În iulie, câteva sute de persoane au protestat împotriva Guvernului, în Piaţa Victoriei, unde au scandat lozinci de susținere a lui Călin Georgescu.
Iar în timpul manifestației, au avut loc mai multe îmbrânceli cu jandarmii, ba chiar fiind reținută și o faptă de ultraj comisă în acest context de un avocat bucureștean.
Oficial, ieri, un avocat din cadrul Baroului București a fost trimis în judecată sub acuzația de ultraj, după o faptă comisă pe 20 iulie, când mai mulți oameni s-au strâns pentru a protesta.
Se știe deja că a fost scandal la „Protestul național ieșiţi din casă dacă vă pasă de România” desfășurat în vară în Piața Victoriei, Bucureşti.
Și, la acel moment, Jandarmeria Capitalei preciza că un bărbat a fost prins cu un cuţit, iar altul a venit cu o dubă plină cu saci de cartofi pe care intenţiona să îi distribuie pentru a fi folosiți în timpul mitingului, în timp ce şoferii a două camioane au blocat pentru câteva zeci de minute traficul pe Autostrada A1 pe sensul Piteşti – Bucureşti.
Ulterior, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti arătau că „efectuează urmărirea penală în dosarul nr. 191/158/P/2025 față de un inculpat, avocat, pentru ultraj”:
„În data de 20.07.2025, în jurul orei 17,30, inculpatul ar fi lovit cu pumnul în zona gâtului pe persoana vătămată, jandarm în cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu de asigurare a ordinii publice”.
De altfel, a doua zi după fapta de care este acuzat, procurorii au și solicitat arestarea preventivă a acestuia.
Însă Curtea de Apel București a respins „propunerea de arestare preventivă, formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la inculpatul Popa Mircea, ca neîntemeiată. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză”.
Acum, la distanță de câteva luni, procurorii au anunțat că au finalizat rechizitoriul și precizează că avocatul bucureștean va fi judecat pentru ultraj. Pe pagina Baroului București apare un singur avocat cu numele de Mircea Popa. Conform informațiilor de aici, acesta a intrat în avocatură pe 1 octombrie 1999.
Ionuț Moșteanu, ministrul USR al Apărării, sare să își ia propria apărarare după ce fostul candidat la prezidențiale tras pe tușă pe fondul bănuielilor privind apropierea de Rusia a solicitat public să fie demis.
Mai precis Călin Georgescu, cel care s-a retras de luni buni din politică dar care revine periodic în fața „națiunii”, atunci când trebuie să apară în fața magistraților pentru a i se discuta măsura controlului judiciar.
Și, dacă tot a rezolvat toate problemele pe linia de apărare, ministrul Apărării a ținut să îi răspundă. Nu neapărat că refuză „sfatul” pro-rusului, ci lasă de înțeles că Georgescu este ultimul om care ar putea să îi ceară demisia.
Replicile s-au rostogolit ieri, după cea mai recentă apariție a lui Călin Georgescu în fața poporului său. Cu ocazia citării la Judecătoria Sectorului 1, Georgescu ar fi vrut să convingă judecătorul cauzei în care este acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, să îi ridice controlul judiciar.
Nu a reușit, pentru că s-a constatat „legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, luată faţă de inculpatul Georgescu Călin prin ordonanța nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile”.
Totodată, a fost respinsă „ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive”. Scurt și la obiect, pro-rusul a contestat încheierea, iar la ieșirea din instanță a ținut să convingă un alt auditoriu – fanii săi, adunați pe trepte – că trebuie luate măsuri și în privința autorităților.
Nu neapărat control judiciar, cum are domnia sa, ci măcar să apară o demisie a lui Ionuț Moșteanu, pe fondul bâlbelor care au apărut în momentul chemării rezerviștilor în cadrul exercițiului MOBEX.
„Am văzut și eu, cum ați văzut și dumneavoastră, circul și penibilitatea mobilizării rezerviștilor din România. Este o rușine.
(…) consider că ministrul Apărării Naționale și toți comandanții militari ai acestei acțiuni trebuie demiși imediat. Iar justiția să clarifice acest act, pe care eu îl consider de înaltă trădare. Incompetența are efecte strategice negative”, a emanat Călin Georgescu.
Replica nu a întârziat, Moșteanu alegând, cine știe din ce rațiuni, să îi răspundă, fără a-l numi, pe Facebook:
„Aud că un om trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale, pentru propaganda fascistă în spațiul public, îmi cere demisia. Mie și comandanților militari.
Este același om care spunea ca “șansa României este înțelepciunea rusească” și că scutul antirachetă de la Deveselu este o rușine a diplomației.
Un individ care se crede mare lider dar folosește replici din Stăpânul Inelelor, spuse pe un ton grav. Omul care laudă un dictator responsabil pentru zeci de mii de morți cere acum „onoare” de la Armata României. Omul care justifică agresiunea Rusiei îndrăznește să vorbească despre trădare.
România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului. România are nevoie de o armată puternică, bine pregătită, capabilă să descurajeze orice agresiune. De militari respectați. De adevăr. Și în acesta direcție lucrez zilnic, eu cu colegii mei de la Ministerul Apărării.
Patriotismul nu înseamnă să ridici ode unui om care conduce un război crud și nedrept, ci să vrei o Românie puternică, sigură, respectată în NATO și în Uniunea Europeană. Oricât și-ar dori unii să fim izolați și singuri, noi alegem să fim parte dintr-o lume liberă. Îi supără investițiile în industria de apărare si noile legi menite să promoveze armata în rândul tinerilor. România merge înainte cu aliații ei, nu cu cei care o subminează din interior în mod constant, în interesele Rusiei”.
Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații zin.ro
Cristian Popescu Piedone nu s-a ferit niciodată să spună lucrurilor pe nume. De data aceasta, reacția sa este una fermă, dar plină de ironie fină: fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a preluat, aproape cuvânt cu cuvânt, ideea reformei administrative a Bucureștiului, lansată oficial de Piedone în urmă cu doar câteva zile, la Congresul Partidului Naționalist Reformarea României (PNRR).
Tema reorganizării Capitalei — o propunere amplă și coerentă, bazată pe eficiență administrativă, reducerea birocrației și transparentizarea bugetelor — a fost prezentată de Piedone ca un proiect de țară pentru București, menit să transforme haosul actual într-un sistem unitar, condus în interesul cetățenilor.
„Eu nu vorbesc din teorie, eu trăiesc zilnic realitatea administrativă. Reforma Capitalei nu e un eseu de seminar, e o nevoie urgentă. Dacă unii au ajuns să copieze cuvânt cu cuvânt din ceea ce am spus la Congresul PNRR, înseamnă că am atins o coardă sensibilă”, a declarat Piedone pentru redacția noastră.
Astăzi, Vlad Gheorghe — fost europarlamentar, promovat ca „voce a generației europene” — a ieșit public cu o inițiativă aproape identică: reorganizarea Bucureștiului, unificarea administrației și eficientizarea deciziilor locale. Diferența? Lipsa totală a unui plan concret, a unor cifre, sau măcar a unei recunoașteri a sursei de inspirație.
„Domnul Vlad Gheorghe vorbește de sus, din înalta lui sferă intelectuală. Poate acolo sus nu se aud vocile oamenilor din Rahova, Ferentari sau Giulești. Dar dacă tot se coboară printre noi, măcar să spună: da, m-am inspirat de la Piedone și de la oamenii simpli care chiar știu ce înseamnă administrație”, a adăugat primarul Sectorului 5.
Coincidențele sunt izbitoare între discursurile celor doi. În timp ce Piedone a vorbit despre o strategie administrativă realistă, susținută de specialiști și de experiența practică a unui edil care a condus două primării, Vlad Gheorghe a mizat pe retorică generalistă și lozinci reciclate.
„Unii scriu comunicate de la Bruxelles, eu repar străzi, rezolv urgențe, și văd zilnic ce nu merge. De acolo vine reforma adevărată. Restul e teatru de salon. Vorbele trec, dar munca rămâne.”, a conchis Piedone.
Serviciul Român de Informații (SRI) anunță public faptul că țara noastră s-a confruntat cu „o nouă operațiune de sabotaj instrumentată de Federația Rusă pe teritoriul României”, care a fost dejucată.
Infomația a fost de altfel subiectul unei știri apărute și pe Reuters, și, dacă SRI face referire la doi cetățeni ucraineni, surse oficiale din Polonia menționează opt persoane „suspectate de planuri de sabotaj în numele Rusiei”.
Pe scurt, informația zilei ar fi că Polonia și România au dejucat un complot rusesc. SRI a transmis că, în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO şi MApN-DGIA, precum și cu servicii partenere externe, „a prevenit comiterea unei noi operațiuni de sabotaj pe teritoriul național, cu implicarea a doi cetățeni ucraineni, aflați sub coordonarea directă a unor reprezentanți ai serviciilor secrete ruse, scopul acestora fiind distrugerea prin incendiere a unui sediu al companiei NOVA POST din municipiul București”.
Pe de altă parte, autoritățile de la Varșovia, citate de Reuters, arată că au operat trei arestări, privind un presupus nou plan de a trimite pachete care explodează, de data aceasta în Ucraina.
Informații au fost confirmate de altfel și de DIICOT, care precizează că, săptămâna trecută, au fost reținuți doi inculpați (cetățeni ucraineni), cu vârstele de 21 și 24 de ani, pentru tentativă la acte de diversiune.
„Pe baza probelor administrate s-a stabilit că inculpații au pătruns pe teritoriul României, iar la data de 15.10.2025 au depus la sediul unei societăți de curierat internațional, două colete ce conțineau dispozitive confecționate artizanal, în scopul distrugerii prin incendiere a respectivei clădiri.
Locația se află la parterul unei bloc de locuințe, situat în zona centrală a municipiului București, sectorul 3. În situația producerii incendiului, acesta se putea propaga cu ușurință la clădirile din jur, creându-se astfel un real pericol asupra vieții unui număr foarte mare de persoane, precum și asupra imobilelor și bunurilor situate în zonă.
Cu sprijinul specialiștilor pirotehniști din cadrul Serviciului Român de Informații, dispozitivele au fost dezamorsate. Ulterior, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București a dispus arestarea preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile”, arată DIICOT.
Sursa: DIICOT
Din ce relatează SRI, cei doi inculpați au fost monitorizați începând cu 14 octombrie 2025. Astfel s-a ajuns la concluzia că cei doi cetățeni ucraineni au accesat teritoriul național dinspre Polonia spre București, după care „au depus la sediul NOVA POST din București două colete care conțineau dispozitive incendiare cu inițiere de la distanță, confecționate artizanal, disimulate în căști audio și piese auto, respectiv componente de monitorizare a locației prin GPS”.
„Angrenarea echipelor proprii și a resurselor specializate a permis identificarea imediată a coletelor incendiare, dezamorsarea acestora și prevenirea inițierii intenționate sau accidentale a dispozitivelor. În prezent, organele judiciare, împreună cu structurile polițienești și cele cu atribuții în domeniul securității naționale din țara noastră, derulează investigații, inclusiv în format partenerial, privind acțiunile celor doi cetățeni ucraineni.
Expertiza preliminară relevă un modus operandi complex: utilizarea de substanțe incendiare (termit și nitrat de bariu), disimularea acestora cu posibilitatea inițierii lor de la distanță, respectiv adoptarea de către cei doi cetățeni ucraineni a unor măsuri de autoprotecție specifice serviciilor de informații.
Datele obținute confirmă afilierea celor doi cetățeni ucraineni la o rețea extinsă de sabotori vizând țări europene, controlată de serviciile secrete ruse. Acțiunile acestora se încadrează în același tipar operațional care vizează infrastructura extinsă a companiei NOVA POST – cea mai mare companie privată de curierat ucraineană.
Acțiunile specifice întreprinse de SRI, precum și măsurile dispuse cu autoritățile române și partenerii externi au condus la prevenirea unei tentative de sabotaj pe teritoriul național. Serviciul Român de Informații mulțumește tuturor partenerilor naționali și internaționali implicați în asigurarea securității cetățenilor României”, se arată în comunicatul SRI.
În ceea ce privește comunicările externe, Reuters arată că au existat în trecut acuze din partea oficialilor europeni vizavi de faptul că Rusia s-ar afla în spatele detonărilor de colete transportate de DHL și DPD în Europa în 2024, însă Rusia a negat totul.
Sursa citată arată că Polonia spune că a fost vizată cu tactici precum incendierea și atacurile cibernetice într-un „război hibrid” purtat de Rusia pentru a destabiliza națiunile care sprijină Kievul în războiul rusesc din Ucraina. Moscova a negat astfel de acuzații.
„Informațiile preliminare indică faptul că au creat un fel de rută pentru a trimite explozibili prin Polonia și România în Ucraina.
Unul dintre ei, un ucrainean de 21 de ani, a fost reţinut aici, în Polonia, lângă Varşovia. Colegii săi, care călătoreau în România, au fost reţinuţi de serviciile speciale române de la Bucureşti”, sunt citate surse oficiale, cu mențiunea că în ultimele luni Agenția de Securitate Internă a reținut în total 55 de persoane care au acționat în detrimentul Poloniei și în numele informațiilor ruse.
Mai multe persoane sunt judecate într-un dosar instrumentat de procurorii bihoreni, acuzațiile fiind de înșelăciune, complicitate la înșelăciune, tentativă la înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii şi uz de fals.
Inculpați în dosar sunt mai multe persoane fizice, dar și firme, după ce s-a descoperit că au beneficiat de despăgubiri nemeritate de la firmele de asigurări, în contul unor bunuri fictive care ar fi fost distruse în incendii inexistente.
6 persoane fizice şi 4 persoane juridice sunt acuzate că au solicitat unor firme de asigurare peste 4 milioane de lei, încasând chiar aproape 1,5 milioane de lei, întocmind facturi fictive pentru cutii de pantofi şi mobilă de lux, bunuri care ar fi ars în totalitate în incendii declanşate la camioanele cu care erau transportat spre SUA.
Bunurile însă, detaliază procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, nu existau în realitate. Și, cum prejudiciul total reclamat de firmele de asigurări ajunge la suma de 1.407.218 lei, au fost „instituite măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile, precum și poprirea sumelor de bani deținute în conturilor bancare ale inculpaţilor, până la concurența întregului prejudiciu”.
Mai precis, procurorii detaliază că „în perioada 2019-2023, inculpaţii P O (47 ani), S C (41 ani) și L C (48 ani), precum și prin angrenarea altor persoane, în vederea obținerii unor sume semnificative de bani prin inducerea sau încercarea de inducere în eroare a firmelor de asigurări, au folosit documente fictive (facturi) emise în numele unor societăți coordonate de către aceștia prin care se atestau în mod mincinos existența cantitativă și valorică a unor mărfuri care au făcut obiectul unor transporturi (pantofi – evenimentele din 2019-2020, mobilă de lux – evenimentul din 2023), toate eșuând prin izbucnirea de incendii asupra mijloacelor de transport (toate marca R M) pe traseu, mărfurile fiind distruse în totalitate prin ardere (fie pe teritoriul României, fie pe teritoriul Ungariei), iar polițele de asigurări erau anterior majorate pentru obținerea în mod injust a sumelor de bani solicitate în dosarele de daună (asigurare cargo, adică la valoarea mărfurilor din facturi).
Inculpaţii P O şi S C actionau alături de altepersoane- şoferi, care erau schimbaţi de la un eveniment la altul (inculpaţi în cauză pentru complicitate la înşelăciune) și foloseau alte entitati juridice decât cele din dosarul de dauna precedent (toate erau controlate în fapt de inculpati), tocmai ca în aparenţă să ascundă legătura dintre cele patru evenimente (incendii).
Astfel , inculpaţii P O și S C E, în calitate de reprezentanți ai SC G C SRL Sânmartin, SC M M SRL Sânmartin și SC A SRL Oradea, împreună cu inculpaţii L C și M F-C, reprezentanți al SC St M SRL Săcădat, B D B, în calitate de reprezentant al M C SRL Oradea, au indus în eroare societatățile de asigurări G Asigurări SA, W A Ma GMBH (Germania), O V I Group SA, C I SA şi A Ț U A SA, prin prezentarea ca adevarate a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv prin atestarea în mod mincinos a distrugerii, prin incendiere, a unor bunuri asigurate la societăţile de asigurare mai sus menţionate (3.335 cutii de pantofi și mobilier bucătărie destinat scriptic exportului în SUA prin portul Hamburg) pe perioada transportării mărfurilor, fără ca acele bunuri să existe în realitate (fiind prezentate facturi emise de firme cu comportament de tip fantomă (una dintre acestea fiiind administrată scriptic de o persoană fizică inexistentă) controlate de inculpaţii PO şi SCE în favoarea unor alte societăţi comerciale aflate sub controlul inculpaţilor P O şi S C E), valoarea totală a sumelor solicitate societăţilor de asigurări fiind de 4.074.011 lei, fiind dispusă plata sumei de 1.407.218 lei”.
