Hunedorenii fac ping-pong cu 60 milioane de euro pentru gunoi

60 de milioane de euro a pierdut localitatea hunedoreană Petrila pentru că a respins un proiect ce prevedea construirea unui deponeu ecologic în zonă. Vestea proastă pentru locuitorii Văii Jiului este că, în viitorul apropiat, tariful pentru un metru cub de gunoi s-ar putea tripla. Astfel, o persoană fizică ar ajunge să plătească 13 lei/mc/lună, iar fiecare firmă ar putea scoate din casierie 110 lei/mc/lună.

În încercarea de a-i îndupleca pe petrileni să accepte amplasarea pe teritoriul administrativ al oraşului a unui deponeu ecologic, reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara au promis, dar au și amenințat în același timp.
Au promis că petrilenii nu vor mai plăti gunoiul, iar drumul de centură, precum și cel care duce până la deponeu ar urma să fie asfaltate. Ba, mai mult, au promis și că vor ajuta Primăria Petrila să-și închidă actuala groapă de gunoi, suma necesară ridicându-se la un milion de euro. ”Groapa de gunoi de la Petrila trebuie închisă urgent și este nevoie de un milion de euro. Consilierii locali de acolo ar fi trebuit să se gândească, că noi le puteam închide groapa veche și le făceam și drumul, din banii de la județ. Nu este interesul nimănui de la județ, cum am auzit, pentru că nu noi facem licitațiile”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Hunedoara.
Un alt amplasament pentru construirea deponeului ecologic este Bârcea, aflată la peste 70 km depărtare de Petrila, dar Balint spune că Valea Jiului nu-și va permite să plătească transportul gunoiului pe o asemenea distanță. ”Bârcea, unde va fi construit un alt deponeu ecologic, este la 70 de kilometri de Petrila. Transportul până acolo va costa foarte mulți bani, iar tariful la gunoi va crește de două sau trei ori. Nu cred că Valea Jiului, ținând cont de situația economică în care se află, își permite acest lucru”, susține vicepreședintele CJ.
Și administratorul public al județului, Dan Stoian, a încercat să-i convingă pe petrileni despre necesitatea realizării unui asemenea proiect în localitatea lor. ”Gunoiul nu va putea fi adus sub nicio formă la Bârcea. Noi nu putem accepta un transport de peste 70 km, pentru că acele costuri vor fi imense, iar calculul pe cap de locuitor va fi foarte mare. Și dacă nu-l veți aduce la Bârcea, nu veți putea nici în Gorj și nici în Vâlcea, pentru că nimeni nu va accepta, costurile sunt foarte mari”, precizează Stoian.

Primarul dă din colț în colț

Deși inițial fusese de acord cu amplasarea deponeului pe raza Petrilei, în urma presiunilor la care a fost supus, primarul Ilie Păducel o dă cotită. Brusc, nu mai vrea să se pronunțe, din cauza ”umilinței” la care a fost supus, dar nu se poate abține să nu sublinieze că Petrila este, totuși, cel mai bun amplasament din județ pentru realizarea proiectului.
”S-au strâns peste 7.000 de semnături încă de anul trecut referitor la stoparea proiectului. Am primit și petiții de la oamenii din zonă, care se plângeau că este prea aproape de casele lor. Cei de la Consiliul Județean spun în continuare că la Petrila este singurul amplasament din județ care corespunde legislației europene în vigoare, dar nu mai vreau să mă pronunț, pentru că nu am mai fost de mult așa umilit”, spune Păducel.
De unde va avea bani pentru închiderea actualei gropi de gunoi? Nici el nu știe, dar speră că Divinitatea îi va oferi răspunsul. ”Da, ne trebuie un milion de euro. Este o sumă mare, nu știu de unde vom lua acești bani, dar sunt sigur că ne vom descurca, vom găsi pe undeva fondurile necesare. Dar vă spun, la cât am fost de umilit din cauza acestui proiect, cuvântul <deponeu> va dispărea din vocabularul meu pe veci”, se jură primarul.

Refuză banii, ”pentru că pute”

Ion Temneanu

Consilierii locali din Petrila și-au justificat refuzul, motivând că, în mare parte, mirosul este cel care-i împiedică să accepte o investiție de 60 milioane de euro. Un alt motiv ar fi că vor ca în zonă să construiască un domeniu schiabil.
”Eu nu am fost niciodată de acord cu acest proiect. În primul rând, locația este la câteva sute de metri de casele oamenilor. Noi vrem să construim un domeniu schiabil, nu să transformăm Petrila în groapa de gunoi a județului! Turiștii nu pot veni într-o groapă de gunoi, iar eu am văzut un asemenea deponeu și nu miroase de-ți mută nasul, ci pute de-a dreptul pe o rază de mulți kilometri. Așa că să ne lase cei de la Consiliul Județean cu poveștile astea despre zâne și să nu ne mai bage proiecte pe gât”, a declarat Ioan Temneanu, consilier local din partea PC.
Despre importanța dezvoltării turismului vorbește și consilierul local PSD Gheorghe Bobar. ”Nu puteam fi de acord cu un asemenea proiect. Oamenilor nu li s-a explicat clar ce înseamnă asta, iar anul trecut noi am strâns 7.000 de semnături împotriva proiectului, nu înțeleg de ce odată la trei-patru luni se tot aduce în discuție. Noi vrem să dezvoltăm zona turistică, să transformăm Petrila în stațiune montană, cum sunt Straja, Parângul, Pasul Vâlcan. De ce să primim noi gunoiul județului?”, se întreabă social democratul.
În ședința de Consiliu Local în care s-a tranșat problema deponeului au fost și 30 de petrileni care și-au spus punctul de vedere. Astfel, mai marii CJ Hunedoara au fost acuzați de lipsă de transparență, la pachet cu primarul în funcție.
”Era esenţial să cunoaştem proiectul, să ştim ce conţine el. Mulţi dintre petrileni nu ştiu ce înseamnă deponeu. Preşedintele de la judeţ, Moloţ, să-şi ducă deponeul în Călan şi Hunedoara, nu să facă din Petrila groapa de gunoi a județului”, a declarat Benor Voicescu, unul dintre locuitorii oraşului prezenţi la şedinţă.
Un alt cetăţean, Lazăr Văduva, a precizat că el doreşte să se ţină cont de miile de semnături strânse anul trecut. ”Vrem să se ţină cont de cele 7.000 de semnături împotriva deponeului. Să se ţină referendum, să se sacrifice banii pentru Zilele Petrilei şi să facem referendum. Iar preşedintele Moloţ de ce nu este aici, la şedinţă? El ştie numai să vină să ceară voturi din Petrila”, a spus bărbatul.

Refuzuri cu repetiţie

Administrația județeană nu se află la primul refuz legat de realizarea unui deponeu ecologic. Același gen de conflicte au apărut și în alte zone, Călan și Boșorod, unde primarii au refuzat ca groapa de gunoi ecologică să fie amplasată pe raza localităților lor. Administrațiile locale menționate nu s-au arătat impresionate deloc de proiect și de avantajele acestuia, refuzând de fiecare dată. Mai mult, județul Hunedoara ar putea pierde cei 60 milioane de euro, întrucât și alţi locuitori își strâng rândurile pentru a se împotrivi.
Sute de persoane din satele Băcia, Bârcea Mare, Bârcea Mică, Tâmpa, Petreni și Sântandrei au semnat un memoriu către Ministerul Mediului, prin care arată că și ei sunt împotriva proiectului.
În memoriul respectiv se menţionează că ”distanța dintre deponeu și localitățile menționate este foarte mică, majoritatea oamenilor deținând terenuri agricole acolo; deponeul este prevăzut să depoziteze deșeurile rezultate de pe întreaga suprafață a județului Hunedoara, în consecință, volumul acestora va fi unul foarte mare și, ca atare, pericolul de poluare a mediului este maxim; distanța față de râurile Strei și Cerna și mai ales, de Canalurile Strei și Cerna este mică”, existând riscul ca apa acestora să fie infestată.
”Așa cum s-a scris și în memoriu, acest proiect va afecta starea de sănătate a oamenilor, a mediului înconjurător. Deși se vorbește încă din 2010 despre amplasarea deponeului la Bârcea Mare – Băcia și au fost depuse contestații care arată că acest lucru nu este posibil, Consiliul Județean are inițiativa de a construi deponeul în același loc. Mi se pare că totul este făcut ca o formă de dispreț față de legislația de mediu și față de instituțiile care au declarat că locația menționată nu este acceptabilă”, a declarat Voicu Sala, consilier local în comuna Băcia.
Cu toate acestea, într-o adresă trimisă Primăriei Băcia, președintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloț, dă asigurări că ”obiectivul va fi proiectat și construit astfel încât să corespundă tuturor normelor și normativelor europene de mediu, și să se asigure cel mai înalt grad de securitate, atât pentru personalul de operare, cât și pentru populația din vecinătate”.

Share:

Author: Anamaria Nedelcoff