OMV, în proces cu statul român la Curtea de Arbitraj de la Paris

Acţionarul majoritar al OMV Petrom, grupul OMV, este în proces cu statul român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, dosarul fiind deschis în decembrie 2011. Mai exact, austriecii cer României, cu dezinvoltură, 91,6 milioane de lei pentru lucrări de ecologizare la Combinatul Doljchim şi la Rafinăria Petrobrazi. Asta după ce OMV a plătit pentru preluarea Petrom un preţ cu mult subevaluat. Contractul de privatizare, extrem de păgubos pentru România, prevede ca statul român să le mai plătească austriecilor cheltuieli de ecologizare în valoare de 600 milioane de euro. Adică peste trei sferturi din preţul încasat de stat la privatizarea companiei.

Supărarea austriecilor de la OMV a venit de la refuzul Guvernului de a le rambursa contravaloarea lucrărilor de ecologizare făcute în perioada 2009-2010. În noiembrie 2011, Ministerul Mediului respinsese pretenţiile OMV Petrom, considerând că statul român nu poate fi tras la răspundere pentru sumele notificate, deoarece “nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a despăgubirilor pentru pierderile de mediu suferite de societate, prevăzute în contractul de privatizare a Petrom”.
OMV a dat lovitura prin preluarea Petrom, România angajându-se, prin contract, să le returneze austriecilor pe obligaţii de mediu banii pe care i-a primit în urma privatizării. Adică statul nu s-a ales cu nimic. Astfel, obligaţiile de mediu, considerate iniţial răul cel mai mic din contractul de privatizare a Petrom, au ajuns să coste bugetul statului preţul de vânzare a companiei.
Statul român a reacţionat cu destulă greutate la cererile de despăgubire ale OMV Petrom. Deşi notificările au fost transmise în noiembrie 2009, respectiv, martie 2010, abia la începutul lui 2011 ministrul Mediului de la acea vreme, Laszlo Borbely, a dispus constituirea la nivelul ministerului a unui comitet care să analizeze pretenţiile OMV.
„În cadrul Ministerului s-a constituit prin Ordinul 97/18.01.2011, completat prin Ordinul 978/28.02.2011, Comitetul de avizare/aprobare pentru probleme de mediu Petrom, pentru punerea în aplicare a prevederii art. 20, alin (6) din Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP Petrom SA, organism specializat care funcţionează pe lângă Ministerul Mediului şi Pădurilor, ce a preluat îndatoririle Vânzătorului cu privire la problemele de mediu prevăzute în Contractul de privatizare nr. 5/2004 a SNP Petrom SA“, se menţionează într-un comunicat al ministerului.

820.000 de lei pentru judecată

Următorul pas al autorităţilor a fost alocarea fondurilor necesare pentru achitarea cuantumului ce-i revine României din onorariul celor trei arbitri ai Curţii de la Paris, desemnaţi să se ocupe de litigiul dintre OMV şi statul român.
În aprilie 2012, bugetul Ministerului Mediului a fost suplimentat, printr-o Hotărâre de Guvern, cu 820.000 lei (185.000 de euro), banii alocaţi din Fondul de rezervă bugetară. În cauza aflată pe rolul Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Paris, Ministerul Mediului şi Pădurilor l-a desemnat pe profesorul Xavier Boucobza drept co-arbitru care să reprezinte interesele părţii române. Ceilalţi doi arbitri sunt Ibrahim Fadlallah, desemnat de OMV, şi Francisco Ramos Mendez, arbitru neutru, delegat de Curtea de Arbitraj.
Xavier Boucobza este profesor de drept la Universitatea Sceaux Paris-Sud 11. De asemenea, Boucobza este director al Institutului pentru Dreptul Afacerilor Internaţionale din cadrul Universităţii Panthéon-Sorbonne.
În nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern prin care au fost alocate fonduri pentru proces, se explică şi motivul pentru care statul român nu poate onora pretenţiile grupului OMV. Ministerul Mediului a considerat că “răspunderea statului român nu poate fi angajată în ceea ce priveşte plata sumelor notificate, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a despăgubirilor pentru pierderile de mediu suferite de societate prevăzute în contractul de privatizare a Petrom”.
Conform Anexei P din contractul de privatizare a SNP Petrom, statul român îşi asumă responsabilitatea doar pentru răspunderi de mediu petrecute înaintea privatizării şi care la data transferului de proprietate nu erau cunoscute şi nu erau cuantificate şi numai în măsura în care vor genera în viitor cereri de despăgubire sau cheltuieli de remediere pentru Petrom. Angajamentul de despăgubire privind mediul, acordat de stat, se referă numai la răspunderile potenţiale necunoscute sau necuantificabile. Toate răspunderile cunoscute şi cuantificabile sunt şi vor fi în sarcina Petrom şi nu vor face obiectul despăgubirii.
Or, situaţia depozitelor pentru deşeuri din activitatea de rafinare şi din industria chimică – 13 halde şi batale cu reziduuri rezultate din activităţile desfăşurate la Arpechim Piteşti, Doljchim Craiova şi Petrobrazi Ploieşti – nu este acoperită de aceste prevederi.

Pretenţii absurde, acceptate de stat

Prin Legea 555/2004 privind privatizarea SNP Petrom, statul român s-a angajat să despăgubească societatea pentru poluarea istorică de dinainte de privatizare.
Lucrările pentru care OMV Petrom a cerut de la statul român, la Curtea de Arbitraj, 91,6 milioane de lei au fost derulate în perioada 2009-2010. Acestea au vizat decontaminarea unor terenuri de la combinatul chimic Doljchim şi la rafinăria Petrobrazi, ambele unităţi fiind preluate de OMV la privatizarea Petrom. Notificările transmise către Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie au fost făcute în baza “art. 2.1 din Anexa P la Contractul de privatizare nr. 5/2004”.
Este vorba de notificarea pretenţiei nr. 971/20.11.2009 pentru obiectivul “Închiderea celor două batale de slamuri fosfo-amoniacale de pe platforma Combinatului Doljchim Craiova”, în valoare de 30.252.175,84 lei (fără TVA), echivalentul a 7,2 milioane de euro, şi Notificarea pretenţiei nr. 118/26.03.2010, pentru obiectivul “Ecologizarea celor două batale interioare din cadrul Rafinăriei Petrobrazi”, în valoare de 61.431.494,04 lei (fărăTVA), echivalentul a 15,3 milioane de euro.
La începutul anului 2008, OMV Petrom a evaluat cheltuielile de mediu pe care urma să le recupereze de la stat la circa 600 milioane de euro, ceea ce reprezintă peste trei sferturi din preţul încasat de stat la privatizarea companiei. O parte din aceste fonduri trebuie rambursată până în 2019, iar altă parte până în 2034. Potrivit Ministerului Mediului, sunt două categorii de cheltuieli. Unele sunt pentru poluări istorice, iar altele pentru sondele abandonate.
Grupul austriac OMV a achiziţionat participaţia majoritară la Petrom în anul 2004. Guvernul Năstase a ales pentru privatizarea celei mai profitabile companii româneşti soluţia vânzării unui pachet de acţiuni, dublate de majorarea capitalului social. Astfel, pentru 33,34% din acţiunile Petrom, OMV a plătit statului român suma de 668 milioane de euro. Ulterior, a majorat capitalul social cu încă 832 milioane de euro, bani care n-au mai intrat în buzunarul statului, ci în conturile austriece. OMV a ajuns astfel să deţină 51% din acţiuni, iar valoarea Petrom a depăşit 1,5 miliarde de euro. Prin acelaşi contract păgubos, statul român i-a concesionat firmei austriece şi rezervele de petrol şi gaze pentru o perioadă de 35 de ani.

Cum se soluţionează litigiile

Conform contractului de privatizare nr. 5/2004, disputele intervenite între statul român şi OMV Petrom pot fi rezolvate doar de către Curtea Internaţională de Arbitraj şi numai după ce eşuează soluţionarea lor pe cale amiabilă.
„Orice dispută sau neînţelegere care ia naştere din sau în legătură cu prezentul contract (…), care nu poate fi soluţionată pe cale amiabilă în termen de 180 de zile calendaristice de la notificarea transmisă de oricare dintre părţi privind potenţiala dispută, va fi soluţionată definitiv de către Curtea Internaţională de Arbitraj CIC, conform Regulilor de Arbitraj CIC”, se menţionează în contractual de privatizare a Petrom. Potrivit documentului, partea care cere iniţierea procedurii arbitrale îi va transmite celeilalte părţi o notificare scrisă cu privire la iniţierea procedurii.
Arbitrajul se desfăşoară la Paris, în limba engleză, iar tribunalul arbitral este format din trei arbitri numiţi în conformitate cu Regulile CIC.

Share:

Author: Andrei Sidorov