3 C
București
luni, 16 februarie 2026
Facebook RSS
Acasă Blog Pagina 10

Petru Mărginean pierde definitiv procesul cu Ziarul de Investigații

Autor
Sorin PREDA
-
Petru Marginean - Foto replicahd.ro
Petru Marginean - Foto arhiva zin.ro

După cinci ani de procese, am ajuns să cunosc prea bine sălile de judecată din Deva și culoarele Curții de Apel Alba Iulia. Am fost chemat în judecată pentru un articol pe care nu doar că îl susțin și azi, dar îl consider necesar, corect și justificat jurnalistic în fiecare propoziție.

Mă onorează, sincer, ideea că un material publicat de Ziarul de Investigații ar fi fost capabil să răstoarne o administrație, așa cum m-a reclamat Mărginean. Din păcate pentru el, nu presa i-a luat funcția, ci propria incompetență administrativă, dovedită și reconfirmată cu acte în instanță. Noi am scris faptele. El a pierdut pentru că nu le-a putut contrazice.

Acum, că justiția a vorbit definitiv, spun și eu lucrurilor pe nume. Așa cum am făcut din prima zi. Și voi continua.

Procesul în care faptele au cântărit mai mult decât plângerea

În 2020, Petru Mărginean, fostul primar al Devei, a dat în judecată Ziarul de Investigații. Motivul? Un articol incomod care detalia, din documente oficiale, dezastrul administrativ pe care l-a lăsat în urmă.

După cinci ani de procese, pe 29 decembrie 2025, Curtea de Apel Alba Iulia a spus clar: Ziarul de Investigații NU e de vină pentru ce a făcut administrația Mărginean.

Articolul care l-a deranjat mai tare decât realitatea

Materialul intitulat „Una vorbim, alta plătim. Deva încă plătește mizeriile administrației Mărginean” a fost publicat înainte de începerea campaniei electorale din 2020. A fost un articol dur pentru Petru Mărginean, dar documentat.

Am scris atunci despre:

  • depozitarea necontrolată a deșeurilor pe malul Mureșului;
  • amenzile aplicate Primăriei Deva;
  • lucrările de ecologizare plătite ulterior din bani publici;
  • disfuncționalitățile din timpul mandatului Mărginean.

Justiția: libertatea presei nu se plătește

Mărginean a încercat să convingă instanțele că acel articol l-a costat scaunul de primar. (!!!) Ar fi fost o onoare să fie așa. Dar nu presa i-a semnat autorizațiile de construcție. Nu presa a ignorat sancțiunile. Și sigur nu presa a pierdut alegerile.

Două instanțe au confirmat că articolul:

  • se bazează pe surse oficiale;
  • nu conține calomnie;
  • servește interesului public.

Ce a decis instanța:

  • Instanță: Curtea de Apel Alba Iulia
  • Data: 29 decembrie 2025
  • Hotărâre: 261/2025
  • Obiect: recurs formulat de Petru Mărginean
  • Soluție: recurs respins
  • Efect: Ziarul de Investigații câștigă definitiv
  • Consecință: Mărginean plătește cheltuielile de judecată

Articolul complet care a stat la baza procesului

Mai jos redăm integral articolul publicat în 2020 de Ziarul de Investigații. Justiția a confirmat că materialul respectă legea, etica profesională și interesul public. Îl reproducem exact cum a apărut:

UNA VORBIM, ALTA PLĂTIM. Deva încă plăteşte mizeriile „administraţiei Mărginean”

25 august 2020

Petru Mărginean s-a născut de 23 august (1959) şi a trăit toată viaţa în Deva, un orăşel pe care îl poţi străbate la pas în jumătate de oră de la un capăt la altul. Mărginean a fost primar USL în mandatul 2012–2016 şi candidează iar din partea Partidul Puterii Umaniste (SL). Omul care vrea să ocupe din nou fotoliul de primar şi-a fixat ca temă preferată de campanie gunoaiele din Deva, dar îşi ilustrează comentariile cu o poză dintr-un oraş vecin.

Pe de altă parte, în aceste zile, angajaţii Primăriei Deva sunt obligaţi să lucreze la recuperarea unui prejudiciu estimat la peste 500.000 lei, „gaură” lăsată în conturile primăriei chiar de „administraţia Mărginean” pentru o afacere cu gunoaie.

Povestea gunoaielor din zona inundabilă a Devei

Totul a început pe parcursul anului 2015. În urma verificărilor efectuate de Apele Române prin SGA Hunedoara, s-a constatat că deşeurile provenite din lucrările de reabilitare a spaţiului public urban au fost depozitate necontrolat pe terenul situat între digul de apărare împotriva inundaţiilor şi malul stâng al Râului Mureş.

Acte „din pix”, gaură la buget

Conform Curții de Conturi, autorizaţiile semnate de Mărginean nu puteau fi puse în aplicare. Halda de steril era închisă, iar groapa de împrumut era deja umplută parţial. A rezultat o depozitare ilegală de deşeuri în zonă protejată, soldată cu amendă de 40.000 lei.

Ulterior, ecologizarea a costat aproape 475.000 lei. Totul s-a plătit din bugetul local.

Vinovaţii vor fi puşi la plată

Curtea de Conturi a estimat prejudiciul total la 525.196 lei. Potrivit raportului, dacă administrația locală se ocupa corect de gestionarea deşeurilor, amenda şi ecologizarea ar fi fost evitate.

Suprema aroganţă a candidatului PPU

În plină campanie, Mărginean foloseşte imagini cu gunoaie din municipiul Hunedoara ca să ilustreze „dezastrul” din Deva. Nu doar că induce în eroare, dar uită că a fost primar timp de patru ani și că o televiziune locală de familie îi putea livra imagini reale din oraş.

Sfârșit articol original – august 2020

Excepția de neconstituționalitate pe legea pensiilor magistraților, discutată în 2026; CCR amână din nou o soluție

Autor
Ștefana Teodoreanu
-

Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraților.

Anunțată inițial ca posibilă pentru ieri, 28 decembrie, soluția a fost din nou amânată – pentru azi, când, iarăși, nu s-a stabilit nimic.

Este constituțională sau nu noua lege privind pensionarea magistraților, așa cum a fost ea propusă de Guvernul Bolojan?

Un răspuns care poate fi dat doar de judecătorii constituționali, atunci când – și dacă – reușesc să se pună la un acord majoritar.

Ieri, decizia așteptată a CCR a fost amânată pentru a doua oară, după ce inițial primele discuții privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție au intrat pe ordinea de zi din 10 decembrie.

Anunțată apoi pentru 28 decembrie, într-o zi de duminică, ședința s-a amânat pentru lipsă de cvorum. Astfel, deși la deliberări au participat toți cei 9 judecători, ulterior 4 dintre aceștia au solicitat lămuriri, după care au părăsit sala, ceea ce a dus la o nouă amânare.

Aceasta în condițiile în care pentru luarea unei decizii, este nevoie ca toți cei 9 judecători să fie în sală, pentru că legea prevede că toți cei care au participat la deliberări trebuie să fie prezenți.

Numai că astăzi, din cei 9, s-au mai prezentat doar cinci – absenți fiind cei „ieșiți un pic” din sală ieri. Așa că în fața publicului a apărut președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a anunțat că următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00.

„Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.

Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării.

Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, a declarat președinta CCR.

La ședința programată astăzi de la ora 10.00, dar au intrat în sală judecătorii Dacian Dragoș, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină, în vreme ce cei 4 judecători jumiți de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc -, care au părăsit ieri ședința, neasigurând cvorumul, nu au catadicsit să apară.

Republica Moldova numește un nou ambasador la București

Autor
Ștefana Teodoreanu
-
Sursa: Facebook

Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România.

Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a aprobat avizele consultative pozitive pentru candidaturile agreate a patru ambasadori de peste Prut, aceștia urmând a-și începe activitatea „după parcurgerea tuturor procedurilor legale, inclusiv numirea în funcție prin hotărâre de Guvern și decret prezidențial”.

Conform deciziei autorităților din Republica Moldova, viitorul ambasador în țara noastră este Mihai Mîțu, diplomat de carieră care îi va lua locul lui Victor Chirilă.

Acesta din urmă va fi numit ambasador în Ucraina, în timp ce Petru Frunze a fost agreat pentru a fi ambasador în Republica Populară Chineză, iar Lorina Bălteanu – în Republica Franceză.

„Mihai Mîțu este diplomat de carieră, cu o experiență de peste 20 de ani în serviciul diplomatic al Republicii Moldova. A activat în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Externe, precum și în misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Suedia, Statele Unite ale Americii și România, ocupând funcții în domeniul protocolului diplomatic, relațiilor consulare și reprezentării externe.

Din anul 2022 exercită funcția de Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe, contribuind la consolidarea capacităților instituționale, modernizarea managementului intern și digitalizarea serviciilor consulare. De asemenea, a coordonat procesul de organizare a Summitului Comunității Politice Europene, desfășurat în Republica Moldova în anul 2023”, se arată într-un comunicat al guvernului de peste Prut.

Tot aici se precizează și că „la stabilirea noii garnituri de ambasadori au fost aplicate criterii riguroase de profesionalism, competență și experiență relevantă”.

„Propunerile reflectă angajamentul nostru pentru o reprezentare eficientă și credibilă a Republicii Moldova în relațiile externe. Candidații propuși dispun de expertiza necesară pentru a promova interesele țării noastre în contexte bilaterale și multilaterale complexe”, a transmis și Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe.

Noul ministru al Economiei, previziuni: 2026, anul în care „punem cărămizile viitoarei dezvoltări”

Autor
Ștefana Teodoreanu
-
Sursa: Facebook

Abia numit – prin rocadă – ministru al Economiei, Ambrozie Irineu Darău a vorbit, zilele acestea, despre previziunile economice pentru România.

