Cutezătorul Pescariu scoate milioane din spa-uri şi cluburi ilegale

Fostul tenisman Dinu Pescariu scoate milioane de euro anual din folosirea abuzivă şi ilegală a unui teren din domeniul public al statului, de 5,7 hectare, aflat pe malul Lacului Tei, în Bucureşti. Terenul, care în actele oficiale, inclusiv în inventarul domeniului public, figurează drept baza Cutezătorii şi este destinat practicării sportului de către copii talentaţi, inclusiv cei săraci, a fost transformat în bază de lux şi de fiţe pentru „elita” Capitalei. Baza Cutezătorii a fost invadată, la propriu, de restaurante, cluburi şi terase construite ilegal, dar care „produc” zeci de milioane de lei pentru Pescariu&Co.

Terenul de pe malul lacului Tei a fost dintotdeauna domeniu public al statului, până în 2003 când a fost preluat, temporar, la Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). În 2004, după preluarea de către RAAPPS, fundaţia lui Dinu Pescariu a încheiat un contract de locaţiune pentru folosirea bazei Cutezătorii, în care se angaja să folosească terenul şi clădirile, timp de zece ani, contra unei chirii de 9000 de euro lunar.

SPA în loc de tenis

Pescariu Sports

Un an mai târziu, în 2005, Guvernul Tăriceanu a trecut baza „Cutezătorii” la loc la Ministerul Educaţiei şi în domeniul public al statului, la insistenţa ministrului Mircea Miclea: „Până în anul 2003 când această bază a fost transferată în administrarea Regiei Autonome <<Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat>> aceasta a fost frecventată de elevii de la cercurile de tenis de câmp şi fotbal ale Palatului Naţional al Copiilor, care îşi puteau desfăşura activitatea (antrenamente, cursuri de iniţiere, competiţii sportive etc.). Prin transferul acesteia (la RAAPPS – n.r.) învăţământul a fost lipsit de un important patrimoniu, strict necesar pentru desfăşurarea unor activităţi ştiinţifice, culturale, sportive şi artistice de performanţă”.
Întoarcerea bazei la Ministerul Educaţiei şi în domeniul public al statului nu a mai însemnat însă revenirea acesteia în folosul elevilor. Dimpotrivă, sub privirea complice a demnitarilor de la Ministerul Educaţiei, tenismenul Dinu Pescariu şi tatăl acestuia, Dinu Mircea Pescariu senior, au început să ridice, una după alta, clădiri ilegale, care găzduiesc astăzi restaurante de lux şi cluburi cu spa, în care au acces numai ce-şi pot permite abonamente anuale chiar şi de 2.100 de euro. Astăzi, nimeni nu vrea să sesizeze că închirierea bazei nu mai respectă scopul stabilit de hotărârea de Guvern promovată de Miclea.

Cabaret pe domeniul public

Pescariu Sports 1

De fapt, Dinu Pescariu s-a comportat şi se comportă pe domeniul public taman ca pe moşia proprie, fapt probat şi de destăinurile pe care le-a făcut în presă în urmă cu aproape patru ani. „Dacă iniţial am vrut un club sportiv, mai târziu am realizat că este nevoie şi de alte facilităţi. Acesta a fost primul astfel de club din Capitală şi cred că va ramâne astfel vreme îndelungată, deoarece pun foarte mult suflet în acest business”, spunea fostul tenisman, făcând referire la. terasa La Provence, Pizzeria Capriciosa, cluburile Fratelli şi Cabaret., dar şi la clubul spa, terenul acoperit pentru Squash şi barul lounge.
Clădirile sunt ridicate nelegal, ne-au confirmat specialişti în drept. Nu numai că este ilegal să ridici astfel de clădiri pe domeniul public al statului, dar un contract de locaţiune nu permite decât folosirea şi întreţinerea bunurilor existente, nicidecum ocuparea terenului cu alte construcţii.

Cati Andronescu, la un pas de Parchet

Miniştrii care s-au perindat pe la Educaţie, dar şi funcţionarii de rang mai înalt din minister i-au făcut toate poftele micuţului tenisman, devenit prosper om de afaceri. Au primit la schimb tot felul de avantaje „legale”, precum cardul de membru al clubului, pe baza căruia au scarificat interesul public pe altarul masajelor şi tratamentelor spa gratuite.
Ecaterina Andronescu a mers cel mai departe cu încălcarea legii, semnând în 2009, prin secretarul de stat Mihnea Costoiu (in prezent Ministrul Cercetarii), un act adiţional ilegal, penal chiar, la contractul de locaţiune cu fundaţia Dinu Pescariu, prin care a prelungit termenul de expirare a contractului din 2014 până în … 2034, încălcând flagrant legea proprietăţii publice dar şi Constituţia României. Aceasta prevede că terenurile şi bunurile proprietate publică pot fi închiriate numai prin licitaţie. Or, prelungirea termenului contractului nu putea fi făcută decât după o astfel de licitaţie.
Acelaşi act adiţional mai conţine o serie de clauze „penale” care îi dau voie, cu totul ilegal, lui Pescariu, să se asocieze în participaţiune cu cine vrea el pentru exploatarea bazei Cutezătorii. Cecul în alb pe care i l-a acordat, fostului tenisman, Ecaterina Andronescu, o poate aduce oricând în faţa procurorilor, deoarece asocierea cu bunuri din proprietatea publică nu o poate face decât un organ de stat, nicidecum fundaţia lui Dinu Pescariu, şi numai pentru scopuri de utilitate publică – şcoli, spitale, grădiniţe etc.

Cluburi la leu

Inventar Pescariu Cluburi La Leu

Pe 11 decembrie 2012, aceeaşi Ecaterina Andronescu a contrasemnat HG 1173, prin care a fost actualizată valoarea de inventar a bazei Cutezătorii la 186 milioane de lei. Deşi Hotărârea de Guvern menţionează că aceasta ar fi doar valoarea terenului, „Jurnal de Investigaţii” a intrat în posesia inventarului care atestă că valoarea corespunde terenului şi clădirilor.
Numai că, potrivit inventarului, clădirile care găzduiesc clubul, spa-ul, sala de fitness şi barul au valoarea contabilă de 1 (un) leu!!!(facsimil) Ceea ce înseamnă fie că nu au autorizaţie de construcţie, fie că aceasta este falsă! Prin comparaţie, clădirea WC „valorează” 48.458 de lei… Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, Fundaţia Dinu Pescariu a avut în 2011, venituri din activităţi economice de peste 10 milioane de lei. Potrivit legii, banii trebuie cheltuiţi în scopul pentru care a fost înfiinţată fundaţia.
„Jurnal de Investigaţii” a insistat, în repetate rânduri, să obţină punctul de vedere al lui Dinu Pescariu , dar acesta a refuzat să răspundă întrebărilor noastre.

Share:

Author: Catalin Antohe