Mihail Boldea, viceliderul grupului PD-L la Camera Deputaţilor este printre cei cercetaţi penal de poliţiştii de la Investigaţii Criminale Galaţi într-un dosar halucinant, în care ar trebui să-şi găsească locul şi unii dintre magistraţii galateni. Boldea a câştigat un proces de revendicare, în numele unui client, pentru care s-a judecat cu o persoană decedată, apărată, totuşi, de un avocat care i-a ţinut isonul în proces. Deputatul a convins instanţă cu ajutorul unei chitanţe de mână, fără valoare juridică şi a unui martor care, deşi decedat de ani buni, a fost „convins” de Boldea să se prezinte la proces. Parlamentarul gălăţean risca să fie acuzat de fals, uz de fals, falsuri privind identitatea şi constituire în grup infracţional în vederea comiterii de infracţiuni. Viceliderul grupului PD-L de la Camera Deputaţilor, este protagonistul unui scandal la finalul căruia ar putea ajunge în cercetarea procurorilor de la DNA. Motivul, un teren de 640 mp (în valoare de 224.000 RON) din centrul Galaţiului, (strada Cuza Voda nr 43), aflat în proprietatea Municipiului Galaţi până a ajuns în posesia unui personaj (fără rol în piesă) asistat în instanţă de avocatul Boldea. „Împroprietărirea” s-a făcut de către Judecătoria Galaţi, în baza unor documente falsificate, pe care Boldea le-a administrat instanţei. Procesul a avut loc în 2007, persoană împotriva căreia avocatul Boldea a deschis acţiunea şi cu care s-a „războit” în instanţă fiind decedata de mai bine de şapte ani, din luna ianuarie 2000. Nu era singură în această stare – un martor care a prestat în sprijinul acţiunii avocatului Boldea fiind deasemenea decedat. Polististii de la Serviciul Investigaţii Criminale din cadrul IJP Galaţi fac cercetări în acest caz. Dosarul are numărul 5.408/2009, ancheta fiind deschisă la cererea Primăriei Galaţi.

Monument ruinat sub ochii primarului

Afacerea „Cuza 43” a ieşit la iveală pentru că pe terenul respectiv se aflase un imobil declarat monument istoric, iar ruinele acestuia şi terenul erau în evidenţă Ministerului Culturii. Imobilul, construit în anul 1882, era o construcţie similară Hanului lui Manuc (mult timp a fost şi hotel de lux) şi era nominalizat pe lista monumentelor istorice. La sfârşitul anilor 50, imobilul de pe strada Cuza Voda nr 43 a trecut în proprietatea Letitiei Barladeanu, care l-a moştenit de la părinţi. Din cauza erorii unui funcţionar, naţionalizarea casei cu o suprafaţă locativă de peste 900 mp s-a făcut pe numele lui Mihail Barladeanu, soţul proprietarei, şi a fost înregistrată pe adresa Cuza nr. 41, nu nr.43. Din cauza acestei confuzii, în anii 60 imobilul nu fusese preluat în administrare de Spaţiul Locativ, situaţie de care Letiţia Barladeanu a încercat să profite în 1967. Ea a vândut o parte din casă, dar a trezit vigilenta autorităţilor. Un an mai târziu, Tribunalul Galaţi a anulat contractul de vânzare-cumpărare şi imobilul a fost preluat în administrare de Primăria Galaţi. De atunci a devenit „mijloc fix” al patrimoniului locativ al municipalităţii, cu numărul de inventar 12.461. De-a lungul anilor, cele 40 de apartamente ale casei au fost închiriate de Primăria Galaţi, ultimii chiriaşi locuind pe Cuza 43 până în 2003-2004. Chiriaşii, în cea mai mare parte familii de rromi, au început să fure lemnăria şi grinzile, iar, din 2004, primarul Galaţiului Dumitru Nicolae a mutat chiriaşii în alte spaţii, pentru că există riscul ca imobilul să se dărâme peste ei. Din 2004 şi până în 2007, Primăria Galaţi a înaintat la Ministerul Culturii 5 cereri de declasare a imobilului din str Cuza 43, pentru a putea fi demolat, dar răspunsul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice a fost de fiecare dată negativ. I se cerea Primăriei Galaţi să consolideze structura de rezistenţă a casei şi să restaureze faţadă. Între timp, pentru că imobilul nu era păzit, au dispărut, pe rând, acoperişul şi zidurile, iar din 2007 şi stâlpii, fostul hotel de lux devenind o grămadă de moloz.

Confiscat

În 2007, s-a produs marea surpriză. Primarul Dumitru Nicolae a aflat de la Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Galaţi, că municipalitatea nu mai este proprietarul ruinelor şi a terenului. O persoană se prezentase la Direcţia de Cultură, pentru a cere scoaterea imobilului şi terenului din lista monumentelor, pentru că devenise proprietar al terenului respectiv. Spunea că îl cumpărase de la un oarecare Tudorache Postelnicu, care îl dobândise în urma unei acţiuni în instanţă. După câteva săptămâni apăruse deja la Direcţia de Cultură alt proprietar al terenului, care solicita declasarea terenului, pentru a putea începe ridicarea unei noi construcţii.

Metoda uzucapiunii

În 2007, ruinele şi terenul din Cuza Voda 43 au fost revendicate în justiţie de Postelnicu Tudorache. Pe data de 18 mai 2007, acesta a încheiat la cabinetul notarial al deputatului PC Bogdan Ciuca o procura prin care l-a împuternicit pe avocatul Mihail Boldea, deputat PD-L în colegiul 9 Galaţi, să îl reprezinte în toate demersurile de revendicare a imobilului. Postelnicu îl mandata pe Boldea şi să vândă terenul „cui va crede de cuviinţă şi la preţul cel mai convenabil”?! Trei luni mai târziu, în dosarul 2538/233/2007, instanţă de la Judecătoria Galaţi a pronunţat sentinţa 6323/28.08.2007, acordându-i clientului lui Mihail Boldea dreptul de proprietate asupra imobilului în baza uzucapiunii de 30 de ani. În baza acestei prevederi, o persoană poate deveni proprietar al unui imobil pe care nu l-a deţinut cu acte, dacă îndeplineşte câteva condiţii: dacă a locuit în imobilul respectiv timp de 30 de ani, stăpânindu-l continuu, public şi neîntrerupt, fără să fie tulburat în posesia sa de o terţă persoană.

Probe false sau dubioase administrate instanţei

Mai multe din probele administrate instanţei de Mihail Boldea sunt cercetate pentru a se stabili dacă nu cumva sunt false. Cele mai flagrante par a fi două adrese eliberate de Primărie şi de Consiliul Judeţului (CJ) Galaţi, în care se spunea că imobilul din Cuza Voda 43 nu ar fi nici în proprietatea municipalităţii, nici în aceea a CJ Galaţi. Este straniu că tocmai Primăria Galaţi să îşi nege dreptul de proprietate asupra unui teren din centrul oraşului, pe care îl avea în „gestiune”. Primarul Galaţiului a verificat personal posibilitatea că documentul respectiv să fi fost eliberat în numele său de un funcţionar din primărie. „Am verificat mai întâi numărul de înregistrare. Nu era. Apoi am verificat semnăturile care apăreau acolo. Nici pomeneală”, ne-a declarat primarul Dumitru Nicolae. Concluzia e unică: adresa e falsă!
Între probele administrate de Mihail Boldea a fost şi un contract de vânzare-cumpărare, încheiat în 1975, prin care Letiţia Barladeanu îi vindea lui Postelnicu Tudorache casă şi terenul din Cuza Voda 43 la un preţ derizoriu: 1.500 de lei. Mai puţin de un salariu. Actul respectiv este o simplă chitanţa de mână, fără valoare juridică. Nici nu putea avea vreo valoare, pentru că Letiţia Barladeanu nu mai avea, la acea dată, calitatea de proprietar şi nu putea vinde ceva ce nu-i mai aparţinea. Apoi, ce rost ar fi avut încheierea unei chitanţe de mână în 1975, în condiţiile precedentului din 1968, când actul încheiat la Notariatul de Stat a fost anulat de Tribunalul Galaţi? Totuşi, în 2007, instanţă a luat în consideraţie atât chitanţa de mâna din 1975, cât şi declaraţiile martorilor citaţi de avocatul Boldea.

Judecătoarea năucă

Concluzia judecătoarei Diana Mihaela Oancea a fost că din 1975 până în 2007 imobilul a fost stăpânit „continuu, public şi neîntrerupt, netulburat în posesie de o terţă persoană”, de Tudorache Postelnicu. Iar în baza acestei concluzii, judecătoarea Oancea a dispus ca clientului lui Mihail Boldea să îi revină dreptul de proprietate asupra imobilului în baza uzucapiunii de 30 de ani. Dar numele lui Postelnicu nu apare în lista chiriaşilor primăriei Galaţi din Cuza 43. Aşadar, dacă nu putea fi proprietar în locul Primăriei Galaţi şi nu a fost nici chiriaş, nu putea obţine prin uzucapiune nici măcar unul din cele 40 de imobile ale imobilului. Şi nici suprafaţă de teren corespunzătoare. Practic, era tulburat „în posesie de o terţă persoană”, care era chiar Primăria Galaţi. Totuşi, instanţă i-a dat clientului reprezentat de Boldea întreaga suprafaţă, de 640 mp.

Avocat în numele morţilor

Alt indiciu în ce priveşte arajamentele din acest proces este dispariţia adversităţii dintre părţile care s-au confruntat în instanţă. Acţiunea a fost deschisă în numele reclamantului Postelnicu „în contradictoriu cu parata Letiţia Barladeanu”, decedata însă, de 7 ani (certificatul de deces nr 60, din 8 ianuarie 2000).
Alte dubii au apărut în momentul în care am verificat identitatea părţilor reprezentate în proces. Aşa cum se precizează în sentinţa civilă nr 2538 din 28 august 2007, la data procesului, în 2007, Letiţia Barladeanu ar fi locuit pe strada Albă Iulia nr 1, într-un apartament ocupat încă de la darea în folosinţă a blocului (1986), de familia Pământ. Cum a ajuns instanţă să o citeze pe proprietară la adresa de mai sus este un mister. Pe certificatul de deces este menţionată adevărata adresa Aleea Trandafirilor, Vila 2, apartamentul 2, aceeaşi cu cea din evidenta secţiei financiare.

Spiritism la Judecătoria Galaţi

Se pare însă că Letiţia Barladeanu nu este singura decedata dintre cei implicaţi în proces. Tot decedat, de mai mulţi ani, este şi unul dintre martorii menţionaţi în sentinţa 6323, Marian Andres. Numele lui apare şi pe chitanţa de mâna ce ar fi fost încheiată în 1975 între clientul lui Boldea şi Letiţia Barladeanu. Ca martor al imposibilei vânzări, el a fost probabil şi principalul martor din proces.
Situaţia este stranie chiar şi pentru justiţia românească, a cărei corupţie face loc oricărei fantezii. Cum de a fost posibil ca Mihail Boldea să deschidă acţiune în instanţă împotriva unei persoane decedate de 7 ani? Cum a fost posibil ca la 7 ani de la deces, Letiţia Barladeanu să îşi angajeze un avocat care să o reprezinte în procesul cu Boldea, ca reprezentant legal al lui Postelnicu. Cine l-a plătit pe acel avocat? Cine i-a semnat delegaţia? Mai mult, timp de 3-4 luni, cât au durat procedurile, Judecătoria Galaţi a tot trimis citaţii decedatei Letiţia Barladeanu, dar la adresa din blocul K2A nu a ajuns nici una, potrivit locatarilor. Sunt semne de întrebare la care Parchetul e musai să răspundă.

„Suveica” tranzacţiilor nule

Între timp, terenul din Cuza Voda 43 a fost vândut şi revândut. La prima vânzare preţul a fost de 224.000 RON. Cei la care a ajuns terenul spun că sunt cumpărători de bună credinţă şi îl ameninţă pe primarul Dumitru Nicolae cu deschiderea unei acţiuni în instanţă, dacă nu le eliberează autorizaţie de construcţie. Primarul Galaţiului este deja o victimă sigură în acest caz, pentru că este şi el cercetat penal şi tot de poliţiştii de la Investigaţii Criminale. Ancheta penală a fost deschisă la cererea Direcţiei de Cultură, care a reclamat distrugerea imobilului monument istoric din cauza neglijenţei Primăriei Galaţi. Conform lui Marius Mitrof, juristul Direcţiei de Cultură Galaţi, toate tranzacţiile cu terenul din Cuza 43 sunt lipsite de valoare juridică. Sunt nule, pentru că era vorba de un monument istoric şi în acest caz proprietarul care vrea să vândă o casă sau un teren declarat monument istoric este obligat de prevederile Legii 422 să notifice intenţia de vânzare la Direcţia Judeţeană de Cultură, pentru că statul să îşi exercite dreptul de preemţiune. În cazul în care statul nu a fost notificat, tranzacţia este nulă. Tot nule sunt şi celelalte tranzacţii, care sunt subsecvente unei tranzacţii nule. În funcţie de cum vor decurge cercetările şi ce vor hotăra instanţele, în acest caz s-ar putea ajunge ca Primăria Galaţi să redevină proprietara terenului şi să fie obligată în baza Legii 422 să reconstruiască imobilul monument istoric după fotografiile martor

Alţi „cartofi fierbinţi”

Un alt dosar „fierbinte” în care Boldea este anchetat de procurorii DNA împreună cu alte persoane este afacerea “Aviasan”, în care se verifică modul în care s-a smuls o suprafaţă de 39,6 ha din principală zona de extindere imobiliară a Galaţiului. Seria scandalurilor în care este implicat viceliderul grupului PD-L rămâne deschisă, pentru că mai este implicat şi în alte scandaluri privind încercarea de luare cu japca şi a altei proprietăţi a Primăriei Galaţi, din str. Domnească nr 24, unde se afla alt imobil din centrul Galaţiului, aflat în lista monumentelor istorice.

Boldea: „Scrie şi o să comentez ce ai scris!”

La conferinţele de presă ale PD-L Galaţi, deputatul Mihail Boldea este asaltat de întrebările jurnaliştilor, dar refuza cu ostentaţie să răspundă la ele. Pe 25 februarie, a avut un ton arogant, foarte potrivit unui deputat al majorităţii guvernamentale: “Scrie mai întâi şi o să comentez în funcţie de ce ai scris”. La conferinţa de presă de pe 5 martie, a invocat confidenţialitatea: “Sunt legat de secretul profesional. Până când dl Postelnicu nu va dezlega de acest secret profesional nu dau alte lămuriri”. Rămâne de văzut cum va putea să îi lămurească pe oamenii legii despre secretele sale profesionale.

Articolul precedentProcurorul DNA Doru Ţulus, protector al mafiei imobiliare
Articolul următorArhitectii spagilor