– Video Exclusiv – Interviu cu Excelența Sa, Ambasadorul Federației Ruse la București, Domnul Valery Kuzmin

Într-un interviu acordat in exclusivitate Ziarului de Investigații de către Valery Kuzmin, ambasadorul Federației la Ruse la București, acesta susține că Rusia este un stat care reacționează, nu acționează.

Valery Kuzmin nu s-a ferit să lămurească nici legăturile lui Liviu Dragnea cu Moscova și dacă fostul lider PSD a cerut oficial ajutorul Federației Ruse.

Ambasadorul rus nu a ocolit nici relația dintre președintele Klaus Iohannis și Vladimir Putin, președintele Federației Ruse și dacă primul l-a invitat pe al doilea la București sau nu.

În schimb, diplomatul rus a ocolit să comenteze prea mult iminenta numire a Laurei Codruța Kovesi în fruntea Parchetului European.

Din acest interviu, publicat și în ediția de print din luna octombrie a Ziarului de Investigații, mai puteți afla dacă Moscova se opune unirii Românei cu Basarabia, care sunt relațiile dintre SUA, UE și Rusia și dacă lumea se îndreptă spre ”ultimul război” mondial.

Interviul întreg

Reporter: 

Cum caracterizați relațiile dintre cele două state?

Ambasadorul Valery Kuzmin: 

Ar putea fi și mai bine. E loc de mai bine

Reporter: 

De ce nu este mai bine în acest moment?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Ca să răspund la întrebarea asta… Motive sunt multe, dar ca un moment de analogie istorică aș prefera să vă aduc aminte o situație din anul 1933. Exact anul acesta celebrăm o dată rotundă de la acordul între cele două țări pentru stabilirea relațiilor diplomatice între ele. Mai întâi și mai întâi de toate, pentru că atunci apăruse nucleul dur al Germaniei naziste  și tocmai acesta a fost anul când a fost semnat primul pact Molotov-Ribbentrop – de care aici se amintește foarte des, care semăna cu acesta,

Știți cum se numea? 

În 1934, se numea Pactul Hitler-Pisoski, pentru că acest acord era legat de semnăturile acestor doi politicieni. Și cu toate acestea s-a găsit voința necesară să se semneze acest acord, pentru ca relațiile dintre aceste țări să se dezvolte și după aceea.

Reporter:

Dacă ar fi să ne întoarcem în prezent?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Cred că o să fiți de acord că între cele două state diferite – Regatul României și Rusia comunistă sau Uniunea Sovietică – relațiile erau într-o situație de mai mult dezacord decât acum, când în ambele state sunt democrații, proprietate privată și comerț liber.

Reporter:

Relația cu România este mai rea decât cea cu alte state din Balcani sau UE?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Deci, acum în general valorile noastre coincid, în unele părți cel puțin. Este situația  în care ne uităm nu numai la relația dintre Rusia și România, dar să ne uităm și la relațiile dintre Rusia și alte state din jur să vedem cum se dezvoltă relațiile cu Cehia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Turcia, Italia, Grecia, Franța, Germania etc

Și bineînțeles că trebuie să subliniez că aceste state sunt membre UE, sunt membre NATO, poate doar Serbia nu este.

Așa ca un exemplu, nu cumparăm România și Germania la cifrele economiei sau cu Polonia, unde schimbul comercial este de trei ori mai mare decât cel cu România.

Reporter:

Care sunt legăturIle economice dintre România și Rusia acum?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Relațiile economice cu toate problemele care există între cele două state se dezvoltă dinamic, putem spune că în ultimii 2-3 ani că am ajuns la cifre de dinainte de criza economică. Adică, anul trecut volumul schimburilor comerciale, aproape-aproape a ajuns la cinci miliarde de dolari.

În luna septembrie, am fost la Ploiești, la festivitatea organizată de Petrotel, cu ocazia Zilei Petrolistului.

Reporter:

Suntem pe plus sau pe minus în cadrul acestor relații economice?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Acesta este un exemplu din relațiile noastre bune. Dar, în general, în mare, cum le percepem acum, mai ales cu ce a fost în trecut … Noi vedem acum că multe sfere din relațiile comerciale dintre cele două țări au devenit înghețate mai ales în baza sancțiunilor adoptate de Uniunea Europeană, sancțiunilor ilegale față de Rusia, care nu sunt în conformitate cu legislația internațională, mai ales în domeniul petrolului, în domeniul exportului de echipamente de extracție petrol și gaze care a devenit o problemă majoră în relațiile noastre.

Bineînțeles că, Rusia a găsit producători care să-i livreze aceste echipamente, dar cea care a avut de suferit în această situație a fost tot România.

Reporter:

Care companii în afara de Gazprom și Lukoil mai sunt prezente în România?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Una dintre cele mai mari, este compania metalurgică producătoare de țevi, care are uzine inclusiv la Slatina.

Știu că este este colaborare și între companii, la un nivel mediu al cifrelor de afaceri, și în domeniul IT.

Există chiar și una dintre rețele de retail din Rusia care a deschis primul supermarket în România.

Reporter:

Din cele cinci miliarde de dolari care este valoarea produselor românești care ajung în Rusia?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Dacă vorbim despre acest bilanț economic, el se înclină spre Rusia. Este mult mai mare. Faptul că exporturile din Rusia sunt mai mari nu este atât de plăcut.

De ce nu este plăcut? Pentru că Rusia vine în piața românească cu materii prime, cu surse de energie, iar România vine cu echipamente, cu piese pentru autoturisme, pentru mașinile Renault.

Mai sunt câteva exporturi spre Rusia în domeniul cosmeticii, al farmaceuticii, însă nu sunt cifre serioase ca să vorbim despre ele.

Despre relației Moscovei cu Iohannis, Dragnea și puțin despre Kovesi

Ambasadorul Valery Kuzmin nu s-a sfiit să fie contondent cu președintele Klaus Iohannis căruia i-a reproșat voalat că-l ignoră pe Putin, dar a ținut să nege și că s-a întâlnit cu Dragnea sau cu Tăriceanu.

Reporter:

Care sunt relațiile politice dintre România și Moscova, președintele Iohannis l-a invitat pe președintele Putin la București sau invers?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Voi v-ați amestecat între America și Rusia, între Rusia și America.

Dacă vă interesează această întrebare concretă, ”dacă oare domnul Iohannis l-a invitat pe domnul Putin aici la București?”. 

Teoretic, bineînțeles, această invitație putea să treacă pe lângă ambasada noastră, asta pur teoretic.

Practic, dacă această vizită ar fi fost în pregătire, am fi știut de acest lucru.

Reporter:

Mă interesează dacă politicienii români sunt interesați de relații cu Rusia sau le evită?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Poziția a doua, le evită.

Reporter:

De ce credeți că fac asta?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Este o întrebare pentru dânșii. Noi nu putem să dăm răspunsuri pentru politicienii români.

Reporter:

În România, se vorbea despre relațiile lui Dragnea cu Moscova, că a fost la ambasadă.

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Primul răspuns este că domnul Dragnea este la închisoare.

Vedeți, în România se vorbește foarte mult, cum putem răspunde la tot ce se vorbește în România, cum putem face acest lucru?

Ce vă interesează în mod concret?

Reporter:

Spre exemplu, domnul Dragnea a cerut să aibă o întâlnire cu dumneavoastră? Sau cu vreun oficial din Rusia? Sau să facă o vizită?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Pentru asta eu nu am niciun fel de informații. Atât pot să vă spun. Că atunci când eu am venit în România, iar domnul Dragnea era șeful Camerei Deputaților, este o practică diplomatică de a face o vizită de protocol la persoanele cu funcții de conducere.

M-am adresat cu această rugăminte la șeful Camerei Deputaților, nu am primit răspuns și nu a fost singurul, nici șeful Senatului nu a răspuns la această cerere. Și inclusiv mai multe alte personalități politice care comunică foarte bine cu alți ambasadori, ne-au evitat.

Cred ca am răspuns întru totul la întrebarea dumneavoastră.

Reporter:

Cum privește Moscova numirea Laurei Codruța Kovesi, ajuta această numire relațiile cu UE sau nu?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

A fost deja numită, da?

Reporter:

Propusă.

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Când o să fie deja numită în funcție, atunci o să vedem ce o să fie, noi îi considerăm pe oameni după fapte.

Într-adevăr trebuie să luptăm împotriva crimei, așa că relațiile sunt de colaborare între UE și Rusia.

Despre relația dintre UE și Rusia

Faptul că bazele americane sunt tot mai prezente în Europa și faptul că UE permite implicarea SUA pe un continent din care nu face parte geografic, constituie alte motive, noi motive de supărare la Moscova.

Reporter:

Înțeleg că România ignoră Rusia, la fel procedează și marile puteri din UE?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Domnul președinte Macron le-a interzis jurnaliștilor de la Russia Today, de la Sputnik să participe la conferințele de presă ale sale. Din punctul dumneavoastră de vedere este acesta un moment care să reflecte libertatea presei?! Dar lăsăm asta ca pe o întrebare retorică. Și totuși, președintele Macron îl invită pe președintele Putin la dialog, inclusiv îl invită să facă vizite în Franța, domnul Macron a făcut o vizită la Sankt Petersburg la Forumul Internațional Economic. 

Rușii spun că orice comparație este șubredă, dar făcând totuși aceste comparații puteți vedea diferența.

Reporter:

În această perioadă este una de confruntare între UE Și Rusia?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Vorbiți despre perioada dintre cele două războaie mondiale? Vorbim de perioada aceea când toată Europa s-a unit împotriva Uniunii Sovietice?

Reporter:

Nu, de perioada actuală.

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Asta nu este o întrebare pentru mine.

Dacă vorbim de perioada cu parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și Rusia, dacă vorbim de Europa și de limitele acestui continent… Însă, noi pornim de la parteneriatul strategic dintre UE și Rusia care acum se află într-o stare de anabioza, este în frigider.

Despre zona Mării Negre

Unul dintre cele mai delicate subiecte abordate în timpul interviului cu diplomatul rus a fost cel legat de conflictul din Ucraina si anexarea Crimeei. Valery Kuzmin a explicat că, din punctul de vedere al Moscovei, evenimentele din Ucraina au fost doar o reacție a implicării altor mari puteri în Europa de Est și nu a reprezentat o agresiune comisă de Federația Rusă.

Reporter:

Cum vede Moscova zona Mării Negre care risca să devină una dintre cele mai dificile zone în următoarea perioadă?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Noi deja privim spre regiunea Mării Negre de aproape 500 de ani. Pentru Rusia asta a fost o cale deschisă, o cale spre mările calde, o cale spre deschiderea comerțului.

Și bineînțeles, există o istorie foarte lungă pentru a reglementa evenimente și situații din Marea Neagră. 

Pe parcursul acestei istorii, noi, am încercat să facem totul pentru reglementarea situației din Marea Neagră.

Destul de recent, în luna mai, a fost semnat la București, în cadrul unei reuniuni internaționale a țărilor riverane Mării Negre, o convenție, un document care se numește Agenda Comună Maritimă.

Această Agendă prevede mai multe situații de lucru, inclusiv situația ecologică, inclusiv care este volumul de resurse biologice, ca să nu prindem chiar toți peștii din Marea Neagră. Sunt niște situații despre care țările riverane duc tratative, negociază.

Reporter:

Vă deranjează implicarea NATO în Marea Neagră?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Acest exemplu arată că țările riverane Mării Negre pot coopera și în prezent. Dar cooperarea a fost instituită în multe formate în zona Mării de mult, după tratatul de la Varșovia, care se aplică în rezolvarea situațiilor mai complicate internațional în domeniul securității. Din păcate aceste mecanisme sunt înghețate și nu lucrează acum.

Și auzim foarte des, mai ales aici în România, că numai NATO, prin intermediul participanților săi pot să impună ceva, state care nu sunt din regiune. Acest lucru din punctul nostru de vedere este intolerabil.

Auzim o mulțime de acuze cum că Rusia a anexat ceva ilegal, că se înarmează peste măsură. Dacă ne referim la bazele dreptului internațional, aceste acuzații nu sunt serioase.

Pentru că implicarea NATO nu respectă chiar principiul de autoguvernare a națiunilor, principiu lansat chiar de președintele american Woodrow Wilson. 

Știți de ce a făcut acest lucru? 

Dorința sa la acel moment (n.r. – primul război mondial) era să destrame imperiile britanic și francez, iar coloniile acestora să fie repartizate …

Dar principiul autoguvernării ca atare a fost unul foarte corect, necesar. El a fost impus mai bine după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, chiar la începutul anilor `60, cu o mare implicare a URSS.

Să vedeți această hartă!

Faptul că zona Mării Negre este una strategică pentru Rusia reiese și din faptul că în acest moment al discuției, ambasadorul simte nevoia să se ridice din fotoliu și să meargă la hartă pentru a demonstra că în opinia Moscovei, federația nu este un stat agresiv, ci doar încearcă să-și apere granițele.

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Aceasta a fost frontiera Pactului de la Varșovia, acum aici este granița NATO. A avansat spre Est câteva sute de km.

Deci dacă înainte în blocul țărilor socialiste erau bazele militare URSS – în Germania, în Polonia, în Cehoslovacia – acum în aceste locuri se află baze americane.

Baze americane care se află și în alte locuri, în Turcia, în Japonia, în Afganistan …

Reporter:

Bazele americane din România cum sunt văzute de la Moscova?

Într-adevăr, ele sunt aici. În mod liniștit sunt luate măsuri că aceste baze să nu fie un pericol pentru noi. În acest moment sunt un pericol?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

În mod potențial, da, și președintele nostru a vorbit despre asta în mod repetat.

În momentul în care URSS nu a mai fost, Rusia și-a retras bazele militare din Cuba, unde cea americană de la Guantanomo a rămas.

Rusia și-a retras baza din Vietnam ,din Aden (n.r – Peninsula Arabică), iar în schimb, bazele americane s-au extins și se apropie din ce în ce mai mult de frontierele Rusiei.

Și dacă ne uităm peste polul de nord, în bazele care sunt în nord și cele de acolo sunt foarte aproape de granițele noastre din nord.

Coasta Oceanului Arctic a Rusiei este foarte întinsă. Dincolo de oceanul polar sunt situate Canada, America, iar noi nu am mai punctat pe hartă și bazele militare care sunt în aceste state.

Reporter:

Este Rusia un stat agresiv în politica intrenațională?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Vorbim în situația asta despre fake-news, de realitatea post-adevăr, vedem acum foarte bine o tendință de a arată Rusia ca un stat care încearcă să refacă situații în favoarea sa, care amenință pe cineva.

Și aici doresc să vă readuc aminte despre legile care au fost descoperite de oamenii de știință din Grecia antică: Legile logicii. Ele spun că mai întâi există o cauza și apoi o consecință.

Țineți minte când a fost semnat acordul dintre SUA și România pentru baza de la Deveselu? Când a fost semnat? A fost înainte sau după criza din Ucraina?

Da, într-adevăr, chiar după ce s-a declanșat criza ucraineană, la care au participat și americanii. Când americanii declarau că sistemul lor de apărare este împotriva Iranului, a Coreei de Nord și nu împotriva noastră.

Acum, ei spun cu toată sinceritatea că acest sistem este îndreptat de fapt împotriva Rusiei.

Reporter :

Există vreo legătură între expansiunea bazelor americane din România și din alte state din Europa Centrală și expansiunea Rusiei în Ucraina, în zona Mării Negre din ultimul timp? Sunt condiționate acestea?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Pentru această întrebare nici nu este necesară o traducere.

Am discutat deja, când a fost acordul pentru baza de la Deveselu, când a fost înainte sau după criza din Ucraina?

Ne întoarcem la filosofii din Grecia antică. Mai întâi cauza, apoi urmarea, consecința.

Reporter:

Există pericolul ca Marea Neagră să devină un lac rusesc, așa cum se spune în România?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Oare acest pericol există? Dumneavoastră ați auzit de ucrii anticii care au săpat Marea Neagră? Nu românii, nu romanii au săpat Marea Neagră, au făcut-o ucrii antici.

Toate aceste clișee, expresii ”lac rusesc”, ”expansiunea Rusiei”, ”Rusia, stat agresiv” sunt chestii de speriat oamenii înainte să se culce ca să aibă coșmaruri.

În realitate, începând cu anii `90, Rusia modernă s-a deschis pentru o relație inclusiv cu țările NATO.

Despre baza militară americană de la Deveselu

Nu a fost ocolit nici subiectul bazei militare de la Deveselu, pe care Moscova o vede ca pe o bază de unde Rusia poate fi atacată.

Reporter:

Ați avut discuții cu partea română despre scutul de la Deveselu?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

De multe ori și în detalii am discutat la Ministerul Afacerilor Externe despre eterna problemă a armamentului de la Deveselu.

Pare să fie armament de apărare, cu rachete intercontinentale balistice de interceptare, adică este armament de apărare. Dar, de apărare intercontinentală a cui, noi suntem situați pe același continent.

De ce este armament intercontinental, armament care aparține unui alt stat care se află peste ocean?

Despre relațiile dintre cele două combatante din Războiul Rece

Valery Kuzmin a făcut mai multe declarații din care reiese că în acest moment, Rusia privește SUA ca pe un stat agresiv și din acest motiv relațiile dintre cele două puteri nu sunt foarte bune.

Reporter:

Este o situație tensionată între Moscova și Washington?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Între SUA și Rusia în ultimii 75 de ani există probleme de diferite feluri. Acum 74 de ani când America poseda arma nucleară, când americanii au aruncat bomba peste Hiroshima și peste Nagasaki, SUA aveau un plan pentru a ataca cu bomba atomică peste o sută de localități din URSS. Pe urmă, aceste planuri s-au amplificat la 300 de municipii și tot așa.

Asta este istorie!

Reporter:

Și dacă ne-am întoarce la prezent, care sunt relațiile?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Dar, în afara de această istorie veche, este și o istorie a zilei de astăzi. Baza de la Deveselu nu poate fi considerată doar o armă de apărare a României.

Tocmai am văzut pe harta, Rusia are un teritoriu atât de întins, încât gândindu-și apărarea națională, ea trebuie să judece la un nivel global. 

Astfel că într-adevăr noi privim spre aceste baze fără niciun fel de plăcere.

Ca să fie un exemplul și mai clar, aș da exemplul Finlandei, cu care URSS a fost și în conflict armat între cele două războaie mondiale. Relațiile nu au fost unele simple, printre politicienii finlandezi au fost și generali ai armatei lor cărora nu le plăceau relații normale, cordiale cu URSS.

Și după cel de-al doilea război mondial, Finlanda a ales o politică de neutralitate și avem în acest moment o relație foarte bună. Finlandezii au primit dreptul de a intra în Sankt Petersburg fără viză.

Reporter:

Și care sunt relațiile cu NATO?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Despre asta cumva ați uitat, haideți să ne întoarcem la începutul anilor 2000, cunoscutul moment 11 septembrie 2001 când Rusia a fost prima care a acordat o mână de ajutor SUA. Deși în anii `90 NATO a continuat să se extindă de-a lungul granițelor Rusiei, deși Rusia a fost împotrivă față de această extindere și toate astea s-au finalizat prin destrămarea și bombardarea masivă a Iugoslaviei.

Cine a bombardat Iugoslavia? 

Extratereștrii?

Nu. Au făcut-o forțele NATO, care s-au bazat pe forțele americane și pe bazele militare din Scoția, din Spania și s-a văzut cum acționează forțele NATO în astfel de situații.

Nu numai că au efectuat acest bombardamente, dar au făcut-o cu bombe cu uraniu slab îmbogățit. Astfel că aceste radiații se simt până acum, iar numărul cazurilor de oncologie a crescut substanțial.

Și a fost Rusia care a acordat ajutor SUA când teroriștii au atacat America. Și nu numai atât, Rusia a dat înainte informații Americii în legătură cu aceste atacuri care se pregăteau.

Care au fost răspunsul din partea NATO?

Ce a urmat? O extindere a NATO și cum a glumit președinte Putin, districtul militar al URSS din zona baltică a devenit acum zonă militară a NATO. 

Și dumneavoastră spuneți că Rusia este un stat expansionist. Rusia a îndurat, a suportat mult timp, a încercat să rezolve situația, să se sfătuiască cu americanii. In 2002 americanii au rupt tratatul împotriva rachetelor antibalistice.

Ce a urmat? 

Incluisv baza de la Deveselu, alte baze noi.

Și atunci care este politica Rusiei? 

Este o politică de reacție. Noi reacționăm acum la ce se întâmplă în jurul nostru și nu sunt evenimente mărunte la care trebuie să facem față.

Recent, chiar de curând, SUA au denunțat tratatul  pentru rachetele balistice cu rază mică și medie de acțiune.

Despre dacă Moscova susține fenomenul fake news

Valery Kuzmin a dezmințit acuzele unei mari părți a comunității internaționale și mass-mediei cum că Moscova ar susține propagarea de știri false, așa-numitele “fake news”.

Reporter:

Rusia este atacată de cancelariile europene, chiar și din România, pe tema implicării în fake news.

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Când un fake news este dezmințit printr-un alt fake news este o capcană de care ne-au atras atenția chiar grecii antici.

Mai întâi să căutați cauza și apoi consecința.

Să mai examinăm câteva exemple. Acuzele la adresa Rusiei legate de Marea Neagră și cu Georgia.

Cred că ați auzit de agresiunea Rusiei față de Georgia!

Oare ați auzit și de Raportul Tagliavini care a examinat cauzele și consecințele și care au fost consecințele?

A fost acolo măcar un cuvânt despre agresiunea Rusiei?

Și dumneavoastră știți de agresiunea Rusiei? Acesta este procesul de acreditare a unui fake-news. Și atunci când un fake-news se transformă într-o axiomă acesta este procesul numit post-adevăr.

Despre implicarea spionajului rusesc în România

Una dintre întrebările evitate de ambasador a fost cea legată de tema implicării spionajului rusesc în România, implicare de care amintea constant George Maior, fostul șef al SRI.

Reporter:

Este o legătură între fake-news și spionajul internațional?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

De exemplu, dacă ne referim la cazul Litvinenko din Marea Britanie, despre care s-a presupus că este un fost agent KGB care a fost omorât cu poloniu.

Unde este decizia curții? 

Nu există și nici nu va fi așa ceva.

Pentru că doamna Theresa May, care atunci era ministru de Interne a Marii Britanii, care acum a părăsit postul de prim-ministru, a clasificat toate datele care puteau sa dea informații despre cine a făcut asta, cum a făcută. Așa că nimeni nu poate acum să verifice integritatea declarațiilor guvernului britanic pe această temă. Același lucru s-a întâmplat și cu familia, tată și fiică, Skripal.

Atunci când state ale UE, inclusiv România, au expulzat diplomați ruși în solidaritate cu Marea Britanie.

Reporter:

Fostul șef al SRI, George Maior a amintit de mai multe ori că Rusia face acțiuni de spionaj și România trebuie să se apere.

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Și încă o situația care a fost dificilă. O persoană britanică a murit după ce a găsit un flacon de la un parfum franțuzesc cu acea toxina noviciok lângă un magazin și flaconul era aruncat acolo. Și toate acestea s-au întâmplat la 10 mile distanța de centrul de armament militar chimic britanic de la Porton Dawn.

Putem continua fără să aibă sfârșit.

Reporter:

Este o luptă a serviciilor de informații cu aceste știri false:

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Apar termene noi, nu mai ajunge să vorbim de războiul rece, apare războiul hibrid, apare comunicare strategică. Eu în situația asta vă recomand să citiți o carte pe care a scris-o un american, Edward Snowden. Sau să amintim de Julian Assange care pentru triumful libertății cuvântului în jurnalismul de investigație este în închisoare și așteaptă să fie predat Americii.

El este un chavalier, un don quijote al libertății cuvântului.

Reporter?

Revenind la întrebarea legată de afirmațiile lui George Maior …

Ambasadorul Valery Kuzmin:

…așa că eu pot răspunde că serviciile de informații s-au luptat unele cu altele mereu. Dar nu este Rusia, este o altă mare putere care are în Europa centre foarte puternice de urmărire electronică, care ascultă discuțiile telefonice, inclusiv ale șefilor de stat. Inclusiv, în state ca Germania sunt astfel de centre.

Reporter:

Care este politica Rusiei în această dispută?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Rusia, în bugetul care a fost adoptat pentru următorii trei ani, a micșorat bugetele militare. Practic SUA cheltuie pentru apărare mai mult decât tot restul lumii, dacă excludem China.

Reporter:

Cum se pot dezvolta evenimentele? 

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Sperăm că bunul simț va triumfa. Și noi sperăm ca propunerile Rusiei să fie aplicate pe fondul situației cum că americanii au rupt tratatul pentru rachete balistice de rază mică și medie.

Propunerile noastre le-am expus într-un moratoriu unilateral pentru desfășurarea de asemenea rachete. Și noi propunem NATO un asemenea moratoriu pentru desfășurarea de asemenea rachete de raza medie și mică.

Nu intru acum în detalii, care au fost învinuirile, cum a fost încălcat acest tratat și credeți-mă că aceste propuneri în România sunt întâmpinate cu reacții de bucurie și totuși despre Rusia se știe că se înarmează.

Dacă se continuă așa, toată lumea se va mișca spre un conflict global, care nu va mai fi al treilea război mondial, al treilea și jumătate, va fi ultimul război.

Americanii încep să pregătească armament nuclear de mică energie, pentru a-l folosi în dispute mici, care nu vor fi globale. Dar ei, în mod deschis declară ținta, scopul de a distruge Rusia.

Răspunsul Rusiei a fost formulat de președintele Putin care a spus că dacă nouă ni se oferă o lume fără Rusia, noi nu avem nevoie de o astfel lume, degeaba americanii se gândesc sau speră că nu va fi o reacție adversă.

Și dacă vorbim despre procesul acesta al realității post-adevăr, putem să vorbim despre următoarele. Eu deja am vorbit despre îngrijorarea înarmării.

De ce această micșorare a bugetului militar a putut fi posibilă în Rusia?

De ce cu ani în urmă, în legătură cu evenimentele din 11 septembrie 2001, Rusia nu a găsit o reacție de cooperare, de ce SUA a ieșit din tratatul antibalistic?

Președintele Putin a discutat atunci cu președintele Bush, inclusiv despre sistemul de la Deveselu. Președintele Bush a spus că aceste sisteme nu sunt îndreptate împotriva Rusiei și a spus „faceți ce vreți” și noi am făcut.

Și ce am făcut noi?! 

Noi am dezvoltat armament nou, noi am câștigat goana armamentelor fără să fim implicați în ea și asta este recunoscut și de americani.

De ce am câștigat? Pentru că noi avem armament care îl întrece pe cel american, iar americanii iau în considerare asta și știu asta și nu mai avem nevoie să producem armament nou.

Să ne reamintim care a fost situația în timpul războiului rece, când cele două puteri căutau să aibă o paritate. Aici sunt o mie de rachete, aici sunt tot o mie de rachete; aici o mie de bombardiere, aici o mie bombardiere.

Americanii spune că vor dezvolta armamentul nuclear pentru că noi vrem să avem dominația globală.

Eterna întrebare: se opune Moscova unirii României cu Republica Moldova?

Reporter:

Cum vede Moscova, Federația Rusă, relațiile dintre România și Republica Moldova. În România sunt voci care susțin o unire. Federația Rusă este împotriva unei astfel de uniri?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Nu este atât de importantă poziția Rusiei față de aceste evenimente, cât este dorința celor care locuiesc în Republica Moldova, unde într-adevăr cei care sunt pentru unire sunt minoritari și acolo. Iar dacă vorbim despre poziția oficială pe această temă, ea a fost stipulată în acordul dintre România și Republica Moldova din anii 2000.

Rusia respectă poziția de suveranitate teritorială și de stat neutru pentru granițele stabilite în 1990.

Despre călătoriile românilor în Sankt Petersburg

Ambasadorul rus a anunțat că de la 1 octombrie românii care doresc să viziteze orașul rusesc Sankt Petersburg o pot face mai ușor, cu o viză electronică care se obține destul de ușor.

Ambasadorul Valery Kuzmin:

Vorbind de Sankt Petersburg, relațiile cu finlandezii sunt de lungă durată, iar de la 1 octombrie orice cetățean, inclusiv din România, a primit posibilitatea să vină la Sankt Petersburg și în zona Leningrad cu o viză electronică. 

Se intră pe internet, descărcați formularul atașat, adăugați fotografia și primiți viza și aveți foarte multe opțiuni de a intra.

Singura limită este la călătoria cu trenul, pentru că acolo controlul se face în timpul mersului și pentru moment nu au există echipamente pentru a citi vizele.

Nota*-Din cauze independente de noi, si fara dorinta de a denatura interviul, in editia print a Ziarului de Investigatii, sunt prezente doua greseli: „Într-un interviu acordat Ziarului de Investigații de Valery Kuzmin, ambasadorul Federației la Ruse la București, acesta susține că ultimul conflict armat din Europa, cel din Ucraina, ar fi fost cauzat chiar de o decizie a României.” si ” Una dintre cele mai importante afirmații făcută de ambasadorul rus, repetată pentru a putea fi observată mai bine, a fost cea cu referire la criza și conflictul armat din Ucraina, stat care a pierdut Crimeea. Valery Kuzmin a spus direct că dacă România nu permitea SUA să amplaseze scutul militar de la Deveselu, anexarea Crimeei nu ar mai fi avut loc. Reacția Rusiei în Ucraina ascunde teama că Moscova ar fi pierdut ieșirea la Marea Neagră”

Acestea au fost corectate in editia online a interviului. Ziarul de Investigatii isi asuma in totalitate greseala.