Într-un interviu acordat Digi 24, senatorul USR, ministru începând cu luna aceasta, a explicat că cel mai devreme la finele anului 2026 ne putem aștepta la un trai mai bun.

Irineu Darău a fost numit oficial ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului prin decret prezidențial, pe 23 decembrie, luându-i astfel locul colegului său din USR, Radu-Daniel Miruță.

Schimbarea a fost necesară după demisia altui ministru USR, Ionuț Moșteanu – de la Apărare, portofoliu preluat de Miruță. Iar la câteva zile distanță, noul ministru Darău a ținut să explice cum vede domnia sa situația economică a țării.

„Nu sunt populist. Dacă aș spune că anul viitor va fi unul foarte ușor, aș minți. Anul următor va fi în continuare greu. Cred totuși că, undeva pe parcursul anului, se vor găsi resurse să se îmbunătățească individual măcar câte ceva. (…)

Cred că anul anul viitor este anul de calibrare care să ne aștearnă, dacă vreți, o foaie albă și curată pentru 2027 și dezvoltare. Cred, așa cum a fost spus de la instalarea guvernului, că aceasta este misiunea guvernului: maxim la sfârșitul lui 2026 să se termine perioada grea și să punem cărămizile viitoarei dezvoltări. (…)

Este greu pentru oameni, în situații grele, cu taxe mari, să aibă încredere în stat. Eu i-aș ruga să aibă încredere în această guvernare, pentru că întotdeauna populismul e mai rău decât realismul. Realismul uneori doare, (…) dar cred că așa se redresează o situație până la urmă, așa cum facem și în familie: dacă mai avem un copil sau ne cresc cheltuielile, luăm niște decizii astfel încât anul viitor să ne putem redresa.

Despre asta cred că e vorba anul viitor și voi fi o voce în acest sens. Trebuie să arătăm și solidaritate în administrația centrală și în administrația locală, fiindcă greutatea nu poate fi purtată doar de cetățeni”, a spus ministrul Economiei, pentru sursa citată.

Actrița Brigitte Bardot s-a stins din viață, la 91 de ani

Autor
Ștefana Teodoreanu
-
Sursa: Facebook

Actrița Brigitte Bardot a murit la vârsta de 91 de ani.

Anunțul a fost făcut în această dimineață, de fundația care îi poartă numele, în condițiile în care în urmă cu câteva săptămâni, actrița franceză transmitea, într-un mesaj postat pe rețeaua socială X, că este bine, în replică la zvonurile apărute online privind starea sa de sănătate.

„Fundația Brigitte Bardot anunță cu imensă tristețe decesul fondatoarei și președintei sale, doamna Brigitte Bardot, actrița și cântăreața de renume mondial, care a ales să renunțe la prestigioasa sa carieră pentru a-și dedica viața și energia bunăstării animalelor și Fundației sale”, se arată într-un comunicat transmis AFP de fundație, citat de Agerpres.

„Duminica aceasta, 28 decembrie, dimineața, Brigitte Bardot ne-a părăsit. O figură iconică în cinematografia franceză, simbol al libertății și modernității, Brigitte Bardot lasă în urmă o amprentă de neșters.

Gândindu-ne la imaginea sa, ne-o amintim intensă, luminoasă, uneori controversată, mereu ieșită din normal. S-a închis o pagină în istoria culturală franceză”, transmite și Paris Match.

Născută pe 28 septembrie 1934 la Paris, Île-de-France, Franța, Brigitte Bardot a fost nu doar actriță, ci și cântăreață, devenind un simbol sexual celebru în anii ’50 și ’60. Ulterior, aceasta s-a dedicat activismului pentru drepturile animalelor.

De altfel, fundația franceză creată de actrița Brigitte Bardot în 1986 este dedicată protecției animalelor. Din 1992, fundația este recunoscută drept de „utilitate publică”.

Actriței nu îi era necunoscută nici țara noastră. În 2001, Brigitte Bardot era cea care l-a convins pe primarul de atunci al Capitalei – Traian Băsescu – să renunţe la ideea uciderii câinilor vagabonzi. Bardot a venit de două ori la Bucureşti, a trimis scrisori şi chiar a înfiinţat aici o filială a asociaţiei sale de la Paris, prin intermediul căreia a derulat numeroase programe.

Un polițist, desemnat „Omul anului” 2025

Autor
Ștefana Teodoreanu
-
Sursa: Captură video

Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an.

Pe numele său Dani Cek, polițistul este membru al Sindicatului Europol și fondator al Asociației „Aripi pe Pământ”, o inițiativă prin intermediul căreia a dat o șansă la viață unor sute de oameni, în special copii, care au primit diagnostice extreme și șanse nule de supraviețuire în Romania.

Gala „Omul anului” 2025, derulată de TVR, și-a desemnat câștigătorul, în persoana polițistului brașovean Dani Cek. Inițial, au fost 10 finaliști – 5 desemnați prin votul publicului, iar alți 5 – aleși de juriul campaniei.

Toți cei 10 și poveștile lor au fost prezentate de TVR: Sebastian Onac – „grame de viață”; Gelu Nichițel – „Îngerul oamenilor invizibili”; Mugur Pop – „Terapeutul încrederii”; Lucian Stamate – „Erou în uniformă”; Daniel Câșlariu – „Omul care ridică oameni”; Ovidiu Roșu – „Doctorul animalelor sălbatice”; Sara Turetta – „Urme de bucurie”; Savid Stescu – „Uniți, fericiți și călători”; Dani Cek – „Aripi pe pământ”; Tageldin Hisham – „Medic la sat”; Nicoleta Bogoș – „Profesoara faptelor bune”; Georgiana Enache-Leonte și Cătălin Leonte – „Împreună pentru viață!”; Eugen Vaida – „Pălărie și bocanci pentru monumente”; Gheorghe Tache – „Șansă pentru o nouă viață”; Cătălina Surcel – „Vocea care salvează vieți”; Mihai Badea – „Valuri pentru speranță”; Dorica Dan – „Puterea unei mame schimbă destine”; Sora Emilia – „Un miracol în fiecare zi”; Carmen Ion – „Profesoara cărților care se văd”; Mihai Claudiu Moldovan – „Salvator de patrimoniu bănățean”.

Aceștia au putut fi votați până pe 15 decembrie, după numărarea voturilor publicului și a deciziei juriului, a fost anunțat câștigătorul.

„Vă mulțumesc din toată inima!

Câștigarea Galei 𝐎𝐦𝐮𝐥 𝐀𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟓 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 nu este pentru mine un moment de glorie personală și nici un titlu care să mă definească. Este un punct de asumare profundă, poate cel mai greu de până acum, pentru că vine cu o responsabilitate uriașă și cu obligația de a rămâne drept, lucid și prezent într-un drum care nu a fost niciodată ușor.

Le mulțumesc tuturor celor care m-au susținut, celor care au crezut în mine fără să ceară nimic la schimb, celor care au fost alături de mine în liniște când a fost atât de greu. Fără voi, nimic din ce s-a construit până acum nu ar fi fost posibil.

Tot ce am făcut a fost cu gândul la oameni, la cei care au avut nevoie de sprijin și încredere. Aceasta este singura mea validare reală, să știu că am putut fi acolo când a fost nevoie, să știu că am făcut o diferență. Să știu că sunt copii care trăiesc datorită vouă!

Premiul acesta nu este despre mine. Este despre responsabilitatea pe care mi-o asum și despre recunoștința profundă pe care o simt față de fiecare dintre voi. Mulțumesc că ați avut încredere, că ați crezut și că mi-ați fost alături. Mulțumesc, Asociația Aripi pe pământ.

Semnat,

Același om al vostru, Dani Cek”, a transmis polițistul, pe Facebook.

Ofițer de poliție al Şcolii de Poliţie Câmpina, arestat pentru tentativă de viol asupra unui elev

Autor
Ștefana Teodoreanu
-
Sursa: Google maps

Mandat de arestare pentru 30 de zile – este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina.

Bărbatul, care are grad de comisar, a fost acuzat de tentativă de viol asupra unui elev, faptă care ar fi avut loc în urmă cu mai bine de o săptămână, în contextul derulării unor examene la unitatea de învățământ.

Ancheta în cazul comisarului de poliție a demarat după ce elevul Școlii „Vasile Lascăr” Câmpina și-a anunțat dirigintele clasei asupra a ceea ce se întâmplase. Ulterior, agresorul, care are 49 de ani, a fost audiat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

Iar primele indicii au fost că ofițerul, într-adevăr, ar fi încercat să îl violeze pe elev, astfel că a fost reținut, apoi prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă.

„Admite propunerea de arestare preventivă formulată la data de 26.12.2025 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova în dosarul de urmărire penală nr. 1987/285/2025 cu privire la inculpatul Iordan Ion Laurențiu.

Dispune arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 27.12.2025, până pe data de 25.01.2026 inclusiv, a inculpatului Iordan Ion Laurențiu, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la viol.

Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Iordan Ion Laurențiu. Măsura luată față de inculpat se comunică Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova şi locului de deţinere – Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al IPJ Prahova. Î

Inculpatul Iordan Ion Laurențiu are dreptul să încunoștințeze personal sau să solicite Centrului de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Prahova să încunoștințeze un membru al familiei inculpatului ori o altă persoană desemnată de acesta despre locul unde este deținut, dispoziție care se aplică și în cazul schimbării ulterioare a locului de deținere, imediat după producerea schimbării”, se arată în încheierea Judecătoriei Ploiești, care a fost deja contestată de inculpat.

Conform informațiilor de pe pagina Școlii de Poliție, ofițerul în cauză își desfășoară activitatea în cadrul sectorului dispecerat şi personal de serviciu.

Decizie grea! PNL trebuie să numească un ministru la Educație, după demisia lui Daniel David

Autor
Ștefana Teodoreanu
-

Ministrul a demisionat, trăiască ministrul! – ar trebui să se „audă” din tabăra PNL, după ce Daniel David a renunțat la portofoliul de la Educație, înainte de Crăciun.

