După ce a rămas fără flotă, România a pierdut şi pavilionul naţional. Afacerea „RIFA” este extrem de păguboasă pentru statul român. Începând din acest an, o societate cu răspundere limitată înregistrată în Cipru poate să vânde pavilionul românesc oricui doreşte, fără ca România să se aleagă cu ceva din aceste tranzacţii. Mai mult, contractul nu respectă normele legale şi nu a primit girul Parlamentului. Actuala conducere a Autorităţii Navale Române tace mâlc, de teamă să nu fie demisă. „Jurnal de Investigaţii” vă prezintă o radiografie completă a „pirateriei” comise de autorităţi la adresa pavilionului naţional.

Sub pretextul că vor să refacă flota naţională, câţiva politicieni constănţeni au lansat o iniţiativă legislaţivă care, la sfârşitul anului trecut, a îmbrăcat forma Ordonanţa Guvernului nr. 19/2012 privind dreptul Autorităţii Navale Române de a încheia contracte cu firme din străinătate.
Până aici, nimic suspect, mai ales că o foarte multe state din Vestul Europei, printre care Olanda, Finlanda, Danemarca şi altele, au făcut acest lucru. Numai că, în cazul ţării noastre, transformarea drapelului naţional în pavilion european de complezenţă nu aduce nici un beneficiu, ci numai probleme.

Şpagă de două milioane euro

Eugen Olteanu

Jaful pavilionului a fost extrem de bine pus la punct. Încă de la sfârşitul anului trecut, „băieţii deştepţi” de la Ministerul Transporturilor şi ANR au aranjat afacerea cu firma cipriotă şi, pentru ca înţelegerea să nu ajungă în atenţia opiniei publice, au secretizat contractul.
Suveica din transporturile navale a fost aşa de bine aranjată încât, în ciuda faptului că astăzi acest contract nu este valabil pentru că actul normativ privind pavilionul a fost întors din drum de Parlament, actul semnat de ANR şi firma cu răspundere limitată din Cipru produce efecte. Surse neoficiale susţin că străinii ar fi plătit un comision gras pentru pavilionul românesc şi nu vor să renunţe la afacere. De afacerea pavilionului românesc se leagă două nume: fostul secretar de stat Valentin Preda şi fostul director al ANR, Eugen Olteanu.
Ca un paradox, deşi Transporturile şi, implicit, ANR se află în portofoliul liberalilor, cei doi provin din tabăra social-democrată. Eugen Olteanu a fost numit în funcţia de director general al ANR de către secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Valentin Preda, pe 12 septembrie 2012. Ca şi cum tocmai pentru asta ar fi fost înscăunat la conducerea Autorităţii Navale, primul document oficial semnat de Olteanu a fost contractul prin care statul român cedează pavilionul maritim, pentru o perioadă de 30 de ani, firmei Ilvana Holding Limited, proaspăt înfiinţată în Cipru. Aşa cum am menţionat mai sus, contractul a fost inclus în categoria documentelor secrete.

Cine nu tace este mazilit

Andrian Mihei Cel Cu Hartiile

La începutul acestui an buboiul de la ANR s-a spart, odată cu numirea în funcţia de director general al ANR a lui Andrian Mihei.
Fostul deputat a preluat funcţia de la Mihai Şagău, care la rândul sau l-a înclouit pe Constantin Matei, succesorul fostului director Olteanu. Iniţial, demiterile şi numirile pe bandă rulantă de la ANR au fost puse pe seama disensiunilor politice între partidele de la guvernare şi a intereselor locale ale pesediştilor şi peneliştilor de la malul mării. Ulterior, odată cu desecretizarea de către Mihei a contractului de pavilion, s-a aflat adevăratul motiv.
Mihei, care nu a stat nici el prea mult în funcţia de director, a refuzat să parafeze acest contract, pe care şi acum îl consideră ilegal. „Contractul nu a fost semnat. Nu există cadrul legal”, a precizat fostul director general al ANR. Acesta a explicat că a decis desecretizarea contractului pentru că existau suspiciuni încălcarea mai multor acte normative interne şi internaţionale. „Am convocat un consiliu de conducere extraordinar la Ministerul Transporturilor, în care am prezentat implicaţiile constractului”, a menţionat Andrian Mihei.
După desecretizare, semnatarul contractului, Eugen Olteanu, s-a ales cu plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva intereselor publice ale statului. În cele din urmă Olteanu a primit NUP (neînceperea urmăririi penale), iar Mihei a fost demis.
Acesta din urmă nu a negat faptul că a fost schimbat din funcţie din cauza faptului că a refuzat să parafeze controversatul contract. Anterior momentului demiterii, Andrian Mihei a adus la cunoştinţa Parlamentului ilegalităţile de la ANR, lucru care, personal, nu i-a folosit la nimic, pentru că ulterior a fost schimbat din funcţie. Ordonanţa iniţiată de secretarul de stat Valentin Preda, un mai vechi „client al Jurnalului de Investigaţii, privind pavilionul a fost însă întoarsă din drum.
Pe cale de consecinţă, contractul cu firma cipriotă nu mai este valabil, însă societatea din Cipru a avut grijă să înştiinţezte ANR că, dacă nu recunoaşte înţelegerea, va acţiona statul român în instanţă. Actuala conducere a ANR tace mâlc în problema pavilionului, invocând ordine venite de sus. Mihai Andrei, actualul director ANR, susţine că are interdicţie de la minister să vorbească despre pavilionul românesc.

„Fabrica” de buletine de navă

În tot acest timp site-ul de înmatriculări nave a firmei cipriote funcţionează bine mersi. Compania se recomandă furnizoare de servicii înmatriculări nave 24 de ore pe zi, în fiecare zi a săptămânii, timp de 365 de zile pe an, în orice punc de pe glob, cu ajutorul propriului sistem informatic de operare.
Altfel spus, oricând şi de oriunde îţi poţi inmatricula nava sub pavilion românesc. Interesant este faptul că în antetul formularelor pentru înmatricularea navelor se află şi sigla ANR, deşi ordonanţa „Preda” nu a văzut lumina tiparului la Monitorul Oficial. Societatea cipriotă cu răspundere limitată înmatriculează orice navă mai mare de 500 tone registru. RIFA este acronimul englezesc de la Romanian International Flag Administration. În spatele afacerii RIFA/Ilvana Holding Limited sunt mai mulţi oameni de afaceri germani. Ilvana Holding Limited a fost constituită prin asocierea Kyros Shipping Gmbh & CO.KG, Astherm Services Gmbh şi Bhe Beteilingungen Gmbh. Societatea are sediul central în Cipru şi un oficiu regional la Hamburg, Germania.
Milioane de euro, aruncate-n mare

Teoretic, RIFA ar fi trebuit să plătească 1.000 de euro statului român pentru fiecare navă înmatriculată, sumă cu mult sub tarifele normale în sistemul pavilioanelor de complezenţă.
În schimbul acestor bani, România răspunde, conform dreptului internaţional maritim, pentru orice problemă, de orice natură în care ar putea fi implicate navele: poluare, accidente, naufragii şi aşa mai departe. Mai mult, statul român nu şi- a asigurat un minim de beneficii la acest contract, aşa cum procedează toate statele care arborează pavilion de complezenţă, respectiv obligativitatea armatorilor de a angaja marinari români, existenţa unui număr minim de ofiţeri români la bord etc.
Spre comparaţie, Liberia, una dintre cele mai importante state care furnizează pavilion de complezenţă pe plan mondial, câştigă aproximativ 15 milioane de euro anual din taxele şi impozitele pe care le achită armatorii care îi utilizează drapelul naţional. Dacă pavilionul nu era dat pe gratis, România ar fi putut să ajungă măcar la jumătatea acestei sume, dat fiind faptul că mai mulţi armatori de renume mondial s-au declarat interesaţi de pavilionul românesc de complezenţă.

Articolul precedent„Jaful” Constanda, 200 de milioane de euro
Articolul următorPampers, lapte praf și cămăşi de noapte, găsite de ANAF pe lista de cheltuieli a CREDIDAM