Marin Condescu, mogulul lămpașelor

In mod oficial, România este împărţită pe judeţe și, tradiţional, pe provincii istorice: Moldova, Ardealul, Banatul, Muntenia și Dobrogea. Dar, după 1989, a apărut și s-a dezvoltat și o altfel de împărţire a ţării: după numele unor indivizi care au acaparat regiuni întregi din ţară prin afacerile lor oneroase. Afaceri care nu s-ar fi putut dezvolta dacă nu ar fi beneficiat de suportul logistic esenţial al unor șefi ai administraţiilor locale, indiferent de culoarea politică pe careaceștia din urmă au avut-o. Fiecare regim politic de după 1989, fiecare guvern, din 90 încoace, a avut, fără excepţie, ploșniţele sale, în toate zonele ţării. După un timp, acestea și-au cumpărat onorabilitatea, inclusiv prin făţuite, dar ridicole topuri ale bogaţilor, continuând însă feudalizarea teritoriilor în care s-au înfipt în anii 90. Din care nici măcar Justiţia nu reușește să-i clintească. Ziarul de Investigaţii vă relatează despre acești adevăraţi Nași regionali, poate mai puţin cunoscuţi, dar extrem de puternici.

Lider, de ani buni, al Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia (USMO) și al Federaţiei Naţionale Mine și Energie (FNME), Marin Condescu este unul dintre cele mai controversate personaje din judeţul Gorj, detronându-l la scandaluri chiar și pe celebrul baron Mischie.Etern câștigător al funcţiilor de conducere în USMO și FNME și șef peste milioanele de euro alocate din banii minerilor din Oltenia pentru fotbal, bilete de tratament și alte afaceri catalogate de inamicii săi drept dubioase, Marin Condescu a avut, totuși, începuturi modeste.

De la probleme disciplinare la tunuri cu butelii

Despre istoria lui vorbesc Constantin Creţan, liderul Federaţiei Naţionale a Muncii (FNM), Radu Voina, liderul Sindicatului Vulturul, și Valter Cojman, liderul Departamentului Vlad Tepeș din cadrul Sindicatului Minier Libertatea Valea Jiului (SMLVJ) 2008.Marin Condescu a început ca șofer la Intreprinderea Română de Transport Auto (IRTA) Târgu Jiu, cu câţiva ani înainte de Revoluţie. După doi ani în care a lucrat ca șofer, i-a fost desfăcut contractul de muncă pe motive disciplinare și băutură. S-a angajat mai apoi tot ca șofer, la o altă firmă de transport, unde a mai lucrat câţiva ani, după care i-a fost iar desfăcut contractul de muncă din motive disciplinare, a declarat Constantin Creţan.

Liderul FNM mai povestește despre Condescu că și-a început cariera în minerit la Rovinari, înainte de 1990, de unde a început propulsarea lui în funcţii înalte, datorită afacerilor dubioase pe care le-a încheiat de-a lungul anilor, din care a câștigat mulţi bani, și a prieteniilor cu oameni aflaţi în funcţii înalte în stat.

In anul 1989 a absolvit școala de maiștri la aceeași unitate minieră, iar în anul următor, după căderea lui Ceaușescu, a ajuns lider de sindicat peste un sector de 200 de oameni, pentru ca, din 1991, să ocupe funcţia de președinte de sindicat la EM Rovinari.

Anul 1991 îi aduce și prima afacere din care va câștiga mulţi bani, Marin Condescu fiind primul care s-a ocupat de afacerea cu butelii. Afacerea cu butelii a fost primul lui mare tun financiar, având în vedere că la vremea aceea se găseau foarte greu. A făcut-o împreună cu fraţii Păunescu și cu generalul Stănculescu. Prima afacere cu butelii i-a vizat pe minerii din Oltenia, cărora li se vindeau buteliile la preţuri astronomice, mai precizează Constantin Creţan.

Staţii Motorola, restaurante si bilete de tratament

După afacerea cu buteliile, a urmat o alta, cu electrocasnice și , preţurile fiind, și de această dată, mai mari decât cele de pe piaţă  dar le permitea minerilor să le ia în rate.televizoare pentru mineri

In perioada 1993-1994, cu banii administraţiei de la EM Rovinari, Marin Condescu a cumpărat restaurantul de la mănăstirea Orșova, plătind niște sume mari din fondul de salarii Mitropoliei Oltenia. In anul următor a urmat o altă afacere bănoasă, cu staţii de emisie-recepţie Motorola, provenite din  Statele Unite ale Americii. Acestea au fost băgate în subteranele minelor din Oltenia și din Valea Jiului, deși nu sunt dintre cele mai bune și au costat și mult. Cert este că a reușit să le impună în minerit, ajutat, din nou, de generalul Stănculescu, a declarat Radu Voina, liderul Sindicatului Vulturul.

Radu Voina și Constantin Creţan mai povestesc și despre afacerile cu bilete de tratament și odihnă, afaceri începute la mijlocul anilor 90. Pe atunci, la fel ca și în prezent, administraţia Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) plătea un bilet în proporţie de 75 la sută, iar angajatul numai 25 la sută. Dacă în altă parte un bilet de odihnă sau de tratament pentru o familie costă 12 milioane de lei vechi, biletele luate prin sindicatul lui Condescu ajung și la 47 de milioane de lei vechi unul. Diferenţa de 75 la sută este suportată de administraţia SNLO, care este societate cu capital de stat, iar circuitul banilor este realizat printr-una dintre agenţiile de turism, SC Turism Sind Min, pe care o deţine, și prin alte două sau trei firme intermediare de casă, precizează Radu Voina.De altfel, și ziarele din Gorj susţin aceste declaraţii ale liderilor sindicali care nu sunt pe placul lui Condescu.

Sunt ani de zile în care unicul câștigător al licitaţiilor pentru biletele de tratament și odihnă ale minerilor din Societatea Naţională a Lignitului Oltenia este liderul de sindicat Marin Condescu. (…) Ultima licitaţie câștigată de firma Turism Sind Min la SNLO pentru biletele de tratament și odihnă acordate minerilor a fost în 5 aprilie 2010. Pentru cei 6.737 410 de lei s-au „bătut” patru firme de turism. Cum se știa deja, câștigătoare a fost declarată firma sindicalistului Condescu. De fapt, în fiecare an aceste licitaţii sunt atribuite doar firmei Turism Sind Min. Ceea ce se schimbă în contractele dintre SNLO și societatea lui Condescu, de la an la an, este doar suma. Anul acesta, Turism Sind Min a reușit să obţină 120.000 de lei mai mult decât anul trecut. Anul trecut, în 5 mai 2009, SNLO a încheiat cu firma Turism Sind Min un contract în valoare de 6.617.390 milioane lei, pentru achiziţionarea biletelor de odihnă și tratament pentru salariaţii unităţii. Deși la negociere au participat încă trei societăţi, contractul a fost câștigat tot de Condescu.Ultima modificare făcută la Registrul Comerţului București și publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie 2009 arată clar cine controlează firma Turism Sind Min din București. Federaţia Naţională Mine și Energie este acţionar unic al societăţii de turism, iar Marin Condescu este președintele Federaţiei și al Consiliului de Administraţie.De precizat că din 2007 și până în prezent s-au cheltuit, în fiecare an, în jur de 6-7 de milioane de lei pentru aceste bilete, bani care au intrat în conturile firmei conduse de Condescu. Doar acești ani au putut fi consultaţi, până atunci se spune că tot sindicatele au beneficiat de acești bani prin contracte-cadru încheiate din patru în patru ani, scrie Gabriela Mladin, în Gorjeanul.

Afacerea Săcelu

In anul 1996, Marin Condescu, împreună cu administraţia SNLO, a încheiat afacerea Săcelu.In presa vremii, din luna iunie a anului 1998, e consemnat un raport al Curţii de Conturi, care arată cum fosta Regie Autonomă a Lignitului Oltenia, împreună cu Centrala Naţională Confederativă a Sindicatelor Miniere din România, condusă de Marin Condescu, a cumpărat patrimoniul staţiunii Săcelu, aflată la 40 km de Tg. Jiu, având în vedere că fosta regie prevăzuse încă din 1990 construirea unui centru de recuperare a forţei de muncă. a solicitat, în luna februarie a anului 1996, Ministerului Industriei și Comerţului acordul pentru a cumpăra unele efective scoase la vânzare de către Societatea Comercială de Turism Gorjul SA.MIC a răspuns, în 13 februarie 1996, cererii formulate de RAL Oltenia, acordul pentru cumpărarea activelor venind din partea Direcţiei Generale de Strategie a Industriei Miniere și Geologiei, condusă de Gheorghe Rancea.La licitaţia organizată a participat numai Centrala Naţională Confederativă a Sindicatelor Miniere din România, condusă de Marin Condescu, care și-a și adjudecat activele scoase la licitaţie. Actul de vânzare-cumpărare a fost perfectat ulterior, iar pe lista CNCSMR, în calitate de cumpărător, apare și fosta regie a lignitului, potrivit Mediafax.RALO Tg. Jiu a achiziţionat astfel opt active, inclusiv terenurile aferente, în suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi, cu suma de 2,6 miliarde de lei vechi. Centrala condusă de Condescu a cumpărat bazinele și terenurile aferente, în suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi, la preţul de aproape o jumătate de miliard de lei.Curtea de Conturi a stabilit că achiziţionarea activelor respective s-a făcut cu încălcarea Legii 58/1991, cu privire la privatizarea societăţilor comerciale.Fosta RALO

Despre această afacere, Marin Condescu a precizat că tranzacţia a fost realizată cu acordul scris al Ministerului Industriei și Comerţului, al Curţii de Conturi și al Gărzii Financiare Gorj.

Inchiderea minelor, o mină de aur

Din anul 1996 a început preocuparea legată de închiderea minelor și conservarea lor. Astfel, prin firmele de casă ale lui Condescu, minele din Gorj au fost închise, iar utilajele din subteran au fost revopsite, facturate și vândute ca noi minelor din Valea Jiului, având și preţuri peste cele ale pieţei, spune Valter Cojman, liderul Departamentului Vlad |epeș din cadrul SMLVJ 2008.

Ziarul Ziua scria, în urmă cu trei ani, despre rolul de vacă de muls al Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM), rol îndeplinit cu conștiinciozitate de democrat-liberalul Marcel Hoară, care pe atunci era șef.Zeci de milioane de euro din finanţările statului și din cele ale unor instituţii financiare internaţionale au fost risipite pe proiecte care vizau  vezi Doamne!  ajutorarea minerilor rămași fără loc de muncă după închiderea minelor. Purtând nume pompoase, cum ar fi „Inchiderea minelor și atenuarea impactului social” sau „Inchiderea minelor, refacerea mediului și regenerarea socio-economică”, proiectele respective au băgat sume mari în buzunarele multor „băieţi deștepţi” din cadrul Agenţiei sau în cele ale unor apropiaţi ai acestora.

„Revitalizată” prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 72 din iunie 2005, ANDZM se afla de ceva timp în centrul unui mare scandal politico-financiar cu iz penal. Concret, actualul director al Agenţiei, Marcel Hoară, membru PD, este acuzat de sindicaliștii din instituţie, precum și de cei din domeniul mineritului, că a pus agenţia la dispoziţia fostului se-cretar de stat de la Industrii, Ionel Manţog, membru de vază al PD, obligat să se retragă în urma unor anchete pe care DNA le-a deschis pe numele său. Hoară este ghidonat nu numai de Manţog, el dovedindu-se a fi și marioneta lui Marin Condescu, șeful Federaţiei Naţionale Mine și Energie, unul dintre cei mai influenţi lideri sindicali din minerit, după arestarea lui Miron Cozma. Sub oblăduirea fostului ministru Sereș și, acum, a lui Varujan Vosganian, Hoară a transformat ANDZM în feuda cuplului Manţog-Condescu, scria Marian Ghiţeanu în cotidianul Ziua.

Tovărășie cu DIP și cu Berceanu

Constantin Creţan, liderul FNM, a mai făcut dezvăluiri și despre prieteniile dintre Marin Condescu și Dan Ioan Popescu sau Radu Berceanu, cei care l-au ajutat de-a lungul anilor.In 1996 a început prietenia cu ministrul Radu Berceanu, care a avut grijă de-a lungul anilor să-l protejeze în orice scandal. Prietenia celor doi a debutat, bineînţeles, cu o afacere, cea legată de ordinele de compensare de energie electrică, Berceanu dând la un moment dat și un ordin prin care nimeni din companie nu putea da ordine de compensare în afară de ei. Imprietenindu-se și mai tare, a venit și rândul rudelor lui Berceanu să profite de pe urma mineritului din Gorj. Astfel, cumnata acestuia a venit și a tăiat toate vagoanele de fier vechi și le-a vândut.Un alt potentat cu care Condescu a fost prieten la cataramă în domeniul afacerilor din minerit este fostul ministru al Industriilor, Dan Popescu, explică liderul FNM.

Cel dintâi strămutat de lux

Sfârșitul anilor 90 îl găsește pe liderul minerilor gorjeni într-un nou scandal, cel al strămutaţilor de lux.Primul strămutat de lux a fost chiar Marin Condescu, care a avut informaţia, din companie și din minister, că oamenii din mai multe zone expropriate vor fi despăgubiţi și a profitat de situaţie. A cumpărat proprietatea unui lider de sindicat pe bani puţini, după care el a fost despăgubit însutit chiar de către administraţia SNLO. In acest scandal au fost implicaţi mai mulţi strămutaţi de lux, printre care Marian Uruc  fostul director comercial al Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia, condamnat la doi ani de închisoare pentru trafic de influenţă , Ion Vulpe, fostul director general al Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia și Ionel Manţog, actualul director economic al Complexului Energetic Turceni.Astfel, dacă anul acesta unii dintre strămutaţii de lux au fost condamnaţi, Marin Condescu nu a călcat într-o sală de judecată în timpul întregului scandal.Alţi strămutaţi celebri, dar care nu au fost trimiși în judecată, procurorii considerând că nu au existat încălcări ale legii în dobândirea caselor, sunt Marin Condescu, liderul minerilor din Oltenia, și Ion Călinoiu, titra ziarul Gorjeanul în 28 mai 2010.

Fotbal de milioane de euro

Cea mai scandaloasă afacere a ultimilor ani este, susţin sursele noastre, cea a echipelor de fotbal susţinute exclusiv din fondul de salarii al minerilor și din bani proveniţi de la administraţiile publice din Gorj și de la Consiliul Judeţean Gorj, preconizându-se că anual sunt cheltuite peste 6 milioane de euro. Astfel, pentru echipele Minerul Motru, Pandurii Târgu Jiu și Rovinari, se decontează orice cheltuială legată de salariile fotbaliștilor și primele de relaxare, la care se mai adaugă miliarde bune de lei vechi de la fiecare exploatare minieră a SNLO.In data de 12 ianuarie 2010, democrat-liberalul Marcel Hoară, în calitatea sa de președinte al Consiliului de Administraţie al Complexului Energetic Rovinari, a sponsorizat bugetul clubului de fotbal Pandurii Târgu Jiu cu 10 miliarde de lei vechi, înainte ca bugetul instituţiei să fie aprobat, în timp ce alte 5 miliarde de lei vechi au ajuns în conturile Clubului Sportiv Energia Rovinari (facsimil).Constantin Creţan, liderul Federaţiei Naţionale a Muncii (FNM), a vorbit pentru Ziarul de Investigaţii despre modalităţile prin care banii minerilor din Gorj ajung în conturile cluburilor de fotbal păstorite de Condescu.Bugetul total alocat fotbalului, care înseamnă nu numai Pandurii Târgu Jiu, ci și Minerul Berbești, Minerul Rovinari, Minerul Motru, Pandurii 2 Târgu Jiu, ajunge la 1 sau 2 milioane de euro pe an și, din câte știu, nu cu mult timp în urmă Pandurii a primit din partea SNLO alte 3 milioane de euro. Cei mai mulţi bani ajung la Condescu, ale cărui structuri sindicale primesc 8,5 la mie din fondul de salarii, susţine Constantin Creţan.O mare necunoscută este averea președintelui USMO și FNME, apropiaţi ai acestuia susţinând că ar fi milionar în euro, având bani depuși în , și că ar avea două apartamente în București și vila din cartierul Primăverii, din Târgu Jiu, din cazul strămutaţilor de lux.Totuși, anul trecut, Marin Condescu spunea că averea lui se ridică la numai 100.000 de euro și că are un salariu de 6500 de lei. Eu am case în valoare de numai o sută de mii de euro. Asta este toată averea pe care o am, iar de la sindicate am un salariu de 6500 de lei. De la echipa de fotbal nu încasez niciun leu și nu am luat niciodată, a declarat Marin Condescu.De menţionat că, atât în 2004, cât și în 2009, Condescu a susţinut public candidatura lui Traian Băsescu la Președinţie, îndemnându-i pe mineri să voteze cu democrat-liberalii, încercând să-i convingă că doar PD-L va avea grijă de minerit și energie. Astfel, anul trecut, în campania de la prezidenţiale, Marin Condescu a organizat mitinguri pentru susţinerea lui Băsescu, în timp ce la Rovinari a urcat pe scenă alături de președinte.conturi din Elveţia

Deși reporterii Ziarului de Investigaţii i-au trimis întrebări referitoare la aspectele prezentate mai sus, liderul minerilor nu a vrut să răspundă.

Share:

Author: Anamaria Nedelcoff