Hățiș penal la Roman Brașov

Procurorii anticorupţie au reluat urmărirea penală în cazul omului de afaceri Ioan Neculaie după ce judecătorii au decis să desfiinţeze rezoluţia prin care procurorul şef DNA îl scotea basma curată pe patronul FC Braşov. Ioan Neculaie va fi cercetat cu privire la legalitatea acţiunilor sale în scandalul cu Automobile Dacia SA, firmă care i-a făcut plângere penală pentru înşelăciune. „Jurnal de Investigaţii” vă prezintă documentul care dovedeşte că Ioan Neculaie îi finanţează pe cei care cer anularea contractelor semnate de Dacia cu … Neculaie La data de 1 iunie 2005, reprezentanţii SC Automobile Dacia SA au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov cu o plângere penală îl acuzau de înşelăciune pe omul de afaceri Ioan Neculaie şi pe un subordonat al acestuia, Gabriel Ţâţă Nicolescu. Producătorul de automobile l-a acuzat atunci pe patronul FC Braşov că a fost de rea credinţă la încheierea şi apoi derularea unor contracte de vânzare şi de închiriere a spaţiilor „Roman” Braşov, înşelăciune în urma căreia Dacia a reclamat prejudicii de ordinul sutelor de mii de euro.Pact cu diavolul

Afacerea care a generat scandalul îşi are rădăcinile chiar în procedura de privatizare a Roman SA, când aceasta a fost transformată în parc industrial. La data de 26 septembrie 2003, APAPS (Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului) şi Pesaka Astana, o firmă din Malayezia au semnat contractul prin care cea din urmă a cumpărat acţiunile Roman SA, cu obligaţia de a ceda ulterior cea mai mare parte a acestora către societatea, în curs de constituire, care urma să administreze parcul industrial. Contractul cu Pesaka a avut mai multe acte adiţionale cel de-al cincilea stabilind că firma care urma să administreze viitorul parc industrial era SC Pro Roman SA. În paralel, Ovidiu Musetescu, preşedintele APAPS, purta negocieri intense cu reprezentanţii Automobile Dacia SA, pe care încerca să-i convingă să nu părăsească platforma industrială din Braşov, unde Dacia producea o parte dintre reperele pentru modelul Logan. Reprezentanţii Dacia intenţionau să retragă producţia acestor repere deoarece erau nemulţumiţi de întârzierile apărute în livrarea acestora. Un eventual transfer la fabrica Renault din Turcia a matriţelor aparţinând Dacia ar fi influenţat negativ piaţa de profil din România şi ar fi putut afecta chiar realizarea obligaţiilor tehnico-economice asumate de România prin acte economice internaţionale (memorandumul semnat cu Fondul Monetar Internaţional, care prevedea şi privatizarea Roman Autocamioane). Potrivit lui Francois Roger Fourmont, directorul general al Dacia, au fost mai multe runde de negocieri, la care au participat Ovidiu Musetescu şi Ioan Neculaie, prezentat de şeful APPS drept „posibilul viitor proprietar al Roman SA). Negocierile au fost finalizate în luna ianuarie 2004, când s-a şi semnat un memorandum de înţelegere între Ovidiu Musetescu (preşedintele APAPS, principalul acţionar al Roman SA), Carol Rugacs (directorul general al Roman SA) şi Ioan Neculaie (reprezentantul Pro Roman SA, viitorul administrator al parcului industrial) pe de o parte şi Francois Fourmont (directorul general al SC Automobile Dacia SA). Memorandumul prevedea semnarea ulterioară a unui contract prin care Dacia închiria secţia de presaj din cadrul întreprinderii şi a unui altuia, de vânzare cumpărare prin care cumpără o serie de utilaje contra sumei de 100.000 de euro, Dacia obligându-se să preia şi 280 de salariaţi.

Cum a rămas Dacia de căruţă

Pentru a folosi o expresie „consacrată”, să spunem că ceea ce a urmat tine de „filmele cu prosti”. Consilierul juridic al Dacia s-a lăsat, practic, antrenat, într-un joc cu accente groteşti la care nu a avut nicio replică, graţie unei incompetente ce i-a fost speculata de „partenerii” din Braşov. Spunem aceasta deoarece consilierul Dacia s-a aşezat la masă cu Ţâţa Nicolescu, omologul sau de la Roman SA şi cu Dorin Niculae, persoană mandatată de omul de afaceri Ioan Neculaie să semneze contractul din partea „Pro Roman SA”. Numai că Ţâţă Nicolescu nu avea împuternicire să semneze contractele în numele Roman SA şi avea dreptul, cel mult, să verifice contractul din punct de vedere juridic, nu şi să îl semneze. El avea totuşi o împuternicire, emisă de Pro Roman şi semnată de Neculaie, de a semna contractul în numele Roman SĂ, se arătă în documentele de la dosarul cauzei. Dorin Niculae, cel care avea împuternicirea să semneze contractele din partea Pro Roman, s-a ridicat de la masă şi a plecat, refuzând să semneze, mandatul acestuia fiind „preluat” de acelaşi Ţâţă Nicolescu.  Juristul Dacia era năuc însă în acea zi, astfel că a mai comis o eroare – nu a verificat şi dacă Pro Roman SA avea calitatea de a semna contractul, mai precis dacă îi fusesese recunoscută calitatea de administrator al parcului industrial. Or la data de 22 martie, zi în care contractele s-au semnat, reţineţi, la sediul Roman SA, SC Pro Roman nu era, încă, administratorul parcului industrial chiar dacă fusese înfiinţată, prin hotărâre de guverrn, taman în acest scop (a devenit administrator abia o lună mai târziu).
Ulterior, Daniel Onute, unul dintre acţionarii minoritari ai SC Roman SA, a cerut în instanţă anularea contractelor dintre Roman şi Dacia speculând în instanţă atât hibele de mai sus cât şi preţul, a dovedit el, subevaluat, al utilajelor vândute către Dacia. Curtea Supremă supremă i-a dat dreptate, în cele din urmă, lui Onute, în ceea ce priveşte contractul de vânzare al utilajelor, pe care l-a anulat în mod irevocabil, cel privind închirierea aflându-se încă pe rolul instanţelor.
Recapitulând, Dacia a semnat un memorandum prin care convenea, împreună cu Musetescu, cu directorul de la Roman şi cu Ioan Neculaie, reprezentatntul Pro Roman SĂ, firma desemnată prin hotărâre de guvern ca viitor administrator la Roman Braşov, să semneze două contracte cu Autocamiaone Roman Braşov – unul de închiriere, celălalt de vânzare de active. Prin semnarea contractelor, Musetescu şi cu Neculaie i-ar fi convins pe cei de la Dacia să nu-şi mute în Turcia producţia de repere pentru autoturismele Logan.
Două luni mai târziu, s-au semnat, contractele la sediul societăţii Roman SA, între Dacia, Roman SĂ şi Pro Roman SA. Din partea Roman SA şi a Pro Roman SA au semnat însă, persoane care nu aveau mandat în acest sens. Cele două contracte au fost executate ca fiind legale chiar şi după ce Neculaie a preluat frâiele la Parcul industrial, o lună după semnarea „ilegală” a contractelor. Neculaie nu a avut nimic împotriva când Roman SA a predat imobilele prevăzute în contractul de închiriere şi a încasat apoi, luni de-a rândul, chiria, potrivit contractului „ilegal”.

Balet printre procurori

Deşi cei de la Automobile Dacia i-au reclamat penal pentru înşelăciune pe Ovidiu  Musetescu şi pe Ioan Neculaie, aceştia s-au strecurat, mult timp cu succes, printre degetele procurorilor ceea ce i-a făcut pe responsabilii Dacia să se întrebe dacă nu cumva ei sunt cei vinovaţi că au fost înşelaţi. „Ori contractele au fost corecte şi legale, ori am fost înşelaţi de la început până la sfârşit”, ne-au spus surse din conducerea societăţii. Altfel, oficialii companiei tind să lase impresia că au îngropat până şi amintirea dosarului Roman Braşov. „Pentru noi acest caz este acum o carte închisă. Am pierdut acolo o groază de bani şi încă am mai avea de recuperat. Să luptăm în continuare ne-ar costa prea mult”, ne-a declarat Mihai Acsinte, director executiv juridic la SC Automobile Dacia SA.

Neculaie şi-a finanţat „pe şest” anularea contractelor

În urmă cu trei luni, judecătorii secţiei penale a Tribunalului Braşov au dispus reluarea cercetărilor penale împotriva lui Ioan Neculaie şi a lui Ovidiu Musetescu. Ovidiu Musetescu a decedat între timp astfel ca Ioan Neculaie este cel care va trebui să răspundă din nou întrebărilor procuroriilor, în posesia cărora ar fi ajuns şi probe de care nu au avut cunoştinţă până acum, ne-au mărturisit surse din cadrul Parchetului. Una dintre ele ar putea fi, credem noi, o convenţie semnată în 2007 prin care Ioan Neculaie se obliga să suporte toate cheltuielile de judecată ale lui Daniel Onute, aferente proceseselor în care acesta a dat în judecată Automobile Dacia SA. Printre care se regăsesc şi cele prin care se cere anularea că nelegale a contractelor semnate, „cu bună credinţă” de acelaşi Ioan Neculaie. Dacă acest act nu se regăseşte, totuşi, printre documentele Parchetului, noi îl punem la dispoziţia organelor de anchetă

Hatis penal Roman Brasov