Pădurile Retezatului cad sub drujbele austriecilor

Sute de hectare de pădure din judeţul Hunedoara sunt exploatate ilegal an de an, fără ca autorităţile să poată face mare lucru pentru a-i opri pe tăietorii de lemne. Pe lângă micile gatere care defrişează abuziv, ilegalităţi majore sunt comise şi de mari firme austriece. Autorităţile dau din umeri, justificându-se că nu au suficienţi oameni şi maşini.

Masivul Retezat este zona preferată a celor care exploatează lemn ilegal, întrucât este foarte greu chiar şi pentru comisarii Gărzii de Mediu ori ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) să ajungă în zonele cu probleme, unde ai nevoie de maşini de teren solide sau de aşa-numitele “tafuri”, care construiesc drumuri desfundate odată cu trecerea lor.

Atacul Cascade Empire

În zona de sud a Retezatului, în apropiere de DN66A, la Câmpuşel – satul Buta, austriecii de la Cascade Empire defrişează de mai bine de un an hectare întregi de pădure. Firma are în proprietate munţi întregi, cumpăraţi de la momârlani în urmă cu şase ani. La vremea respectivă, foştii proprietari ai pădurilor credeau că au făcut afacerea vieţii lor, prin vânzarea a 1.300 ha de teren împădurit, aflat în zona-tampon a Parcului Naţional Retezat, obţinând 95 de milioane de lei vechi pe hectar.

”Defrişările se fac la limita cu Parcul Naţional Retezat, asta este grav. Sunt locuri în care s-a intrat chiar şi în Parc, însă nimeni nu face nimic, deoarece ei susţin că exploatează legal, iar mai nou nu sunt obligaţi să reîmpădurească. Sunt munţi întregi care au fost cheliţi de arbori, de sus până jos, în drum, şi nimeni nu ia nicio măsură”, a declarat pentru Jurnal de Investigaţii unul dintre rangerii Parcului, sub protecţia anonimatului.

El a continuat, arătând că, pe lângă paznicii de la Ocolul Silvic, şi unii dintre colegii lui îi favorizează atât pe austrieci, cât şi pe deţinătorii micilor gatere, care şi ei taie ilegal. Rangerul a dezvăluit şi metoda de “mascare” a defrişărilor: “Ca să nu se vadă dezastrul din drum, de obicei lasă o perdea subţire de arbori la bază şi încep să taie. Nici măcar nu-şi dau seama ce prostie fac şi ce urmări ar putea avea aceste ilegalităţi. Dar atâta vreme cât sunt apăraţi de autorităţile locale sau de acte, nimeni nu are ce să le facă. Dacă reclami ce se petrece şi ai deranjat pe careva, imediat eşti aranjat, încep presiunile şi ameninţările”.

La limita zonei de protecţie

Autorităţile locale cunosc problema, dar nu ştiu sau nu vor s-o rezolve. Gabriel Păun, reprezentant al Agent Green, se declara neplăcut surprins de faptul că statul român i-a permis unei companii străini să-şi facă de cap prin pădurile României.

„Exploatările de resurse în Munţii Retezat şi în împrejurimi ameninţă unicitatea peisajului forestier intact. Suntem neplăcut surprinşi de faptul că am văzut cum camioane încărcate cu lemn ies aproape în foc continuu din acele păduri frumoase, care reprezintă de fapt puncte de acces în Parcul Naţional Retezat. Am aflat că reprezentanţii companiei austriece Schweighofer au cumpărat cel puţin 1.000 de hectare de pădure în acea zonă şi suntem deosebit de dezamăgiţi că acest lucru a fost posibil şi că statul român şi proprietarii de acolo au putut să vândă atât de multă pădure unei companii, care face acolo nişte exploatări ce distrug practic peisajul în punctele de acces în această zonă superbă”, declara Gabriel Păun, pentru Mesagerul Hunedorean.

El a arătat că arealul respectiv ar trebui inclus într-o zonă–tampon a ariilor protejate şi ar fi necesar ca statul român să aloce fonduri pentru a lua înapoi pădurile respective de la această companie. “Din hărţile pe care le avem, rezultă că terenurile pe care le deţine  compania austriacă sunt exact până în limita zonei de protecţie integrală a Parcului Naţional Retezat şi a Parcului Domogled – Valea Cernei. Din deplasările noastre, nu am văzut să se fi replantat ceva. Mai mult, acele tăieri în ochiuri rase pe care ei le fac nu sunt curăţate. Ei îşi iau doar buştenii care le trebuie, iar restul rămâne. Se lasă o cantitate prea mare de lemn mort, care încurajează apariţia unor dăunători şi descurajează regenerarea naturală. Nici nu plantează, nici nu încurajează regenerarea naturală”, a concluzionat Păun.

Avertismentul său nu a avut niciun efect, întrucât Cascade Empire taie în continuare tot ce se poate, reprezentanţii firmei susţinând chiar că tot ce se întâmplă este perfect legal şi că ”suntem singurul proprietar de pădure privat din România care investeşte atât de mult în împăduriri”.

Altă zonă afectată masiv de defrişări este cea de pe DN7A, drumul care leagă Petroşaniul de Voineasa, prin Obârşia Lotrului. În pericol se află şi situl Natura 2000, o arie protejată ce urmează a fi afectată de defrişările necontrolate.

Râde ciob de oală spartă

Cristian Moldovan, comisarul Gărzii de Mediu Hunedoara, susţine că nimic nu este în neregulă cu ce se întâmplă pe DN 7A. ”Am fost în verificări în zona respectivă, deoarece ne-am autosesizat din presă şi am observat că într-adevăr sunt exploatări forestiere, dar acestea se realizează în conformitate cu legea, iar legea dă voie să se exploateze la ras, iar singura obligaţie este să cureţe terenul”, a declarat el.

Cât despre exploatările ilegale din inima munţilor, la Câmpu lui Neag, comisarul şef al Gărzii de Mediu Hunedoara invocă restructurările din sectorul bugetar şi lipsa unor maşini de teren. ”Nu am fost anunţaţi cu privire la ce se întâmplă în Valea Jiului, dar ca să ne deplasăm acolo ar trebui să avem echipă care să bată pădurile. Garda de Mediu ar trebui să aibă 28 de comisari, iar noi suntem numai 16 şi avem doar patru maşini. Ultima achiziţionată a fost o maşină Fiat Grande Punto, care merge numai pe asfalt, iar pe drumurile forestiere am putea să mergem cu Loganul, dar şi acolo până la un moment dat”, a completat el.

Totuşi, ca o consolare pentru judeţul Hunedoara, comisarul ţine să adauge că ”cei care exploatează lemn ilegal la noi sunt mai cuminţi, comparativ cu alte judeţe. Se taie o maşină de lemne şi gata, fug de acolo, iar noi nu-i putem prinde. Dacă nu eşti acolo să-i prinzi, nu-i mai găseşti. E la fel ca cei care fură o maşină de balastru din râu şi fug şi nu-i prinde nimeni”.

Ion Stănescu, şef de district silvic în cadrul Ocolului Silvic Hunedoara, susţine că, în afară de zonele care aparţin Cascade Empire, se exploatează acolo unde nu există contract cu instituţia pe care o reprezintă. ”Problema este că defrişările abuzive nu se fac pe pământul celor care au contract cu Ocolul. Acolo unde păzim noi şi răspundem noi, nu se taie abuziv, se iau în permanenţă măsuri să nu se întâmple aşa ceva. Dar au fost cazuri când noi i-am prins pe tăietorii ilegali pe pământuri care nu aparţineau de noi şi i-am reclamat, chiar dacă nu era treaba noastră”, a declarat Stănescu.

Consecinţe pe termen lung

”Defrişări se fac peste tot, în munţii Retezat, Vâlcan, Parâng. Partea proastă este la aceste defrişări ilegale este că nu se ţine cont de unghiul pantelor, iar odată ce un versant este ras, devine un pericol pentru drumuri, pentru populaţie. Să ne amintim câte inundaţii au avut loc din cauză că s-a defrişat fără cap. Foarte uşor apar alunecările de teren în aceste cazuri, mai ales că nu se taie arbori pe curele, pe fâşii, cum ar trebui, ci pe zone întregi. După ce se defrişează, nu se plantează alţi puieţi, că doar au obţinut ce au vrut şi nu vine nimeni în vârf de munte după ei. Eventual plantează puieţi ONG-urile, care o fac gratis, în timp ce Ocolul Silvic primeşte bani pentru a face asta. Zilnic camioane întregi bat drumurile judeţului încărcate cu lemne nemarcate şi nu-i opreşte nimeni. Dacă este vreun control, se anunţă între ei şi în ziua aceea nu fac nimic, stau”, a declarat Alin Haidu, unul dintre salvatorii montani din judeţul Hunedoara.

Nereguli şi la Parcul Naţional Retezat

În urmă cu două luni, pe valea râului Şes, în partea de nord a Retezatului, Direcţia Silvică şi administraţia Parcului Naţional Retezat au început să taie cu sârg vreo 6.000 de metri cubi de arbori, dând vina pe un biet gândac – Ips tyographus – că îi atacă. Însă, în urma unui control al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV), s-a ajuns la concluzia că vreo 400 mc era lemn sănătos. Tot în cadrul acelui control s-a stabilit şi că lipsea un acord al Ministerului Mediului, întrucât administraţia Parcului Naţional Retezat trebuia să-şi dea acordul pentru tăierile rase doar ”în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură”. Alte nereguli descoperite au făcut referire la necurăţarea corespunzătoare a parchetului, decojirea cioatelor de răşinoase şi contruirea unui drum fără aprobare, plus ”pâlcuri de arbori uscaţi de care nu se ocupa nimeni”, după cum reiese din raportul lui Ioan Faur, coordonatorul ITRSV Hunedoara.

Share:

Author: Anamaria Nedelcoff