Ministerul Educației a rămas „gol”, astfel că partea din coaliție căreia îi revine portofoliul – în speță liberalii, au o altă numire de făcut. Daniel David a anunțat oficial demisia sa pe 22 decembrie, iar după sărbători ar trebui numit un nou lider la acest minister.

Pe 22 decembrie, Daniel David a anunțat că și-a depus mandatul de la Educație, în condițiile în care deja existau zvonuri privind plecarea acestuia.

Demisia lui David a venit cumva romantic, dat fiind că, așa cum a anunțat pe blogul propriu, s-a întâmplat „la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării”.

„Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat.

Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă! (…) Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri măcar relativ normale.

Dar este adevărat că, dacă ar fi fost vremuri normale, nu sunt sigur că aș fi acceptat poziția de ministru. Am condus „corabia” educației și cercetării prin furtuna politică (primul mandat) și fiscal-bugetară (al doilea mandat), fiind permanent expuși riscului de a ne scufunda politic sau financiar, am întărit-o în această încercare (prin reformele inițiale) și am arătat cum ar mai trebui consolidată și pe ce căi să navigheze”, transmitea pe blog Daniel David.

Tot aici, David scria că demisia sa a fost acceptată de premierul Ilie Bolojan, apoi în spațiul public au apărut și primele informații legate de numele succesorului lui David. Ministru al Educației ar putea astfel să fie numit tot un cadru universitar – Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest Timișoara.

Marilen Pirtea este și deputat PNL, iar la o zi după demisia lui Daniel David, acesta a confirmat pentru Agerpres că a primit o propunere de a prelua Educația.

„Am primit această propunere din partea prim-ministrului, la care voi reflecta, decizia urmând a fi luată după perioada de sărbători. Este foarte important care va fi bugetul Ministerului Educației și Cercetării, care sunt așteptările în ceea ce privește măsurile pentru anul următor. Fără un buget consistent, măsurile din Educație vor părea mai mult coerciții decât investiții”, a explicat acesta pentru sursa citată.

Jurnalist sub control judiciar, pentru propagandă legionară

Autor
Ștefana Teodoreanu
-

Control judiciar pentru un jurnalist care, de ani de zile, derula activități de propagandă legionară prin intermediul unui post de radio obscur.

Aceasta a fost măsura luată de procurorii Parchetului pe lângă Curtea de Apel Bucureşti și, chiar dacă jurnalistul în cauză a contestat măsura, sărbătorile și le va petrece sub interdicțiile puse în aplicare de anchetatori.

În primele zile ale anului următor, Judecătoria Sectorului 6 București va analiza plângerea asupra controlului judiciar făcută de Iulian Senoș, cercetat de procurori pentru utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste xenofobe, promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de sau săvârşirea unor infracțiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi promovarea, în public, a ideilor, concepțiilor sau doctrinei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, săvârșită printr-un sistem informatic, dar și promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepții sau doctrine antisemite.

Toate, precizau procurorii la momentul plasării jurnalistului Iulian Senoș sub control judiciar, comise începând cu anul trecut. De altfel, în februarie 2024, Consiliul Național al Audiovizualului decisese în şedinţa publică să depune plângere penală împotriva omului din spatele respectivului radio online ce promovează mişcarea legionară.

Însă din ce comunică acum procurorii, s-a constatat că „în perioada 06.03.2024-15.12.2025, inculpatul a difuzat programe audio și muzică prin intermediul postului de radio „Radio Camarad” prin care a desfăşurat o activitate sistematică de propagare publică a simbolurilor, ideilor, doctrinei și cultului persoanelor asociate Mişcării Legionare, o acțiune constantă de legitimare, reabilitare și promovare a acestei organizații, a difuzat materialele editoriale care conţineau dezvoltări doctrinare, legionare, сu сaracter antisemit”.

De aici, pe 22 decembrie, a fost pus în executare un mandat de percheziție domiciliară la locuința lui, respectiv imobilul în care îşi desfăşoară activitatea postul de radio. Abia apoi acesta a fost pus sub control pentru 60 de zile.

CNA publicase înregistrarea video a ședinței din 15 februarie 2024, în cadrul căreia fusese invitat și Iulian Senoș, ca reprezentant al postului de radio, când i s-a adus la cunoștință că ceea ce face „are un caracter penal”.

„Noi am demerat procedurile pentru a vă opri acest conținut pe teritoriul României și vă vom face plâgere penală la parchet, pentru conținutul difuzat”, a fost informat acesta la momentul respectiv.

Cazul Sebastian Ioan Hotca și dublul standard administrativ sub Ilie Bolojan

Autor
Sorin PREDA
-
Sebastian Ioan Hotca - Foto Facebook

Cine este Sebastian Ioan Hotca și ce funcții a ocupat în administrația publică

Sebastian Ioan Hotca este avocat, membru al Baroului Satu Mare, cu un parcurs profesional construit aproape integral prin numiri administrative. Activitatea sa în instituțiile statului nu este asociată cu reforme structurale, inițiative doctrinare sau politici publice care să fi produs schimbări instituționale semnificative.

De-a lungul carierei, a ocupat funcții succesive în administrația centrală, inclusiv poziția de secretar de stat pentru relația cu românii de pretutindeni. Ulterior, a ajuns în structura de conducere a Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, unde a exercitat temporar atribuțiile de președinte interimar.

Un element relevant pentru analiza de față este lipsa unui profil decizional autonom. Parcursul său nu este marcat de inițiative care să fi modificat substanțial funcționarea instituțiilor în care a activat. Această caracteristică îl plasează mai degrabă în postura unui beneficiar al deciziilor luate la nivel politic superior, decât a unui actor instituțional independent.

Ancheta DNA în cazul Sebastian Ioan Hotca: fapte și delimitări

Sebastian Ioan Hotca este inculpat într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise în exercitarea atribuțiilor de conducere la ANPC. Ancheta are ca obiect o decizie administrativă privind schimbarea conducerii unei structuri teritoriale, considerată de procurori nelegală și influențată politic.

Este necesară o delimitare clară. Vinovăția penală poate fi stabilită exclusiv de instanțele de judecată, iar prezumția de nevinovăție funcționează pe deplin. Acest articol nu formulează și nu sugerează concluzii privind răspunderea penală a lui Sebastian Ioan Hotca.

Relevanța dosarului pentru această analiză este una instituțională. Faptul că o persoană cercetată pentru fapte presupus comise în exercitarea funcției rămâne într-o poziție de conducere în aceeași instituție ridică o problemă de guvernanță și legitimitate publică, nu de drept penal.

Menținerea în funcție la ANPC: cadrul legal aplicabil

În urma instituirii controlului judiciar, Sebastian Ioan Hotca a fost temporar îndepărtat de la exercitarea atribuțiilor de conducere. Ulterior, instanța a ridicat interdicția, permițându-i să își reia activitatea.

Din punct de vedere juridic, situația este lipsită de ambiguitate. Odată cu încetarea măsurii preventive, dreptul de a exercita funcția a fost restabilit. Legea nu interzice revenirea într-o funcție de conducere în aceste condiții.

Problema apare dincolo de litera legii. Legalitatea formală nu epuizează criteriile relevante pentru funcționarea unei instituții publice, în special atunci când aceasta are atribuții de control și sancționare.

Rolul lui Ilie Bolojan în numirea și menținerea conducerii ANPC

Numirea și eliberarea din funcție a conducerii ANPC sunt prerogative exclusive ale prim-ministrului. În acest caz, decidentul este Ilie Bolojan, prim-ministrul Guvernului României.

Această competență este personală, explicită și nu poate fi delegată. Menținerea lui Sebastian Ioan Hotca într-o funcție de conducere nu este o consecință automată a cadrului legal, ci rezultatul unei decizii politice sau, mai precis, al unei decizii de a nu interveni.

Nu poate fi invocată o eroare procedurală sau o omisiune administrativă. Standardele de integritate nu au fost negate, ci aplicate selectiv, în funcție de context și oportunitate.

Dublul standard administrativ și problema integrității publice

Guvernanța modernă operează cu planuri distincte, care nu pot fi confundate fără costuri instituționale: legalitatea stabilește ce este permis, oportunitatea evaluează dacă o decizie este adecvată contextului, iar integritatea apreciază dacă aceasta este acceptabilă din perspectiva interesului public. Funcționarea coerentă a administrației presupune aplicarea simultană și consecventă a acestor criterii.

În cazul Sebastian Ioan Hotca, aceste planuri au fost deliberate suprapuse. Menținerea într-o funcție de conducere a fost justificată exclusiv prin raportare la legalitatea minimă, fără a lua în considerare impactul asupra credibilității instituționale și asupra autorității morale a ANPC. Astfel, criteriul integrității a fost redus la o variabilă opțională, dependentă de decizia politică.

Caracterul selectiv al acestei abordări devine mai clar prin comparație cu cazul lui Cristian Popescu Piedone, aflat într-o situație juridică comparabilă: cercetat penal pentru fapte presupus comise în legătură directă cu exercitarea atribuțiilor de conducere la ANPC, plasat sub control judiciar și beneficiind de prezumția de nevinovăție.

În acel caz, însă, continuitatea în funcție nu a fost acceptată, iar delimitarea executivului a fost rapidă, tocmai pentru a evita compromiterea credibilității instituției. Prin contrast, în cazul lui Hotca, revenirea și menținerea într-o funcție de conducere au fost tolerate.

Această diferență de tratament este relevantă nu la nivel personal, ci instituțional. Legea aplicabilă este aceeași, prerogativa decizională este aceeași, însă rezultatele diferă. De aici rezultă percepția unui dublu standard administrativ, în care integritatea nu este negată formal, dar nici aplicată uniform, iar decizia de a interveni sau de a nu interveni capătă o semnificație morală care depășește strictul cadru juridic.

Exercitarea discreționară a puterii în administrația centrală

Ceea ce se conturează este un mecanism de exercitare discreționară a puterii. Legea nu este încălcată, dar devine facultativă în aplicarea standardelor de integritate. Regula există, însă obligativitatea ei depinde de voința decidentului.

Această practică nu indică o lacună normativă, ci un eșec de guvernanță produs prin opțiune. Selectarea criteriilor aplicabile transformă integritatea într-un instrument flexibil, adaptabil circumstanțelor politice.

În acest context, metafora „România nașilor” descrie un sistem în care decizia personală prevalează asupra regulii impersonale, fără a fi nevoie de încălcarea explicită a legii.

Impactul deciziei asupra credibilității ANPC

Menținerea unei persoane cercetate pentru fapte legate de activitatea instituției într-o funcție de conducere afectează autoritatea morală a ANPC. Chiar dacă situația este legal permisă, ea erodează încrederea publică în capacitatea instituției de a acționa imparțial și credibil.

Pentru o autoritate cu rol de control, percepția de integritate este esențială. Orice ambiguitate în acest sens slăbește eficiența instituțională și legitimitatea actului administrativ.

De ce cazul Hotca este relevant pentru guvernanța publică

Cazul Sebastian Ioan Hotca nu este o excepție izolată, ci un exemplu de funcționare a unui mecanism mai larg. El arată cum exercitarea discreționară a puterii poate deveni normă, iar răspunderea se poate dilua fără a exista o încălcare explicită a legii.

Întrebarea centrală nu este cine poartă o vină penală, ci cine răspunde pentru degradarea standardelor de integritate administrativă. Răspunsul rămâne incomod: nimeni, atâta timp cât decizia de a nu acționa este protejată de cadrul legal.

Acest articol nu acuză și nu anticipează soluții judiciare. El documentează un mecanism de putere și semnalează o problemă de guvernanță. Nu ca polemică, ci ca avertisment instituțional.

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Autor
Ștefana Teodoreanu
-
Sursa: Facebook

Ciprian Ciucu, primarul ales al Capitalei, așa cum au decis prin vot bucureștenii, a ajuns în noul său birou.

Și pare că ce a găsit nu e tocmai o situație fericită: „2 milioane de lei are acum în cont Primăria Generală!”, a transmis acesta pe Facebook.

Pe 19 decembrie, Ciprian Ciucu a depus jurământul, devenind astfel, oficial, primarul general al Capitalei. Așa a intrat în „pâine”, în urma scrutinului organizat pe 7 decembrie, însă situația financiară de la Primăria București l-a pus pe gânduri.

Așa că Ciprian Ciucu a anunțat că i-a informat duminică pe premierul Ilie Bolojan și pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, cu privire la situația financiară „extrem de gravă” în care se află Primăria Municipiului București. Mai precis, în ultimii 3 ani, Primăria Capitalei a rămas fără peste 2 miliarde de lei.

„Pe termen foarte scurt, pentru ca Termoenergetica să nu intre în incapacitate de plată de plată în luna ianuare, Guvernul va crea un spațiu suplimentar pentru un împrumut modic.

De asemenea, am discutat și de un mecanism prin care PMB să preia Elcen pe parcursul anului viitor, dar cât mai repede. Un alt subiect a fost legea bugetului, astfel încât PMB să beneficieze de de o finanțare corectă începând cu anul 2026!

Partea proastă a fost că reducerea fondurilor care au revenit Bucureștiului s-a suprapus pe accentuarea găurilor bugetare ale STB și Termoenergetica. Să vă dau două cifre pentru a înțelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Brașovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil!

Am spus că datoria curentă a PMB este de peste 2,1 miliarde de lei (a PMB doar către aceste societăți plus altele, nu am mai adăugat și datoriile lor către furnizorii lor). Este, cu aproximație, suma lipsă care nu a mai ajuns la PMB din cauza unor decizii politice luate în ultimii trei ani de guvernele care s-au perindat.

Evident, nu voi aștepta doar soluții de la Guvern! Vor urma reforme în București, aici să nu aveți nicio îndoială! Acum, primul meu obiectiv este să fac ordine!”, a promis primarul pe Facebook.

Din ce precizează noul primar general al Capitalei, banii s-au „scurs”, pe de o parte, prin reducerea, în anii 2024 și 2025, a cuantumului sumelor colectate din impozitul pe venit ce poate fi redistribuit către autoritățile locale, prin eliminarea unor categorii de venituri din formula de alocare (ex. impozitul pe venit din pensii).

Totodată, au fost alocate cote inferioare Primăriei Capitalei în raport cu primăriile sectoarelor, în condițiile în care PMB are responsabilitatea operării serviciilor mari de utilitate publică (termoficare și transport public).

„2 milioane de lei are acum în cont Primăria Generală! A ajuns aici din cauza găurilor structurale, din ultimii 10 ani, bugetului „mâncat” de subvenții care se duc către STB și Termoenergetica.

Dacă ar fi să conturăm bugetul pe cel avut în 2025, acesta ar fi de 5,1 miliarde lei, din care 3,5 miliarde sunt datorii către cele două instituții.

E clar că așa nu se mai poate. Necesarul pentru 2026 este undeva la 8,5 miliarde de lei. Îmi doresc să am o discuție cu premierul și cu ministrul de Finanțe.

Domnul președinte Nicușor Dan a avut dreptate! Iar PMB nu mai poate fi doar o agenție de plăți. Trebuie să devină instituția care dezvoltă Bucureștiul, al cărei buget se duce către investiții.

Doar așa Bucureștiul poate fi pus la punct”, a transmis Ciucu pe Facebook.

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte multe ori”

Autor
Ștefana Teodoreanu
-

S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.

Nu „pe surse”, ci conform propriilor declarații făcute în weekend, când ministrul a dezvăluit că îl „bat” ceva gânduri în acest sens.

„Am tot amânat plecarea de foarte multe ori”, a spus ieri ministrul Educației, la TVR Info.

Daniel David are o carieră recunoscută ca medic psiholog și cadru universitar, însă mandatele la Educație nu au fost la fel de strălucită. În vârstă de 52 de ani, este profesor de psihologie clinică și psihoterapie (științe cognitive clinice) la „Universitatea Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar primul mandat de ministru și l-a început în urmă cu un an, pe 23 decembrie 2024.

Se întâmpla pe cabinetul Ciolacu, apoi mandatul a continuat în timpul interimatului lui Cătălin Predoiu ca premier, iar acum continuă un mandat plin în Guvernul Bolojan. Sau poate nu, dacă interpretăm un răspuns dat de Daniel David vizavi de intenția sa de a părăsi Guvernul Bolojan începând cu anul 2026:

„Eu am venit cu un orizont de câteva luni până în luna mai când trebuia aşezată instituţia prezidenţială şi stabilizată ţara. Din mai am venit cu ideea că rămân până când începe şcoala, pentru a ajuta trecerea ţării prin evaluările internaţionale că arăta foarte rău ca un ministru al celui mai mare sistem bugetar să plece şi nu ştiam cum o să înceapă şcoala după măsurile fiscal-bugetare.

După aceea ideea era că rămân până când Comisia Europeană face evaluarea globală şi o să ne spună că lucrurile sunt ok, fondurile europene nu sunt blocate şi ţara este stabilă.

N-am şi nu vizez carieră politică. Cred că mi-am adus contribuţia şi am tot amânat plecarea de foarte multe ori. Sunt discuţii, sigur că sunt discuţii şi în această perioadă fiindcă am acest sentiment că ar trebui să fie un ministru care va lucra la bugetul pe anul viitor.

Fiindcă dacă eu lucrez la bugetul pe anul viitor ar trebui să îmi asum continuarea mandatului. Nu este corect să te angajezi, să faci un buget pe un an şi după aceea să îţi iei lucrurile şi să pleci.

Așa că nu pot să vă răspund la această întrebare deocamdată, dar aveţi dreptate că este un lucru la care gândesc în aceste zile”.

1...91011...1.388Pagina 10 din 1.388

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer acoperit de nori
3 ° C
3.3 °
2.7 °
89 %
2.1kmh
100 %
lun
6 °
mar
2 °
mie
4 °
J
7 °
vin
11 °

Ultimul articol

Nicușor Dan s-a decis și participă la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington

Ștefana Teodoreanu -
Șeful statului a luat o decizie privind participarea sa la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, unde și-au anunțat prezența doar 2 țări...

Ministrul Sănătății vrea să elimine „monopolul CNAS”, iar banii din asigurările de sănătate obligatorii...

Ștefana Teodoreanu -
Alexandru Rogobete, ministrul PSD al Sănătății, a pus gând rău „monopolului CNAS” în ceea ce privește asigurările de sănătate obligatorii. În prezent, Casa Națională de...

Medic cardiolog de la „Sf. Spiridon” Iaşi, trimis în judecată pentru luare de mită

Ștefana Teodoreanu -
Un medic cardiolog de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi a fost trimis în judecată pentru luare de mită, într-un dosar...
Nu, nu suntem „o echipa tânără și dornică de afirmare”! Suntem o echipă de jurnaliști cu experiență în investigații de presă și nu numai. Scriem dintotdeauna anchete jurnalistice. Avem un trecut bogat, am fost citați ca martori în multe procese de corupție. Nu ne este frică, am văzut multe, ne-au amenințat mulți. Suntem în continuare vii, scriem în continuare anchete. Suntem colaboratori la mai multe instituții de presă, ziare, televiziuni, radio-uri. Colaborăm, atunci când este nevoie, cu firme specializate în obținerea de informații sau pentru apărarea noastră în instanță. Interesul nostru este și al vostru: aflarea adevărului chiar dacă enervează, chiar dacă nu este cel așteptat. Experiență de mai bine de 20 de ani în presa din Romania ne dă putere. Noi suntem Ziarul de Investigații!
Contactați-ne: office@zin.ro
© Copyright 2020 - Zin.ro