Avocatul diavolului la Oil Terminal: administratorii îşi angajează casă de avocatură împotriva statului român, a salariaţilor şi a acţionarilor

Statul contra stat, totul pe banii statului. Administratorii companiei constănţene Oil Terminal vor să apeleze la o casă de avocatură pentru procesele pe care compania le are cu instituţiile statului, propriii angajaţi şi acţionari.
Încurcate sunt căile managementului la Oil Terminal. Deşi dispune de propriii jurişti, plătiţi pentru a reprezenta compania în raporturile juridice cu clineţii şi terţii, compania Oil Terminal, sau mai exact administratorii săi, ţin morţiş să contracteze o casă de avocatură pentru reprezentarea în instanţă. Şi nu oricum, ci împotriva autorităţilor statului roman. “Societatea intră în raporturi cotidiene cu autorităţile acţionând în Portul Constanţa (autoritatea vamală, navală, portuară, poliţia de frontieră etc) intrând astfel frecvent în sfera dreptului public administrativ şi putând face obiectul unor controale, verificări etc., de natură a-i stabili eventuale responsabilităţi contravenţionale, fiscale etc (…) Deşi societatea are actualmente încadraţi jurişti, lipsa unor specializări punctuale (…) precum şi volumul de muncă existent nu asigură pe deplin nevoile societăţii în protejarea cât mai eficientă a intereselor sale…”, arată directorul general Sorin Ciutureanu în răspunsul Oil Terminal în urma solicitării pe Legea 544 a Ziarului de Investigaţii. Dar asta nu e totul.

Un alt motiv pentru care şefii Oil Terminal vor avocaţi de anvergură este păruiala în AGA cu fondul de investiţii cipriot Broadhurst Investments Limited. 

Fondul a intrat în acţionariat după listarea parţială a Oil Terminal la bursă şi a uzat de toate mijloacele legale pentru a se opune unor decizii AGA pe care nu le-a considerat oportune şi legale. De aici o mulţime de procese, bătăi de cap la oficiul juridic al Oil Terminal. Ultimul scandal a vizat majorarea capitalului social al companiei, decizie atacată de fondul de investiţii la tribunal.
Reacţia administratorilor Oil Terminal nu a întârziat să apară. “Având în vedere etapele complexe ce trebuie parcurse în vederea majorării capitalului social, în conformitate cu legislaţia în vigoare, considerăm că este necesară asistenţa unui avocat specializat cu o vastă experienţă în acest domeniu, cu o înţelegere a piţei de capital şi cu o privire în ansamblu asupra tendinţelor juridice, care să ne asiste şi să ne îndrume în procedura majorării capitalului social şi care să reprezinte interesele societăţii în eventuale litigii ce pot apărea pe parcursul derulării procedurii”, arată compania.

Un administrator acuză

Deşi Oil Terminal a înştiinţat oficial Ziarul de Investigaţii referitor la faptul că “şedinţele Consiliului de Administraţie nu sunt publice, astfel încât nu vă putem comunica modul în care a votat fiecare administrator în parte în şedinţa la care faceţi referite (majorarea capitalui social – n.red.)”, în demersul jurnalistic pentru aflarea adevărului vom prezenta poziţia unui administrator, altul decât cei care reprezintă interesele statului român. O prezentă integral, pentru a nu apărea interpretări ulterioare:
Către: Autoritatea de Supraveghere Financiară
Str. Foişorului nr.2, sector 3, Bucureşti,
031178, Bucureşti, Sector 3
În atenţia: Domnului Mişu Negriţoiu, preşedinte ASF,
Spre ştiinţă Domnului Adrian Vascu, preşedinte ANEVAR
Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti
Domnului Daniel Crişan, preşedinte CA Oil Terminal

Bună ziua,

Oil Terminal (1)

În calitate de administrator al Oil Terminal SA, societate listată la Bursă de Valori Bucureşti vă sesizez următoarele nereguli din situaţiile financiare ale Oil Terminal:
1- Deşi conform art 27 alin 2 din Legea petrolului 238/2004, durata acordurilor de concesiune petrolieră este de 30 ani, Consiliul de Administraţie al Oil Terminal consideră în mod eronat că pentru acordul de concesiune dintre societate şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale încheiat în 2002, durata este nelimitată, probabil în scopul reducerii costurilor cu amortizarea.
2- Evaluarea acordului de concesiune la numai 3 mil ron este profund eronată, deoarece pe baza acestuia se generează 40% din veniturile societăţii dar valorează doar 1,5% din total active. Valoarea anuală a redeventei plătită pentru acordul concesiune este de 3,7 milioane ron (10% din veniturile generate prin utilizarea concesiunii) ceea ce indică discrepanţa dintre realitate şi înregistrările contabile ale Oil Terminal.Pe scurt un activ „inchiriat” cu 1 mil usd care generează venituri anuale de 10 milioane usd nu poate să valoreze sub 1 million de usd (în niciun standard de evaluare)
La pagina 32 din raportul anual Oil Terminal
http://actionariat.oil-terminal.com/cache/9711-raport-anual-2014–p3.pdf
găsiţi următoarea notă care probeaăa sesizarea prezentă:
„Imobilizările necorporale înscrise în evidenţa contabilă a S.C. OIL TERMINAL SA Constanţa constau în programe informatice/licenţe aferente acestora, achiziţionate de la terţi şi concesiunea activităţii de exploatare a rezervoarelor, conducetelor de transport al ţiîeiului şi produselor petroliere, a instalaţiilor de pompare şi a celorlalte instalaţii şi echipamente aferente acestora, încheiat cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
Ca urmare a analizei contractului de concesiune, aprobat prin H.G. 886/16.08.2002, se constată că sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere a concesiunii că şi imobilizare necorporală potrivit IAS 38 – imobilizări necorporale şi clarificărilor date prin IFRIC 12. În acest fel a fost recunoscută imobilizarea necorporală – concesiune, la valoarea ei justă de 3.034.941 lei, înregistrată în contabilitate la 31.12.2012, pe baza Raportului de evaluare întocmit de evaluator autorizat, membru titualar al ANEVAR. Durata de viaţă utilă a concesiunii este nedeterminată, conform punctului 88 din IAS 38 – Imobilizări necorporale, prin urmare aceasta nu se supune amortizării.
Imobilizările necorporale sunt prezentate în situaţiile financiare la valoarea reevaluată, mai puţin amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierderea de valoare, în conformitate cu IAS 38 – imobilizările necorporale şi IAS 36 – deprecierea imobilizărilor. La data de 31 decembrie 2014 nu au fost identificate indicii cu privire la deprecierea imobilizărilor necorporale. Reevaluarea la valoare justă la 31.12.2014, a fost înregistrată pe baza unei Raport de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat, membru titular al ANEVAR. Valoarea justă astfel determinată, evidenţiată prin metodă valorii reevaluate, se prezintă astfel: – concesiune Acord Petrolier 3.133.762 lei – programe informatice/ licenţe aferente acestora 540.883 lei”.
Având în vedere impactul semnificativ asupra situaţiilor financiare a unei corecturi faţă de cele publicate şi atribuţiile dvs de supraveghere, vă rog să luaţi măsuri pentru informarea corectă a acţionarilor cu privire la situaţia financiară şi economică a societăţii Oil Terminal, inclusiv prin impunerea societăţii să publice opiniile separate ale administratorilor care nu au aprobat situaţiile financiare aferente anului 2014.

Te-ai fript cu sindicatul? Suflă în iaurt

Şi pentru ca telenovela avocaţilor să fie completă, Oil Terminal se urcă cu cizmele pe propriii angajaţi. “Menţionăm că litigiile de muncă în care este reprezentată societatea necesită administrarea unui probatoriu complex, pentru care se impune influxul expertizei uni avocat, cu pregătire vastă şi cu un portofoliul amplu în gestionarea conflictelor de muncă. Necesitatea angajării unui apărător ales derivă şi din faptul că societatea are calitate procesuală de pârât în litigii împotriva Sindicatului Oil Terminal, litigii care au impact social deosebit şi demers sinuos”, a comunicat compania Oil Terminal Ziarului de Investigaţii.

Share: