Banii negri din containere: 14 milioane de euro pe an

Peste 600 de containere încărcate cu mărfuri contrafăcute sunt depistate în fiecare lună de către autorităţi în Portul Constanţa. În primele opt luni ale acestui an valoarea mărfurilor de provenienţă ilegală confiscate în port a depăşit 40 milioane de lei. Operaţiunea containerul ” din primăvară, când au fost arestate 28 de persoane cu funcţii înalte în MAI, a pornit de la o sesizare a autorităţilor germane. Între timp, mulţi dintre cei arestaţi au fost eliberaţi, fiind cercetaţi în stare de libertate. „România ar putea deveni principala poartă de acces a contrabandei cu droguri, arme şi persoane în Uniunea Europeană”, avertizează Europol Fenomenul contrabandei în portul Constanţa înfloreşte sub ochii instituţiilor statului. Potrivit raportărilor Poliţie de Frontieră şi Vămii Constanţa, şapte tone de mărfuri de contrabandă intră în fiecare zi în portul Constanța.

Anual, valoarea bunurilor contrafăcute care sunt depistate în terminalele portului totalizează aproximativ 60 milioane de lei. Asta fără să mai punem la socoteală containerele care nu sunt descoperite şi a căror încărcătură ajunge să fie comercializată pe piaţa neagră.

Contrabanda nu a fost lovită criză

„Valoarea mărfurilor contrafăcute s-a menţinut la nivelul anului trecut, ba este chiar într-o creştere uşoară. Până la sfârşitul lunii august, poliţiştii de frontieră au descoperit produse în valoare de peste 40 milioane de lei, în condiţiile în care în întregul an 2010 valoarea totală a bunurilor contrafăcute a fost de 60 milioane de lei”, a declarat comisarul şef de poliţie Adrian Burcea, ofiţerul de presă al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa.

Verificările containerelor sunt cu atât mai dificile cu cât în portul Constanţa, cel mai mare de la Marea Neagră, traficul atinge valori de zeci de mii de tone lunar. La fiecare 24 de ore, aproape 150.000 tone de marfă sunt descărcate sau încărcate în danele portului, iar prin terminalele de containere intră și ies zilnic 1.400 de bucăţi. În aceste condiţii, peste 40 de containere sunt scanate în fiecare zi de către oamenii legii cu ajutorul dispozitivelor speciale, mai mult de jumătate dintre acestea fiind controlate efectiv, adică desigilate.

Potrivit poliţiştilor de frontieră, aproximativ 90% din acţiunile de control efectiv se soldează cu descoperirea mărfurilor de contrabandă. Principalul furnizor de mărfuri contrafăcute este China. Cea mai utilizată metodă de transport este „căptuşirea” containerului cu produse asemănătoare la aspect şi greutate cu cele declarate oficial. Expeditorii iau în calcul şi riscul ca încărcatura să fie descoperită, astfel că de obicei se trimit mai multe containere de contrabandă către aceeaşi destinaţie. De exemplu, într-un singur container încap 50.000 de perechi de pantofi, cu o valoare de piaţă de aproximativ 600.000 lei.

Specialiştii susţin că dintr-unul singur container care trece de control şi ajunge să fie valorificat pe piaţă contrabandisţii îşi scot banii pe întregul transport. De altfel, un raport realizat la nivelul Uniunii Europene arată că România se află în primele zece state după volumul mărfurilor contrafăcute. Principalele motive pentru care ţara noastră, dar mai ales portul Constanţa, este ţinta preferată a contrabandiştilor sunt statutul de stat-graniţă UE, precum şi faptul că instiţuţiile abilitate pentru combaterea acestui fenomen beneficiază de fonduri mult mai mici comparativ cu organismele statelor europene mai dezvoltate şi în consecinţă, dispun de resurse umane şi materiale insuficiente pentru contracararea acestui fenomen.

Sesizarea nemţească

Dar până la urmă toate acestea nu ar constitui o problemă atât de îngrijorătoare, dacă în urma descinderilor din acest an în vămile constănţene nu ar fi ieşit la iveală faptul că tocmai şefii instituţiilor de stat care ar fi trebui să lupte cu infractorii sunt, în realitate, capii contrabandei.

Operaţiunea „containerul”, derulată în decursul lunii mai în portul Constanţa, în urma căreia 28 de persoane cu funcţii înalte în partidul la putere şi în MAI au fost reţinute de procurorii anticorupţie a relevat realitatea aberantă din port şi mai ales de ce statele cu influenţă s-au opus întrării României în spaţiul Schengen. Puţini cunosc faptul că întreg scandalul anticorupţie din port a fost generat de o banală adresă tipărită pe o hârtie format A4, prin care Poliția Vamală Germană a solicitat în acest an părții române punerea la dispoziţie a unor documente legate de transportul a 1.000 de containere cu mărfuri provenind din China, care au tranzitat în intervalul martie 2009 – octombrie 2009 portul Hamburg, cu destinația Constanța.

Nemţii derulau o anchetă asupra acestor transporturi şi suspectau că la mijloc era vorba despre o filieră chineză, care introducea marfă de contrabandă în spaţiul UE. Într-adevăr, containerele erau dirijate de o grupare infracţională, dar nu din Asia, ci din portul Constanţa.

În urma înregistrării oficiale a documentului, s-a dat curs solicitării părţii germane. Şi, surpriză, s-a descoperit că aceste containere nu au ajuns la Constanţa, sau mai bine zis au fost descărcate, dar nu au fost înregistrate. Vorbim aici de aproximativ 15.000.000 de tone de mărfuri venite din Asia, care, odată descărcate în terminalele de containere, au plecat spre destinaţii necunoscute. Prejudiciul produs astfel statului român se ridică la câteva milioane de euro.

Şi dacă asta nu era de ajuns, din structurile MAI a „transpirat” o informaţie conform căreia la nivelul ministerului (serviciile de protecție internă colectaseră informații despre mafia portuară) era cunoscută probleme containerelor-fantomă încă de la momentul în care s-au efectuat transporturile (lucru normal, de altfel, dat fiind faptul că vorbim despre ditamai încărcătura- 1.000 de TEU). A urmat mult-mediatizata operaţiune „containerul”.

Lupul, paznic în port

Pe 25 mai, instanţa a emis mandate de arestare pentru 28 de persoane reţinute de procurorii anticorupţie în acest caz, printre care PDL-istul Laurenţiu Mironescu, fost secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Liviu Adrian Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Liviu Costel Bratu şi Claudiu-Constantin Olteanu, adjuncţi ai şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Adrian Sorin Pătraşcu, ofiţer de poliţie, comandant al „Grupului de Nave” Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, precum şi inspectori, lucrători, comisionari şi intermediari vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme.

De asemenea, senatorul PDL Mircea Banias, al cărui nume apare des în înregistrări, a primit interdicţia de a părăsi ţara. Potrivit procurorilor DNA, „grupul infracţional organizat” constituit în vama Constanţa a prejudiciat bugetul de stat cu sume între 50.000 şi două milioane de euro la fiecare transport. Oamenii de afaceri care refuzau să dea şpagă se trezeau cu importurile blocate.

Cei care ofereau banii ceruţi erau privilegiaţi: containerele treceau nevămuite, iar afaceriştii obţineau profituri frumoase prin neplata taxelor la stat. Şpaga pentru a trece un container nevămuit era cuprinsă între 1.000 şi 7.000 de dolari. Luna trecută, miniştrii Elena Udrea (Dezvoltare Regională şi Turism) şi Anca Boagiu (Transporturi) au fost audiate în calitate de martori la DNA în dosarul corupţiei din Portul Constanţa.

Un procuror acuză: au sfidat statul

Procurorul Gheorghe Bocșan a susţinut în fața instanței supreme că gruparea Mironescu se ocupa cu „captura statului”, act definit drept cel mai înalt grad de corupție. „Pe apărările avocaţilor arăt că noţiunea de captură a statului este o noţiune criminologică, termen regăsit în numeroase convenţii europene. Este forma cea mai înaltă a corupţiei, respectiv corupţia generalizată”, a pledat Bocșan în fața judecătorilor.

Acesta a explicat mecanismul prin care inculpații derulau acțiunile de evaziune fiscală în Portul Constanța. „Ca să vă daţi seama cât de sfidători erau, dau doar un exemplu de firmă fantomă denumită «Ha Ha Suspans Import Export»; mi se pare o sfidate la adresa autorităţilor. Acest dosar este creat din o treime interceptări, o treime rezultatele controalelor efectuate în port cu ocazia demarării cercetărilor în acest caz, iar ultima treime cu rezultatele percheziţiilor informatice ale calculatoarelor luate în timpul percheziţiilor din Portul Constanţa de la firmele de comisionariat vamal”, a explicat procurorul. La mai puţin de cinci luni de la scandalul corupţiei din port, o parte dintre inculpaţi, printre care şi Mironescu, sunt cercetaţi în libertate.

Duşul rece al Europol

Europol a atras atenția autorităților române încă din 2008 despre intensificarea fenomenului infracțional în port. Potrivit raportului OCTA 2008 (Organised Crime Threat Assessment), aderarea la Uniunea Europeană a sporit mobilitatea în interiorul UE a infractorilor români.

„Portul Constanța este un centru internațional major, cu o intensă activitate economică, dificil de controlat, situație de care ar putea profita grupurile de crimă organizată din România. Infractorii ar putea profita, pentru a face contrabandă, de faptul că granițele naționale nu sunt suficient securizate în regiunea de sud-est a Europei, precum și de existența căilor maritime ieftine care leagă Marea Neagră de Mediterana, putându-se ajunge pe Dunăre până în centrul Europei de Vest… În acest context, grupurile de crimă organizată din România ar putea beneficia, în principal, de poziția geografică favorabilă, ceea ce va contribui la transformarea României într-o destinație pentru contrabanda din Europa de Est şi Asia. Portul Constanța reprezintă vulnerabilitate și va fi, cel mai probabil, exploatat de grupurile de crimă organizată pentru livrarea bunurilor cu destinația România și alte state membre”, se arată în raportul instituției.

Raportul OCTA 2008 analizează tendințele generale ale grupurilor de crimă organizată. Una dintre observațiile specialiștilor Europol este că multe grupuri infracționale gestionează și afaceri legale, folosindu-le atât pentru a-și susține activitățile ilegale și pentru a spăla bani, dar și pentru a deveni antreprenori de succes. La trei ani distanţă, acelaşi Europol dedică 70.000 de pagini de informaţii privind evoluţia fenomenului infracţional.

Astfel, „România şi Bulgaria ar putea deveni principala poartă de acces a contrabandei cu droguri, arme şi persoane în UE… Partea de sud-est a Europei a cunoscut cea mai mare expansiune din ultimii ani, ca urmare a traficului sporit via Marea Neagră, proliferării multor rute balcanice pentru mărfuri ilegale spre şi din UE… Aceste evoluţii din regiune au contribuit la formarea unei axe balcanice pentru traficul spre UE. Directorul Europol, Rob Wainwright, a transmis acest studiu miniştrilor de interne ai UE, sub rezerva că „posibila aderare la Schengen a Bulgariei şi României şi eliminarea vizelor pentru Moldova şi Ucraina ar putea fi văzute drept oportunităţi pentru grupurile de crimă organizată”

Share: