Doctoratul, sport național pentru polticieni și infractori

În America de Sud, dacă ai absolvit o facultate te numeşti „doctor”. La fel şi în Italia, „dottore”. Ei bine, şi România a ajuns să fie plină de „dottore”, din cauza corupţiei din sistemul de învăţământ. Comparativ cu Frana, care anual acordă aproximativ 4.000 de titluri de doctor, facultățile din România au reuțit performanșa de a „fabrica” aproape 8.000 de doctori, susț in surse din mediul academic. Cristian David (fost Troacă), Gabriel Oprea,ț Dinel Staicu, Relu Fenechiu, Genică Boerică, dar şi Gigi Kent sunt numai câţiva dintre cei care şi-au însuşit mult râvnitul titlu academic

De la o înepătură politică aruncată de Traian Băsescu la adresa lui Victor Ponta, am ajuns la un adevărat scandal naional care aruncă încă o pată neagră pe calitatea învăământului, i aa mult prea ifonată în ultimii ani.

Pe lista plagiatorilor, care crete de la o zi la alta, se înghesuie minitri, parlamentari, profesori universitari, ofieri de rang înalt, dar i personaje din lumea interlopă. Absolut deloc întâmplător, muli dintre oamenii politici au obinut doctoratele în cadrul Universităii Naionale de Apărare „Carol I”, instituie care înglobează i Colegiul Naional de Apărare. Aceasta după ce au absolvit facultăi particulare aflate, mai mereu, în centrul unor scandaluri legate de modul în care se promovează anii de studiu i, în final, examenele de licenă.

La o trecere rapidă în revistă, se poate observa că foarte muli politicieni au absolvit Universitatea Spiru Haret i ulterior i-au luat doctoratele la Universitatea Naională de Apărare i la Şcoala Naională de Studii Politice i Administrative (SNSPA). Absolvirea Colegiului Naional de Apărare s-a transformat într-un sport naional pentru politicenii români, iar acest lucru a dus la compromiterea instituiei. În condiiile în care accesul cadrelor militare active este tot mai îngrădit (locuri puine i teste pentru admitere), politicienii intră aici pe bandă rulantă.

Printre glorioii absolveni ai Colegiului se numără Gabriel Oprea, Cristian Boureanu, Elena Băsescu, Elena Udrea, Relu Fenechiu, Lia Olgua Vasilescu, Liliana Mincă, Cristian David, Raluca Turcan sau Verestoy Attila. Pentru cei mai muli dintre politiceni, absolvirea colegiului nu este decât o formalitate, care le facilitează înscrierea la doctorat în cadrul Universităii Naionale de Apărare (UNAp) “Carol I”. Muli dintre politiceni nici nu trec pe la cursurile colegiului, dar obligatoriu îi iau diploma, pentru a i-o trece în CV.

UNAp cu NUP

Evident, în acest condiii i Universitatea Naională de Apărare s-a transformat în scurt timp într-o fabrică de doctori.

În anul 2008, procurorii DNA au decis să declaneze o anchetă în care principalii vizai erau generalii Gabriel Oprea i Mircea Murean, la acea vreme rectorul

universităii. Alături de mai muli generali, Oprea i Murean au fost acuzai că au transformat instituia militară de învăământ într-o fabrică de doctori în tiine militare i de profesori universitari.

În condiiile în care elaborarea unei teze de doctorat se întinde pe durata mai multor ani, surse din cadrul academic au declarat pentru Jurnal de Investigaii că la UNAp au fost cazuri în care s-a obinut titlul de doctor doar după un an i jumătate. De subliniat este i faptul că ancheta DNA a fost declanată în urma unor sesizări venite chiar de la persoane din interiorul universităii. Cercetările procurorilor s-au extins rapid, ajungând până în anul 2002. În paralel, i Ministerul Apărării i-a declanat propria anchetă. La presiuni politice, concluziile anchetei derulate de Ministerul Apărării au rămas ascunse undeva într-un sertar, iar peste dosarul instrumentat de cei de la DNA s-a aternut praful. În final nimeni nu a fost trimis în judecată, iar cazul s-a muamalizat. Afacerea putea merge mai departe.

Gabriel Oprea, avansat

Sorii i-au fost favorabili lui Gabriel Oprea, care, în loc să ajungă în faa judecătorilor, a ajuns ministrul Apărării. După o avansare rapidă în ierarhia militară, care a stârnit profunde numulumiri în rândul structurilor militare, fostul obscur ofier de intendenă i-a dorit, evident, i un titlu academic.