Ilie Bolojan a aflat despre recenta soluție adoptată de Curtea Constituțională a României vizavi de Legea privind pensiile magistraților.
Și, dincolo de hotărârea judecătorilor constituționali, premierul PNL asigură că demersurile privind reforma din sistemul robelor negre va continua.
Ieri, Legea privind pensiile magistraților, care a trecut prin asumarea răspunderii, a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României.
Însă, în comunicatul publicat ulterior de CCR, se explică faptul că obiecția de neconstituționalitate admisă are legătură cu procedura:
„Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.
Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”.
De aici, tot ieri, Ilie Bolojan a publicat un punct de vedere pe Facebook, asigurând că nu se „lasă”:
„Am luat act de decizia CCR în privința legii privind pensiile magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5-4.
Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate.
Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea.
Înțelegem că CCR a setat un standard procedural privind durata în care trebuie așteptat avizul consultativ al CSM. Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil. Desigur, standardul fixat de CCR va fi respectat”.
A treia oară e cu noroc sau depinde cum și cine privește situația.
Este cazul pronunțării amânate de judecătorii constituționali pe examinarea Legii pensionării magistraților, care astăzi au ajuns la un acord.
Pe scurt, Legea declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României prevedea ca pensia magistraților să nu poată fi mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum, dar și ca vârsta de pensionare a acestora să fie 65 de ani.
Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani, iar în lege se detalia că este nevoie de 35 de ani vechime. Urmarea a fost că, la începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea CCR în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
Și, după două amânări, astăzi CCR a CCR a admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate. Conform Hotnews, totul ar fi fost strâns: 5 judecători au fost pentru admiterea sesizării instanței supreme, iar alți 4 pentru respingere. Potrivit aceleiași surse, cei patru judecători ar fi Simina Tănăsescu (președinte), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Primarul Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone, a mers din nou la Centrul de Comandă din incinta Liceului „Dimitrie Bolintineanu”, unde a discutat direct cu locuitorii blocului afectat de deflagrația produsă vineri, în cartierul Rahova.
Edilul spune că situația rămâne una extrem de dificilă, însă autoritățile locale fac tot ce le stă în putință pentru a veni în sprijinul familiilor afectate.
„Știu că oamenii sunt disperați și au nevoie de sprijin în aceste momente grele. Fac absolut tot ce îmi stă în putință și intră în atribuțiile mele de primar pentru a-i ajuta”, a declarat Vlad Popescu Piedone.
Lucrări de reparații la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”
Pe lângă sprijinul oferit cetățenilor, primarul a vizitat și sălile de clasă afectate de suflul exploziei. În urma evaluărilor, edilul a dispus începerea imediată a lucrărilor de reparație și punere în siguranță a unității de învățământ.
„Am fost astăzi în clasele afectate și am dispus ca, începând de mâine, să se înceapă lucrările de reparații. Obiectivul este ca elevii și profesorii să se poată întoarce în școală în cel mai scurt timp”, a explicat Piedone.
În prezent, elevii liceului desfășoară cursurile online, iar în perioada 27 octombrie – 2 noiembrie vor fi în vacanța de toamnă. Primăria estimează că, până la finalul primei săptămâni din noiembrie, lucrările vor fi finalizate, iar unitatea de învățământ va putea fi redeschisă în condiții de siguranță.
„În acest moment, prioritatea noastră este să punem în siguranță unitatea de învățământ”, a subliniat primarul.
Sprijin total pentru familiile afectate
Primăria Sectorului 5 rămâne implicată în toate acțiunile de suport logistic, administrativ și social pentru persoanele afectate de tragedie. Vlad Popescu Piedone a reafirmat angajamentul instituției de a fi alături de comunitate până la remedierea completă a efectelor deflagrației.
„Îi asigur pe toți cei afectați de teribilul incident de toată susținerea mea și a colegilor mei din Primăria Sectorului 5”, a transmis edilul.
Social democrații se pregătesc de alegeri interne, democratice, așa că s-au strâns listele pentru funcțiile de conducere.
Și, indiferent de zvonuri, unicul candidat pentru președinția PSD a rămas cel care deține interimatul în prezent, Sorin Grindeanu.
PSD va avea un nou președinte, pe principiul la vremuri noi, tot noi – dat fiind că Sorin Grindeanu deschide și închide lista candidaților pentru șefia PSD.
Conform Antena 3, și-a depus oficial candidatura pentru funcția de președinte al PSD, însoțită de o scrisoare de intenție și lista echipei de conducere pe care o propune. Are și un slogan Sorin Grindeanu: „Uniți pentru români. Puternici, doar împreună!”
Acum, mai urmează în Congresul, stabilit pentru din 7 noiembrie, când social democrații vor alege… unicul candidat. Iar componența echipei propuse de Sorin Grindeanu îi are ca prim-vicepreședinți pe Bogdan-Gruia Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu, Ionuț-Florin Pucheanu și Corneliu Ștefan.
Totodată, vicepreședinți sunt propuși Daniel Băluță, Adrian-Dragoș Benea, Gheorghe Cârciu, Francisk-Iulian Chiriac, Mihnea Cosmin Costoiu, Vasile Sebastian Dîncu, Andrei Dolineaschi, Marius-Alexandru Dunca, Doina Elena Fedorovici, Gabriela Firea, Adrian-Ionuț Gâdea, Aladin-Gigi Georgescu, Dumitrița Gliga, Romeo-Daniel Lungu, Silvia-Claudia Mihalcea, Laurențiu Nistor, Constantin Rădulescu, Gheorghe Șoldan, Adriana-Diana Tușa și Gabriel-Valer Zetea.
Direcția Națională Anticorupție - DNA - Foto Facebook
Luare de mită în formă continuată. Aceasta este acuzația adusă unei inculpate, care a condus o companie aflată în subordinea Ministerului Energiei.
Mai precis, zece infracțiuni de mită, mascate în achitarea unor sejururi în străinătate.
În subordinea Ministerului Energiei există o companie despre care puțini au auzit, însă care a intrat în atenția procurorilor anticorupție. Mai precis, persoana care a condus la un moment dat societatea în cauză – Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune SA, pe scurt CNCIR.
O companie deosebit de importantă, mai ales pentru fosta ei directoare, Ioana Timofte, arată procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, care o acuză de luare de mită, în formă continuată (10 acte materiale).
Alături de aceasta, în dosar au mai fost trimiși în judecată și alți șase angajați ai companiei, care ar fi beneficiat de sejururi nemeritate. Concret, rechizitoriul procurorilor arată că faptele s-ar fi derulat între 2021 – 2023:
„În calitate de director general al CNCIR SA, inculpata Timofte Ioana ar fi încheiat contracte de formare profesională, în mod nelegal, cu două societăți comerciale, iar, în considerarea încheierii acestor contracte și a promisiunii încheierii unor contracte viitoare, conform înțelegerii prestabilite cu reprezentantul acestor societăți, ar fi pretins și respectiv, ar fi pretins și primit (pentru sine sau pentru alte persoane), în perioada 2021 – 2023, 10 (zece) sejururi în valoare totală de 586.492 lei și 39.707 euro, în Grecia (Santorini, Creta, Rodos), Spania (Mallorca), Italia (Lido di Jesolo) și Turcia (Antalya).
Inculpata ar fi creat aparența de legalitate a desfășurării unor cursuri de formare profesională în străinătate pentru angajați ai C.N.C.I.R. (sejururi organizate și plătite din bugetul C.N.C.I.R. S.A.), care erau doar trecuți pe lista de participare, prin efectuarea unor proceduri de achiziție directă nelegale, dar și prin emiterea de diplome de participare.
Activitatea infracțională descrisă ar fi fost sprijinită de ceilalți șase inculpați care ar fi beneficiat și ei de sejururi mascate sub forma organizării de cursuri de formare profesională.
În vederea confiscării speciale a echivalentului foloaselor necuvenite pretins a fi primite de inculpați, în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri și bani deținute de fiecare inculpat”.
Dosarul a fost trimis pe rolul Curții de Apel București, în condițiile în care Ioana Timofte a mai fost trimisă în judecată anul acesta, într-un dosar instrumentat de DIICOT.
Ba chiar în primăvara anului 2023, aceasta a și fost arestată preventiv în dosarul respectiv, în care ancheta a plecat urmare a incidentului de la Crevedia.
„În cursul lunii mai 2020, funcționari din cadrul CNCIR SA (companie cu capital integral de stat aflată în subordinea Ministerului Energiei) au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de delapidare (însușirea unor sume de bani din patrimoniul companiei). În scopul derulării activităţii infracţionale, membrii din palierul superior al grupului infracţional organizat au beneficiat de ajutorul altor persoane, care au derulat activităţi infracţionale convergente care au profitat acestora.
Mecanismul infracţional a presupus efectuarea de achiziții fictive de bunuri de la societăți controlate de membrii grupului infracțional/persoane care au aderat la grupul infracțional/persoane apropiate de membrii grupului infracțional, prin atribuire directă în platforma SEAP. Bunurile/produsele nu au fost efectiv livrate, însă contravaloarea acestor achiziții a fost achitată de companie, sumele de bani fiind retrase în numerar de la ATM sau de la ghișeele unităților bancare și distribuite ulterior între membrii grupului infracțional organizat.
Ulterior, pentru a scădea din gestiunea companiei stocul de bunuri astfel achiziționate, acestea erau eliberate în consum către departamentele/serviciile din cadrul CNCIR – structura centrală sau către unitățile subordonate – Sucursale regionale și Puncte de lucru teritoriale.
În această modalitate, grupul infracțional organizat, care a acționat din mai 2020 până în prezent, a reușit delapidarea bugetului instituției cu suma totală de 9.699.480,08 lei, provenind din 485 achiziții publice (fictive) de bunuri (din categoriile: papetărie și birotică, curățenie și igienă, materiale de construcții, accesorii electrice și alte produse consumabile)”, preciza DIICOT.
Ulterior, Timofte a fost acuzată că ar fi format un grup infracțional organizat pentru a devaliza societatea deținută de Ministerul Energiei. Ioana Timofte ar fi nepoata lui Radu Timofte, fostul director al Serviciului Român de Informații.
Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România
Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) salută publicarea, în octombrie 2025, a raportului Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei și cer o discuție onestă despre cauzele profunde ale crizei din sănătatea mintală. Organizațiile susțin că documentul „nu dezvăluie o situație nouă, ci readuce în atenție o realitate cunoscută și ignorată de ani de zile la nivel central”.
Raportul CPT notează deficiențe grave privind tratamentul și condițiile pacienților din spitalele de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță, cu riscul ca unele situații „să echivaleze cu tratamente inumane sau degradante”, după vizite în Săpoca, Pădureni-Grajduri, Jebel și Ștei (vizite ad-hoc în 2024, raport publicat în octombrie 2025).
„O lectură fragmentară a raportului nu ajută pe nimeni”, transmit ASPP și ARPP. „Este nevoie de o analiză integrată: să recunoaștem progresele, dar și problemele sistemice care persistă, pentru a formula soluții realiste.” În spatele constatărilor „există mii de pacienți și profesioniști care luptă zilnic cu subfinanțarea cronică, infrastructuri învechite și prejudecăți sociale”, adaugă semnatarii.
Unde doare sistemul: bani, oameni, lege
Asociațiile indică un set de cauze majore:
Subfinanțarea cronică (tarife CNAS insuficiente și investiții întârziate);
Deficitul de personal și normativul neadaptat riscului din psihiatrie;
Blocarea angajărilor în sistemul public începând cu 1 ianuarie 2025 (OUG 156/2024);
Cadru legal depășit în sănătatea mintală și lipsa unei coordonări interinstituționale predictibile.
„Nu lipsește voința profesioniștilor, ci asumarea politică și financiară a unei reforme profunde”, arată mesajul. „Oricât de dedicat ar fi personalul, nu poate compensa prin bunăvoință absența unei politici publice coerente.”
Planul există — dar stă pe hârtie
Guvernul a aprobat în mai 2024 Planul Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală 2024–2029, după un proces participativ cu experți și societatea civilă. Implementarea este însă „blocatǎ între etaje instituționale”, spun asociațiile, care cer operaționalizarea rapidă, inclusiv prin mecanism interministerial (Sănătate–Justiție–Muncă–Finanțe) și standarde de monitorizare.
„Fără finanțare adecvată, resursă umană și coordonare reală, orice efort local rămâne improvizație”, subliniază organizațiile.
Ce solicită profesioniștii: 5 priorități
Finanțare și buget dedicat pentru spitalele de psihiatrie și pentru unitățile cu măsuri de siguranță.
Implementarea imediată a planului 2024–2029 și mecanism interministerial permanent.
Deblocarea posturilor și revizuirea normativelor; formare continuă (drepturile pacienților, managementul riscului).
Actualizarea legislației în sănătate mintală; extinderea serviciilor comunitare pentru continuitatea îngrijirilor.
Accelerarea investițiilor în infrastructură (excluderea psihiatriei de la blocaje bugetare care opresc modernizarea și eficiența energetică).
Asociațiile reamintesc că tensiuni similare se regăsesc în multe state europene, între standardele de drepturi ale omului și gestionarea cazurilor clinice complexe, ceea ce face cu atât mai necesară o reglementare clară și aplicabilă.
„Sănătatea mintală trebuie tratată ca prioritate strategică națională, nu ca anexă a altor politici. Ne oferim expertiza pentru a rescrie cadrul legal și pentru a pune în mișcare reforma cerută de ani de zile”, încheie mesajul semnat de Dr. Lucian Constantin Paziuc (președinte ASPP) și Conf. univ. dr. Ciprian Băcilă (președinte ales ARPP).
Primarul Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone, a convocat astăzi, la ora 18:00, o ședință de îndată a Consiliului Local pentru a aproba constituirea unui fond de rezervă de 6 milioane lei. Suma este destinată acoperirii necesităților imediate ale persoanelor afectate de deflagrația produsă în zona Rahova.
Proiectul a primit sprijin larg — 25 de voturi pentru — și intră acum în faza de implementare. Fondul va fi mobilizat pentru ajutor direct, intervenții de urgență și pentru sprijinul celor care au rămas fără locuințe sau au suferit pagube semnificative în urma tragediei.
În ultimele ore, primarul Piedone și echipa sa s-au deplasat la Centrul de Comandă amenajat la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, epicentrul intervenției în Rahova. El va rămâne pe teren, colaborând cu autoritățile competente și coordonând măsurile de sprijin în Strada Vicina nr. 1, zona cel mai grav afectată.
Context tragic: deflagrație și victime
Explozia din Rahova a avut loc în dimineața zilei de 17 octombrie 2025, într-un bloc cu opt etaje de pe Calea Rahovei, sectorul 5, provocând cel puțin 3 decese și peste 14 răniți.
Energia degajată a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de stații seismice — echivalentă unui cutremur de magnitudine 1,2 Ml.Fenomenul a distrus două etaje, a compromis structura clădirii și a deteriorat imobile și unități de învățământ din jur, printre care Liceul „Dimitrie Bolintineanu”.
Autoritățile au dispus evacuarea completă a blocului și au interzis accesul în zonă din cauza riscului de prăbușire.De asemenea, Distrigaz a sistat alimentarea cu gaze naturale în sectorul afectat și zonele adiacente, pentru siguranța locatarilor și pentru a permite intervenția echipelor de salvare.
Semnificație și responsabilitate
Hotărârea de a aloca 6 milioane lei de urgență reflectă gravitatea situației și angajamentul administrației locale de a interveni activ. Această mască financiară are rolul de a asigura un suport imediat: cazare temporară, reparații urgente, sprijin social și logistic pentru cei afectați.
Investiția nu este doar un gest simbolic, ci un semnal că autoritățile locale își asumă responsabilitatea în fața tragediei care a zguduit Rahova și întreaga comunitate. Într-un context în care structura imobilului este contestată și expertizele urgente sunt cerute, măsura primăriei devine critică.
Vom reveni cu detalii despre modul concret în care aceste fonduri vor fi utilizate și cu rapoarte transparente de cheltuieli.
După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la...
Angajații CT Bus - compania de transport care operează în municipiul Constanța, sunt, pentru a doua zi consecutiv, în grevă.
Ieri, compania anunța că este...
Răzvan Alexandru Cuc, fost ministru PSD al Transporturilor în guvernele Grindeanu și Tudose, a fost reținut ieri de procurorii anticorupție, într-un dosar de dare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
