ministrul român al Afacerilor Externe, întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio

Sursa: MAE

Ministra USR Oana Țoiu, care deține portofoliul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio.

Mai precis, a avut „consultări politico-diplomatice cu omologul american, Marco Rubio, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Statele Unite ale Americii, în perioada 8-9 octombrie 2025”.

Au apărut primele poze de la întâlnire pe care Oana Țoiu a avut-o cu Marco Rubio în SUA, cu explicația că cei doi oficiali au vorbit despre multe subiecte, inclusiv dosarul Visa Waiver, în condițiile în care România a fost lăsată iar pe dinafară.

De altfel, întâlnirea a fost anunțată de oficialii americani: „Secretarul de stat Rubio se întâlnește cu ministrul român de externe, Oana Toiu, la Departamentul de Stat”. Fără un comunicat ulterior, detalii venind de la partea română.

Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii productiv pe tema consolidării Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, precum și pentru identificarea oportunităților de extindere a parteneriatului. Acesta este prima întâlnire bilaterală a celor doi oficiali și a avut loc la invitația secretarului de stat Marco Rubio, ulterior formatelor de discuții comune din cadrul săptămânii la nivel înalt ONU, precum întâlnirea de lucru a miniștrilor de externe în format transatlantic.

Ministrul român al afacerilor externe a subliniat importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și aportul bunei colaborări România – SUA la securitatea Flancului Estic. În context, a evidențiat rolul crucial al prezenței militare americane pe teritoriul României, exemplificată prin importanța strategică a Bazei de la Mihail Kogălniceanu, un pilon esențial pentru postura de descurajare și apărare a Flancului Estic.

Dialogul a vizat, de asemenea, consolidarea cooperării economice și a investițiilor comune în sectoare cheie, precum și rolul consolidat al companiilor românești prezente și în SUA.

O atenție deosebită a fost acordată proiectelor din domeniul energiei, inițiative fundamentale pentru securitatea energetică a României și a regiunii. Totodată, a fost subliniată importanța dezvoltării parteneriatelor private în sectoarele de înaltă tehnologie. Cei doi oficiali au discutat despre oportunitățile de colaborare în domenii precum IT, securitate cibernetică, inovație și Inteligența Artificială, unde SUA și România pot dezvolta proiecte de succes.

Discuțiile au abordat și dosarul Visa Waiver, oficialul român precizând avantajele pe care le-ar aduce în cooperarea bilaterală în domeniul securității frontierelor, precum și în materie de turism.

Secretarul de stat al SUA a mulțumit României pentru calitatea relațiilor bilaterale și ambii oficiali au apreciat rolul parteneriatului în asigurarea securității Flancului Estic și la consolidarea posturii de apărare și descurajare aliate în regiunea Mării Negre. A exprimat interesul SUA pentru dezvoltarea cooperării cu România în plan economic și energetic.

Un punct distinct al discuției l-a reprezentat rolul comunității de români din Statele Unite, o punte de legătură esențială între cele două societăți și un factor activ în consolidarea relațiilor bilaterale.

Ambii oficiali au subliniat importanța demersurilor de dinamizare a contactelor bilaterale în perioada următoare, inclusiv la nivel înalt”, se arată într-un comunicat de presă al MAE.

Totodată, pe pagina de Facebook a Ambasadei României în SUA suntem informați că „Oana Țoiu va participa, în data de 9 octombrie 2025, de la ora 19.00 ora României, la un eveniment găzduit de Hudson Institute. Discuțiile vor fi axate pe perspectiva României asupra securității în regiunea Mării Negre, a războiului din Ucraina, a atacurilor hibride rusești și a relației bilaterale România – SUA”, cu mențiunea că evenimentul poate fi urmărit live.

Bucureșteanul care a lovit un livrator, acuzat oficial și de utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe

Sursa: Captură video

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București au finalizat ancheta demarată în urmă cu două luni, în cazul tânărului bucureștean care a lovit un livrator din Bangladesh.

Aceasta nu este însă singura acuzație adusă prin rechizitoriu, asupra căreia judecătorii Judecătoriei Sectorului 2 trebuie să se pronunțe.

Potrivit informațiilor oficiale, inculpatul, care are doar 20 de ani, va fi judecat pentru lovire sau alte violențe, dar și utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Prima acuzație are legătură cu un incident care a avut loc în august pe o stradă din București, când inculpatul a lovit cu pumnul și piciorul un livrator de mâncare originar din Asia, în timp ce îi striga că este „un invadator” și c-ar trebui „să se întoarcă la el în țară”.

Incidentul care a avut loc pe 26 august, în cartierul Colentina din sectorul 2 al Capitalei, a fost dezvăluit de polițistul Marian Godină într-o postare pe Facebook, însoțită chiar de videoclipul pe care chiar inculpatul îl filmase.

Numai că la incident a intervenit un tânăr agent de poliție în cadrul Secției 7 din Capitală, iar atunci, agresorul a fost reținut pentru 24 de ore. Ulterior, tânărul a fost arestat pentru 30 de zile. În instanță, conform G4Media, acesta a avut explicații, anume că nu poate să respire același aer cu „subumanii ăștia” și că el a avut mereu „sânge pur”.

În acest moment, inculpatul se află în arest la domiciliu, procurorii detaliind că „la data de 26.08.2025, în jurul orei 22.30, în timp ce se afla în mun. București, sector 2, din motive rasiale și xenofobe, în scopul de a o determina să părăsească teritoriul țării, inculpatul a exercitat acte de violență fizică asupra persoanei vătămate, cetățean originar din Bangladesh, lovind-o pe aceasta cu pumnul în zona feței, provocându-i astfel leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale”.

Totodată, referitor la a doua acuzație, se explică faptul că, „la data de 14.06.2025, în calitate de administrator al unui cont, creat pe o platformă de socializare, inculpatul a distribuit un colaj video, nerestricționat vizualizării, în conținutul căruia a intercalat în două rânduri simbolul Mișcării Legionare, precum și o imagine care îl înfățișează pe Adolf Hitler alături de alte două persoane, în timp ce aceștia se aflau în fața a două drapele care redau svastica nazistă”.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
6.6 ° C
8.3 °
1 °
76 %
4.1kmh
75 %
J
5 °
vin
11 °
S
9 °
D
8 °
lun
8 °

Ultimul articol

Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...

Un secretar de stat, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dar și doi directori generali ai instituției sunt, oficial, inculpați într-un dosar privind...

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD

După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la...

Grevă la compania de transport public din Constanța

Angajații CT Bus - compania de transport care operează în municipiul Constanța, sunt, pentru a doua zi consecutiv, în grevă. Ieri, compania anunța că este...