Obinerea doctoratului nu a reprezentat nici o problemă, acest lucru realizându-se sub îndrumarea generalului-prieten Mircea Murean. Acoperit cu această hârtie, Gabriel Oprea a poftit la mai mult, adică să fie el însui conductor de doctorate. Prima sa tentativă în acest sens s-a soldat cu un eec, dar a fost ajutat apoi de Costică Voicu, fostul ef al IGP i, ulterior, rectorul Academiei de Poliie “Al. I. Cuza”. Încălcând legea, Voicu l-a ajutat pe Oprea să devină conducător de doctorate la această academie.

Gabriel Oprea nu avea cum să fie conducător de doctorate, pentru că era doar confereniar universitar, iar reglementările legale prevedeau că pentru obinerea acestei calităi trebuia să fie profesor. Oricum, cariera universitară, alături de negoul cu terenuri i grade militare, pare să fie una din marile pasiuni ale lui Oprea, el fiind acum profesor la Universitatea Spiru Haret.

Interlopi notorii, doctori discre

Pe lista celor care i-au tras în dreptul numelui prescurtarea “dr.” găsim i personaje celebre ale lumii interlope de ieri i de astăzi. Vă mai aducei aminte de Vasile Gheorghe, celebrul Gigi Kent?

Printre două infraciuni, acest personaj care cu greu lega două cuvinte a reuit să obină i titlul de doctor în economie. Pentru el, mult mai potrivit ar fi fost titlul de doctor în economie subterană. Nici celebrul Genică Boerică, denunătorul lui Adrian Năstase în Dosarul Tamara, nu a putut sta departe de mediul academic i i-a acoperit incultura de fost aprozarist cu un titlul de doctor în drept. Oricum, are tot timpul să mediteze la teza sa de doctorat la răcoare, unde a fost depus 12 ani pentru evaziune fiscală.

Ceva mai încolo, pe aceeai listă a ruinii îl găsim i pe Dinel Staicu, un alt celebru combinator care reuise să se instaleze în fruntea SIF Oltenia. Fostul miliian i, ulterior, patron al echipei de fotbal Universitatea Craiova, i-a cumpărat i el un titlul de doctor în tiine economice. Este adevărat că teza sa de doctorat “Economia subterană în perioada de tranziie la economia de piaă în România”, avea o strânsă legătură cu activităile sale.

Preocupat de dreptate i doctorate s-a dovedit a fi i fostul baron de Gorj Nicolae Mischie, care a obinut titlul de doctor în istoria dreptului. Să intre pe această listă se pregătea să intre i deputatul UNPR (fost PDL) Mihai Boldea, ale cărui îndeletniciri ilegale au fost dezvăluite de Jurnal de Investigaii. Deocamdată, Boldea nu este decât doctorand, pentru că studiile sale aprofundate au fost întrerupe de procurori.

Am mai putea vorbi i despre deputatul PDL William Brânză, autor de cări, doctor i profesor de drept penal i procesual penal. Despre cum au reuit aceti indivizi să obină supremul titlu pe care îl acordă mediul academic ne dă o idee Elena Udrea, care recunoatea senin că alii i-au scris lucrarea de diplomă.

Fabrica de doctori se închide

Începând cu data de 27 aprilie au intrat în vigoare noile reglementări referitoare la structura i coninutul tezelor de doctorat, potrivit Legii Educaiei Naionale (Legea nr

. 8/2011).

În noile condiii, copierea tezei de doctorat nu va mai fi posibilă, pentru că doctoranzii vor fi obligai să-i publice periodic rezultatele cercetărilor în publicaii cotate ISI sau în baze de date internaionale (BDI). Înainte de a fi publicate, ele vor fi verificate de către un comitet de recenzori, contra unei taxe pe care o va plăti doctorandul (circa 500 de euro). În plus, doctorandul ar putea fi chiar invitat la diverse conferine internaionale să-i prezinte rezultatele cercetărilor, ulterior fiind publicate în ISI i BDI.

Evident, în acest caz doctorandul va avea de achitat, din propriul buzunar, taxele de participare, transportul i cazarea. Astfel, este practic imposibil ca sistemul românesc de acordare a doctoratelor să mai reziste în forma sa de până acum, iar titlul de doctor îl vor obine doar cei care îl merită. Dacă acum învăământul românesc scoate anual 8.000 de doctori, se estimează că numărul titlurilor de doctor acordate se va reduce la circa 2.000 după noile reglementări.

Share: