Nicolae Bacalbaşa a scăpat de un Trofeu al Calităţii de 230.000 de euro

Devenit celebru pentru intervenţiile sale extravagante la jurnalele de la ora 5, anestezistul gălăţean Nicolae Bacalbaşa a intrat în colimatorul de Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Doctorul, acum preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, a anulat un raport de audit care îl obliga să plătească Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi daune de 230.000 de euro. Aceste daune au fost produse printr-o decizie luată de Bacalbaşa în 2004, când era director al spitalului şi a reziliat un contract de furnizare de servicii informatice.


În urmă cu doi ani, Nicolae Bacalbaşa (PSD) îşi dorea cu ardoare să devină preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi.
A obţinut nominalizarea USL şi, în iunie 2012, a fost ales. La două luni de la instalarea în funcţie, Bacalbaşa a anulat Raportul de audit nr 8.528/07.11.2011, emis de Serviciul de Audit din cadrul CJ. Era un document care îl viza direct, pentru că îl obliga la plata unor daune de 1.048.337 de lei, adică 230.000 de euro, către Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi. Prin retragerea raportului, a dispărut şi obligaţia lui Bacalbaşa de a plăti daunele.
Numai că, astfel, Bacalbaşa s-a ales cu o sesizare la ANI. „Am sesizat ANI pentru că se vede foarte clar că şi-a creat un interes de natură patrimonială. În legătură cu acel audit, care a constatat în 2011 că domnul Bacalbaşa, pe când era directorul Spitalului Judeţean, a reziliat unilateral un contract pentru care, ulterior, în instanţă, firma căreia i s-a reziliat contractul a câştigat daune de 12 miliarde de lei vechi”, a declarat cel care a sesizat ANI, Doru Resmeriţă, preşedintele PDL Galaţi.
Ulterior, şi Consiliul Judeţean a constatat, prin audit, că banii au fost pierduţi din vina directorului de atunci al spitalului. În consecinţă, s-a introdus în instanţă recuperarea prejudiciului. „În momentul în care Bacalbaşa a ajuns preşedintele CJ, în data de 5.10.2012, a făcut o retractare pe raportul de audit nr 8528, ca să-l ajute în instanţă, ca spitalul şi CJ să piardă procesul”, mai spune Resmeriţă.
Potrivit art 70 al Legii 161/2003, „prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin”. Dacă în cazul lui Adrian Năstase prejudiciul era de 760.000 euro, Trofeul Calităţii al lui Nicolae Bacalbaşa este de 230.000 de euro.

Sistemul „Hospital Manager”

În 2002, directorul de atunci al spitalului, Cornel Mihalache, a lansat procedura pentru dotarea spitalului cu un sistem informatic de tipul „Hospital Manager”.
Pachetul informatic presupune înregistrarea în sistem a dosarelor medicale ale pacienţilor, analize, diagnostice anterioare, tratamente, pentru ca la o eventuală nouă internare la spitalul gălăţean sau la un alt spital, medicii să poată accesa dosarul electronic al pacientului, să afle evoluţia stării de sănătate şi antecedente, pentru a aplica cel mai bun tratament. Licitaţia fusese câştigată de firma Info World SA Bucureşti, care instalase sisteme similare şi la alte spitale din ţară, printre care Spitalul Cantacuzino din Bucureşti şi spitalele din Iaşi, Târgovişte, Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Constanţa.
Sistemul pus la punct de Info World este conform cu standardul internaţional HL7, un protocol care permite comunicarea cu alte aplicaţii, element esenţial atât în proiectul dosarului electronic al pacientului, cât şi în proiectele de telemedicină. Spitalul din Galaţi şi Info World au încheiat contractul nr 9.745/05.02.2002, în care se prevedea plata lunară a unei chirii de 3.250 de euro pentru pachetul informatic şi echipamente, urmând ca din 2006 softul şi echipamentele să devină proprietatea spitalului.
În 2004, când a ajuns director al spitalului, Nicolae Bacalbaşa a reziliat unilateral contractul cu Info World. Firma a dat spitalul în judecată şi au urmat şase ani de procese. Instanţele au dat dreptate firmei şi au calculat daune şi dobânzi. Directorii care i-au urmat lui Bacalbaşa au tot făcut recurs, însă în dosarele 256/44/2007 şi 1184/64/2008, Curtea de Apel Braşov a stabilit că spitalul trebuie să plătească Info World daune în valoare de 848.031 de lei, plus dobânzi.
În baza sentinţei din dosarul de executare 88/VD/2009, la conducerea spitalului s-a prezentat un executor judecătoresc din Galaţi, pentru executare silită. În disperare de cauză, directoarea Călina Lazarovici a făcut un recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În dosarul 1044/1/2011, ÎCCJ s-a pronunţat pe 22.06.2011, respingând recursul. Fără nici o altă cale de atac, Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi a trebuit să plătească firmei Info World SRL daune şi penalităţi de 1,2 milioane lei.

Alţi bani, altă distracţie

La Două Luni De La Instalarea La Preşedinţia Cj, Bacalbaşa A Semnat Retragerea Raportului De Audit

Într-un raport al Curţii de Conturi e specificată paguba suportată de spital, care a plătit pentru ceva ce nu are: “Dacă contractul nu ar fi fost denunţat unilateral în anul 2004, conform înţelegerii dintre părţi, echipamentele IT ar fi revenit spitalului din 2006, spitalul putând să utilizeze în continuare fără plată sistemul informatic. Procedând fără respectarea prevederilor contractuale, Spitalul Judeţean de Urgenţă nu are în acest moment sistem informatic implementat, contravaloarea serviciilor prestate nematerializându-se într-un astfel de sistem care ar fi dus la eficientizarea activităţii desfăşurate în cadrul spitalului, reducerea cheltuielilor şi îmbunătăţirea serviciilor prestate. Pentru achiziţionarea unui sistem informatic necesar spitalului este nevoie de fonduri suplimentare”.
Serviciile informatice plătite de spital în perioada 2002-2004 au fost de 1,2 milioane lei. În octombrie 2011, CJ a aprobat Proiectul “Sistem informatic integrat în vederea facilitării accesului pacienţilor la rezultatele medicale” la trei spitale. Instalarea unui nou sistem informatic la Spitalul Clinic de Urgenţă, în locul celui desfiinţat de Bacalbaşa, costă 5.139.603 lei.
Serviciul de Audit Intern din cadrul CJ Galaţi, autoritatea care are în administrare spitalul, a întocmit Raportul de audit 8.528/07.11.2011, prin care se constata paguba de 848.031 lei, plus penalităţile. În total, 1.048.337 lei. Inspectorii Dumitra Zaharia şi Valentin Ştirbu recomandau efectuarea unei anchete administrative pentru stabilirea persoanei care a produs prejudiciul şi recuperarea banilor. E clar că cel care trebuia să plătească era Nicolae Bacalbaşa.
În 2012, după ce s-a instalat la preşedinţia CJ, Bacalbaşa i-a ordonat şefului Serviciului Audit, Florin Grigore, să întocmească documentul „Retractare raport de audit nr 8.528/07.11.2011”. Cel care l-a aprobat a fost Nicolae Bacalbaşa, chiar cel vizat de recomandarea de recuperare a daunelor. În paralel, directoarea spitalului, Călina Lazarovici, o apropiată a lui Bacalbaşa, a deschis acţiune în instanţă, cerând anularea raportului de audit nr 8.528. Cum raportul tocmai fusese retras, în dosarul nr 4816/121/2012, instanţa a dispus pe 14.11.2012 respingerea acţiunii spitalului, pentru că nu mai avea obiect. Aşa a scăpat Bacalbaşa de plata a daunelor de 230.000 de euro.

Raportul de audit, fasificat

Varianta 1 A Raportului De Audit Prevede Recuperarea Prejudiciului
Varianta 2 A Raportului De Audit Nu Mai Prevede Recuperarea Prejudiciului

În acest caz, am descoperit şi un fals grosolan. Raportul prin care se cerea recuperarea pagubelor de la persoana care a produs prejudiciul există în două variante.
Am reuşit să le obţinem pe amândouă. În prima variantă, la „Recomandări”, se recomandă conducerii Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi recuperarea prejudiciului de la cei vinovaţi: „Stabilirea de către conducerea entităţii a persoanelor răspunzătoare de crearea prejudiciului în sumă totală de 1.048.337,31 lei şi acţionarea în instanţă în vederea recuperării acestuia”. În cea de a doua variantă a raportului, această recomandare lipseşte (vezi foto).
Lui Nicolae Bacalbaşa nu i se pare că ar fi făcut ceva rău anulând efectele juridice ale raportului de audit. Spune că nu vede absolut nicio ilegalitate sau imoralitate în faptul că a admis retractarea raportului şi susţine că cei doi funcţionari de la „Audit” au lucrat la comandă politică. Este răspunsul general valabil, pe care îl dau toţi politicienii români, atunci când trebuie să dea explicaţii pentru afacerile pe bani publici sau pentru incompetenţa prin care păgubesc banul public. Mai mult de atât, Bacalbaşa susţine că a acţionat ca un apărător al banului public: „Eu, în 2004, am întrerupt un contract fraudulos, a fost modul meu de a apăra banul public şi aşa am să fac tot timpul, indiferent de consecinţe”.

Share:

Author: Tudor Balanescu