Băsescu şi Vasile Blaga, audiaţi la Înalta Curte în cazul răpirii jurnaliştilor români în Irak.

Fostul şef al statului Traian Băsescu şi copreședintele PNL Vasile Blaga s-au prezentat joi la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă o cerere a Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva lor în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak de acum zece ani. De dosar nu este străin nici fostul jurnalist Petre Mihai Băcanu.
La intrarea în sediul instanței, Vasile Blaga a spus că nu are emoții și că va da o declarație în acest caz, dacă magistraţii îi vor cere acest lucru. Blaga a spus că nu știe ce conține plângerea depusă de Corneliu Vadim Tudor și că a primit miercuri o citație pentru a veni în instanță.
Pe 28 mai, magistrații de la Judecătoria Sectorului 5 au decis că nu este de competența acestei instanțe să judece cererea Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva fostului președinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak. Judecătoria Sectorului 5 și-a declinat competența în acest caz și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Admite excepția necompetenței personale a Judecătoriei sectorului 5 București invocată de instanță din oficiu. În baza art. 50 N. C.p.p. rap. la art. 40 și art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină competența de soluționare a cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală. În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Definitivă”, se arată în decizia instanței.
Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu și pe ministrul de Interne de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005. În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente cele scrise într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu și anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar fi dispărut patru milioane de dolari.
Potrivit lui Nastasiu, autoritățile de la București ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de dolari, însă răpitorii ar fi primit doar nouă milioane. El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.
„Știam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general și director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberați, asumându-și o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Știam cu toții că președintele era implicat în fiecare detaliu. Așadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofițer escroc putea pierde pur și simplu 3-4 milioane de dolari pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că Grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni și implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de dolari, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces și au participat la acțiunea de eliberare, au scos acești bani din suma totală de răscumpărare și i-au împărțit între ele”, scria Nastasiu în cartea „Prădarea României”, lansată în 2009.

Implicarea lui Petre Mihai Băcanu

Petre Mihai Bacanu

Poate că procurorii de la Parchetul General ar trebui să audieze şi alte persoane implicate adânc în acest dosar. Este vorba în primul rând de fostul şef al secţiei Sport a cotidianului România liberă Ion Bocioacă, în prezent pensionar şi stabilit în Spania, unde şi-a cumpărat o vilă. În 2005, Ion Bocioacă era bun prieten cu Omar Hayssam (acum condamnat în dosarul răpirii jurnaliştilor), care livra publicitate cotidianului amintit.
De aceste lucruri nu era străin nici directorul de la acea vreme al ziarului, Petre Mihai Băcanu. Acesta a stabilit împreună cu Bociooacă şi Hayssam ca în Irak să fie trimis Ovidiu Ohanesian, pe atunci reporter la secţia Investigaţii de la România liberă. Restul poveştii îl lăsăm în seama procurorilor.

Share: