Banii artiştilor, disputaţi de PDL, PNL şi PSD

Constituit în 1996 ca asociaţie non-profit, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi – CREDIDAM, reprezintă interesele artiştilor interpreţi români şi străini. Obiectul activităţii CREDIDAM este colectarea şi repartizarea banilor cuveniţi acestora, proveniţi din difuzarea înregistrărilor comerciale pe teritoriul României de către posturile de radio, TV, cablu, cinematografice, în restaurante, hoteluri, discoteci etc. CREDIDAM are practic monopolul colectării banilor pentru artiştii români, actori şi cântăreţi, din drepturile conexe drepturilor de autor, iar acest lucru a născut discuţii aprinse, mai ales de când au apărut alte două organisme similare. Când au fost PDL-iştii la putere, CREDIDAM a luat-o la vale, iar UNART şi ARAIEX urcau vertiginos. Acum, de când cu PSD şi PNL la volan, CREDIDAM e din nou pe cai mari.

CREDIDAM are un contract de mandat cu fiecare artist înscris în asociaţie. Contrar părerii multora, repartizarea sumelor nu se face în funcţie de valoarea artistului, astfel că Salam, Guţă sau Ninel de la Brăila primesc zeci de mii de euro, iar mari artişti de teatru şi film, de zeci de ori mai puţin. Fiecare artist înscris în CREDIDAM trebuie să-şi declare toate piesele, rolurile, melodiile etc, în general orice creaţie artistică în care apare, pentru a primi banii cuveniţi.
”Vladimir Găitan a avut un rol într-un serial de televiziune, dar nu a declarat la CREDIDAM acest lucru. Unii colegi ai săi, mai vigilenţi, au făcut-o, şi şi-au primit banii colectaţi de noi. Când a văzut asta, Găitan s-a trezit şi el să declare rolul, dar după mai mult de trei ani. Cu regret i-am spus că nu putem să-i mai dăm banii, nu ne dă voie legea”, explică directorul general al CREDIDAM, Ştefan Gheorghiu.
CREDIDAM este de mulţi ani subiectul unor controverse aprinse, din pricina banilor, evident. O parte a artiştilor aflaţi în relaţii contractuale cu asociaţia contestă modul de colectare şi valoarea sumelor pe care le primesc.
Ştefan Gheorghiu ne-a oferit un exemplu: ”Marin Moraru are aşteptări; a luat bani de la noi, nu puţini, dar pretinde că trebuia să ia şi mai mulţi. Adevărat, ar fi putut să ia mai mulţi, dacă-şi actualiza declaraţia de repertoriu. Papaiani, la fel: a primit circa 130.000 de lei, dar striga prin presă că nu i-am dat niciun ban. Sunt artişti, cam naivi, ce cred că <mareşalu’> o să-i umple de bani”.

“Mareşalu’” şi “Gunoieru’” intră în scenă

Cine e mareşalu’? Evident, Ion Antonescu….fost secretar de stat la Cultură, patron al agenţiei de turism Marshall şi administrator general al UNART – Uniunea Naţională a Artiştilor din România, organism similar cu CREDIDAM, cu care se află la cuţite.
Trebuie să menţionăm că în acest domeniu există şi ARAIEX – Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi (înfiinţată de Silviu şi Adriana Cristina Prigoană, cunoscută ca “Bahmuţeanca”), aflată în relaţii la fel de “amicale” cu CREDIDAM. Ştefan Gheorghiu nu vede rostul existenţei acestor două organisme, câtă vreme CREDIDAM este colectorul unic: “Mai multe organisme de colectare pe un domeniu înseamnă irosire de resurse. Miza constă în sumele colectate; în 2011, am colectat peste şapte milioane de euro. Pe de altă parte, Ioana Bogdan, vicepreşedintele UNART, sau Evelyn Badea, au luat bani de acolo, fiecare în calitate de artist interpret. Poate îmi arată şi mie cineva unde au avut dânsele această calitate”.
Conflictul stă în împărţirea puterii – CREDIDAM este colector unic (oare de ce, nu se creează astfel un monopol?), astfel că nu vrea să-şi cedeze poziţia şi nu are nevoie de concurenţă, iar UNART şi ARAIEX vor şi ele să crească mari, să strângă bani, dar nu le lasă CREDIDAM. Stela Popescu a avut o vorbă mare, referitoare la războiul dintre CREDIDAM şi UNART plus ARAIEX: “Caşcavalul e foarte mare”.
În 2012, Mişu Cernea, preşedintele Consiliului Director al CREDIDAM, la unison cu Iulian Vrabete de la Holograf, membru în acelaşi consiliu, au fost foarte iritaţi de apariţia concurenţei. Cernea a acuzat Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) că a avizat crearea unui ”organism-fantomă” de gestiune colectivă, ARAIEX, înfiinţat de Silviu Prigoană şi Adriana Bahmuţeanu, privit de cei de la CREDIDAM ca o mică puşculiţă a PDL pentru primul, care candida la Primăria Capitalei. “Domnul Prigoană a reuşit să înlocuiască vechea conducere a ORDA, cu actuala conducere, să-l pună la conducere pe acest Robert Bucur (fost director ORDA, azi avocat al ARAIEX). Bucur a jucat cum i-a cântat Prigoană, aşa că s-a înfiinţat ARAIEX, care a şi obţinut avizul de funcţionare de la ORDA”, spune Gheorghiu.
La rândul său, fostul director al ORDA, Robert Bucur, spune că este o luptă politică. “Doamna Adriana Donţu, penelistă, numită de Victor Ponta la conducerea ORDA în iunie anul trecut, i-a readus pe cei de la CREDIDAM la putere. ARAIEX putea colecta taxele de la cablu, dar din 20 septembrie Donţu le-a luat acest drept. La CREDIDAM nu controlează nimeni care este situaţia. Din milioanele de euro colectate de ei, au dat celorlalte două organisme vreo 10.000 de euro. Gheorghiu mai are doar 50 de membri în mod legal, în acest sens există la Parchet o plângere pentru fals şi uz de fals”, a declarat Bucur pentru Jurnal de Investigaţii.

Ţepele de la TVR, în instanţă

CREDIDAM negociază, odată la trei ani, procentul din încasări pe care difuzorii radio-tv îl plătesc asociaţiei, recte artiştilor. Dacă nu se ajunge la un acord, urmează medierea la ORDA, sau apoi în instanţă.
Gheorghiu spune că sunt multe televiziuni şi radiouri care nu plătesc nimic şi nu pun la dispoziţie play-list-urile cu ceea ce au difuzat: „De exemplu, cu TVR, care nu ne dădea play-list cu ce a apărut pe post, am avut un proces din 2000, care s-a terminat în 2008. În 2010 s-au repartizat mulţi bani către artişti, ca urmare a proceselor pe care le-am câştigat cu posturile rău-platnice. Din 550 de miliarde lei vechi, s-au dat artiştilor 350 miliarde”. Dacă un interpret are o melodie de succes, difuzată de toate radiourile şi televiziunile, va lua o sumă consistentă pentru acea perioadă de difuzare. Mulţi au impresia că pentru un succes, care însă rămâne sus în top doar un sezon, trebuie să primească aceeaşi sumă toată viaţa. Dar nu este aşa.
În domeniul audiovizual, CREDIDAM încasează bani doar pentru membrii săi. În domeniul fonogramelor, respectiv radiouri, asociaţia încasează şi pentru membri, şi pentru ne-membri. Din sumele strânse, CREDIDAM, ca unic colector, repartizează bani şi către UNART şi ARAIEX, pentru membrii acestora. Cei care nu sunt în nicio asociaţie îşi pot primi banii cuveniţi în baza unei cereri.
În perioada 1999 – semestrul 1 din 2011, CREDIDAM a virat statului aproape 11 milioane de euro, iar artiştilor interpreţi, peste 23 milioane de euro. Am solicitat o întâlnire cu reprezentanţii UNART, pentru lămurirea aspectelor privitoare la relaţia cu CREDIDAM, dar nu s-a dat curs cererii noastre.

Sume nete cuvenite unor artişti şi interpreţi, pentru anul 2012:
Adrian Simionescu „Adi Copilul minune”- 81.100 euro
Nicolae Guţă- 40.000 euro
Ninel de la Brăila- 27.000 euro
Florin Salam- 13.000 euro
Florin Piersic- 1.200 euro
Mişu Fotino- 470 euro
Maia Morgenstern- 178 euro
Ion lucian- 40 euro
Florina Cercel- 0,9 euro

Păreri ale artiştilor, postate pe bloguri

Szoby Cseh: Dacă nu faci scandal, cei de acolo nu-ţi dau niciun leu din drepturile de autor, te trag în piept! Mi-e şi jenă să vă spun ce sume am încasat de acolo. Este o escrocherie fără margini. Şi cu telenovela asta, <Inimă de ţigan>, e aceeaşi poveste. Şi Carmen Tănase, interpreta Flacărei Potcovaru, a avut probleme cu cei de la CREDIDAM, dar după ce a făcut tam-tam, a reuşit să-şi recupereze sumele cuvenite. iniţial primise mai puţini bani decât interpreta unei coafeze din serial.
Puya: Motivele lor de a nu ne da banii sunt aceleaşi – ba nu s-au colectat, ba nu am primit playlisturi, ba nu ştiu ce proces, ba una, ba alta… chiar mă doare în… Eu aş propune ca fiecare să îşi afişeze banii care i-a primit de la UCMR-ADA (Asociaţia pentru drepturile de autor a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România) şi CREDIDAM. Eu, după piesele <Undeva-n Balkani> şi <Change>, am primit aproximativ 2.000 euro impozabili.
Smiley: Cred că niciunul dintre noi nu are timp să stea pe la uşile UCMR-ADA şi CREDIDAM, pentru a ne cere drepturile. Din păcate, aceste organisme de colectare a drepturilor de autor funcţionează încă pe sistemul comunist: muncesc câţiva şi iau toţi bani.