Filosoful politruc Gelu Dae, şef la AFER

A copilărit lângă gară şi de accea s-a îndreptat către domeniul transporturilor feroviare, după cum mărturiseşte chiar el. Şi a ajuns chiar în vârful ierarhiei, fiind numit, la începutul lunii septembrie, director general al Autorităţii Feroviare Române (AFER). Asta cu toate că Gelu Dae nu are studii superioare de specialitate, ci o pregătire eminamente umanistă – absolvent de filosofie şi jurnalism al unei facultăţi particulare. Asta după 1990, pentru că înainte era încadrat ca „lucrător cu munca politică” la Comitetul Judeţean UTC Constanţa.

Puţini sunt cei din afara sistemului feroviar care au auzit vreodată de AFER. Şi mai puţini cei care ştiu cu se se ocupă această instituţie, altfel de o importanţă crucială. Înfiinţată în 1998, Autoritatea Feroviară Română (AFER) este un fel de Dumnezeu a tot ceea ce mişcă pe căile ferate române, dar şi prin subteranele Bucureştilor, adică la metrou.
„AFER este organismul tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, desemnat să asigure, în principal, inspecţia de stat şi controlul de siguranţă a circulaţiei în transportul feroviar şi cu metroul, activitatea specifică de registru feroviar, licenţierea operatorilor de transport feroviar, autorizarea şi supravegherea tehnică a furnizorilor interni de produse şi servicii în domeniul feroviar, organizarea examenelor şi emiterea atestatelor, certificatelor şi a licenţelor, după caz, pentru personalul de siguranţă a circulaţiei, cercetarea evenimentelor şi accidentelor feroviare”. Astfel sunt definite atribuţiile instituţiei în Hotărârea Guvernului nr. 626/1998, privind înfiinţarea ei.
Ieşind din limbajul tehnico-juridic al actului normativ, lucrurile stau cam aşa: Ai o balastieră şi vrei să livrezi piatră spartă pentru terasamentul căii ferate? Trebuie să treci pe la AFER. Vrei să-ţi omologhezi un anume tip de vagon pentru circulaţia pe căile ferate române? Şi în acest caz, tot pe la AFER trebuie să treci, ca şi atunci când lucrezi în sistem şi vrei să obţii o funcţie mai bine plătită. Nu în ultimul rând, AFER stabileşte cine a fost de vină în cazul producerii unei deraieri sau, şi mai grav, în situaţia unui accident feroviar.
De aceea, te-ai aştepta ca măcar o instituţie publică de acest fel, de care depinde siguranţa noastră, a tuturor, să fie ferită de factorul politic. Ei bine, nu. Şi aici numirile se fac pe criterii politice şi, uneori, ceea ce este mult mai grav, chiar închizându-se ochii la capitolul pregătire profesională.
Este şi cazul unui personaj care de mai bine de 13 ani de zile ocupă funcţii de conducere la AFER, iar la începutul lunii septembrie şi-a văzut visul cu ochii atunci când ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, l-a numit director general al instituţiei. Până la închiderea ediţiei, Ramona Mănescu nu a răspuns solicitării Jurnalului de Investigaţii referitoare la considerentele pe baza cărora la „uns” pe Dae şef la AFER.

Mecanic auto, apoi activist UTC

Dar să vedem ce l-a recomandat pentru acest post înalt pe constănţeanul Gelu Dae. Chiar dacă a copilărit lângă şinele de cale ferată şi lângă gară, aşa cum el însuşi ne mărturiseşte, nu domeniul feroviar a fost cel care l-a atras într-o primă fază, ci cel rutier.
După ce a terminat liceul, în 1978, şi apoi a făcut armata, în 1980 s-a angajat ca mecanic auto la Întreprinderea Judeţeană de Transport Local (IJTL) Constanţa, post pe care nu l-a ocupat prea mult, pentru că, patru ani mai târziu, este „transferat în interesul serviciului” la Comitetul Judeţean UTC Constanţa. Un mediu de muncă mult mai propice – nu mai trebuia să se bage pe sub camioane, plin de vaselină. Acum era „lucrător cu munca politică”, sau activist, cum se spune în limbajul comun.
Dar în ce consta munca lui Gelu Dae la UTC? Ne spune chiar el, fără a da însă prea multe amănunte: „Am coordonat secţia organizatorică. Mă ocupam de evidenţă, de munca patriotică, chestiuni din acestea, de organizare”.

Fără şcoală nu mai merge

Scan

A venit însă revoluţia, iar ascensiunea lui Dae în ale politicii a trebuit să ia o pauză, aşa că în martie 1990 se întoarce, ca mecanic, la IJTL Constanţa. Între timp, însă, constănţeanul şi-a adus aminte de copilărie, când se juca pe lângă şinele de tren, şi, în toamna aceluiaşi ani, s-a încadrat la Depoul CFR Palas, ca „elev cu salariu”, deoarece fusese admis la Şcoala de Mecanici de Locomotivă. Pe care o şi termină în ianuarie 1991, când este încadrat ca mecanic ajutor.
De altfel, mecanic ajutor clasa I avea să fie şi vârful pregătirii sale profesionale în domeniul căii ferate. Am spus profesionale, căci din punctul de vedere al funcţiilor cariera sa a început să prindă din nou aripi după jumătatea anilor 90.
Imediat după revoluţie, Gelu Dae îşi dăduse seama că, în ciuda faptului că PCR se desfiinţase, tot politica avea să-l ajute în viaţă, aşa că s-a înscris în FSN. „Şi acum mă consider lucrător cu munca politică. Am fost membru fondator al PSD”, spune el.
Pe de altă parte, Dae realizează că, în noua orânduire democratică, fără şcoală nu prea mai merge şi, în consecinţă, se înscrie la cursurile de Filosofie şi Jurnalism ale universităţii particulare Spiru Haret (vă mai aduceţi aminte, cea pe care presa a numit-o „fabrica de diplome”). În 1998 era deja licenţiat, deci intelectual.

Amintiri cu Pleşu şi Tucă

Ramona Manescu
Ramona Manescu

Gelu Dae susţine că, în ciuda faptului că a urmat cursurile unei facultăţi particulare, licenţa şi-a dat-o la stat. „Din comisie au făcut parte academicianul Alexandru Boboc şi Andrei Pleşu”, îşi aduce el aminte cu mândrie.
Actualul director general al AFER nu a studiat jurnalismul doar teoretic, ci şi practic: „În anii 1991-92-93, nu mai ţin minte exact, am fost redactor şef la Jurnalul de Constanţa. Fără să plec de la calea ferată, lucram acolo când aveam timp. Nu apăruse încă Jurnalul Naţional, erau numai Jurnalul de Bucureşti, de Constanţa şi aşa mai departe. Era în perioada când Marius Tucă şi Dan Diaconescu copilăreau prin presă. Am avut şi eu prilejul să lucrez cu ei”.
Revenind la momentul susţinerii examenului de licenţă, trebuie menţionat faptul că el fusese numit deja, cu un an înainte, „inspector învăţământ IV” la Regionala CF Constanţa, funcţie pe care o ocupă până în 2001. Acum, că se trecuse în noul mileniu şi, mai ales, pentru că PDSR se întorsese la guvernare, era timpul ca Gelu Dae să treacă la nivelul următor. Este numit inspector de stat şef teritorial al AFER la Constanţa, încadrare care presupunea studii tehnice superioare, „amănunt” peste care însă s-a trecut cu vederea.
De atunci şi până în prezent, Gelu Dae nu a mai plecat de la AFER, unde a ocupat, alternativ, funcţiile de inspector şef, consilier şi chiar director adjunct. Acum, a ajuns director general, numit politic, după cum nu se sfieşte să recunoască: „Politic am fost pus, politic am fost eliberat din funcţie (cea de director adjunct). Însă am 25 de ani în sistemul feroviar şi 13 la AFER. Am făcut de toate în calea ferată. Fotbalul îl vezi într-un fel din tribună şi cu totul altfel de la firul ierbii”.
De când a intrat în „politica mare”, Gelu Dae a avut grijă de educaţia sa. Şi-a dat un masterat în Politici Economice Europene şi, acum, se pregăteşte să susţină teza de doctorat, în istoria căii ferate. Cum se spunea pe vremea când domnia sa era activist UTC, „calificare la locul de muncă”. Numai că sistemul feroviar este unul pur tehnic, ce nu prea are mare legătură cu istoria, filosofia sau jurnalismul…

9.500 de lei de la CJ Constanţa

Cunoscut de apropiaţi drept un mare iubitor de istorie, ceasuri vechi şi cărţi poştale, Gelu Dae a susţinut în urmă cu şase ani un prim act cultural-istoric. Este vorba de un studiu monografic asupra oraşului constănţean Negru Vodă, lucrare care a văzut lumina tiparului în 2007 sub forma unei cărţi întitulată „Negru Vodă 1878 – 1950”. Opera a beneficiat de o finanţare de 9.500 de lei din partea Consiliului Judeţean Constanţa. Interesant este faptul că, deşi consilierii judeţeni nu s-au omorât de-a lungul timpului cu sprijinirea actului de cultură, cel mai bun exemplu în acest sens fiind dezinteresul total cu care aleşii judeţeni au tratează problemele teatrelor Fantasio şi Oleg Danovschi, studiul monografic menţionat mai sus a trecut ca racheta prin şedinţa CJC, cu unanimitate de voturi. Cartea, pe care nimeni nu a văzut-o vreodată în librării, îl are coautor pe Gelu Dae, la acea vreme preşedintele în exerciţiu al organizaţiei municipale PSD Constanţa, vechi tovarăş de partid cu preşedintele CJ, Nicuşor Constantinescu. Banii pentru lucrarea lui Gelu Dae au fost aprobaţi chiar în acelaşi an în care CJC Constanţa a început demersurile pentru desfiinţarea teatrului Oleg Danovschi.

Share: