Algocalminul, otravă la liber

Agenţia Naţională a Medicamentului continua să ignore avertismentele făcute de specialiştii europeni şi nu numai în legătură cu riscurile administrării algocalminului. Retrase de pe piaţa de majoritatea ţărilor lumii, medicamentele care folosesc metamizol că substanţa activa continua să se vândă la liber în farmaciile romaneşti. Un posibil răspuns la lipsa de reacţie a Agenţiei Naţionale a Medicamentului ar putea fi imensul interes financiar. Algocalminul aduce anual profituri uriaşe companiilor farmaceutice care îl produc şi îl desfac în Europa doar pe piaţa românească. Specialiştii susţin că şi alte medicamente, la fel de periculoase pentru pacienţii romani, ar trebui interzise la vânzare.

Medicamentul săracului

Piaţa algocalminului din România este estimată la peste 11 milioane de dolari anual. Preţul mic l-a transformat în calmantul nr. 1 pentru romani. Un adevărat medicament al săracului, spun medicii. Licenţa pentru denumirea de „algocalmin” este deţinută de fosta fabrica de medicamente SICOMED. Preluarea acesteia, în 2005, de către cehii de la Zentiva a crescut vânzările companiei ceheşti cu peste 1.000 de procente. În mare parte datorită banalului algocalmin. Potrivit surselor medicale, dintre toate medicamentele fabricate de compania de medicamente Zentiva, calmantul pe bază de metamizol aduce, de departe, cele mai substanţiale profituri.
Din această piaţă, au reuşit să prindă felii importante şi alte companii farmaceutice care produc algocalmin, dar sub o altă denumire. Este vorba de algozone, produs de Ozone România, parte a Grupului Ozone Laboratories, companie care a intrat pe piaţa farmaceutică românească în 2001. Managerii de la Ozone au fost convinşi de „potenţialul” metamizolului, iar unul dintre primele medicamente scoase pe piaţa românească a fost Algozone.

Liber la vânzare

În această situaţie, nu e de mirare că Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) refuza să restricţioneze folosirea algocalminului. Asociaţia Romana pentru Studiul Durerii a solicitat de nenumărate ori autorităţilor să introducă noi reglementări legate de prescrierea şi eliberarea metamizolului. Ultima oară când s-a întrunit Consiliul Ştiinţific al ANM pentru a lua în discuţie problema algocalminului a fost iulie 2007. Membrii săi au dat verdictul: în România nu au fost raportate reacţii adverse la metamizol, prin urmare poate fi folosit. Consiliul ANM a mai argumentat că, deocamdată, Agenţia Europeană de Evaluare a Produselor Medicale, de recomandările căreia suntem obligaţi să ţinem cont, nu a restricţionat folosirea algocalminului. Cu toate acestea, majoritatea ţărilor europene l-a interzis de mai mulţi ani.
Dacă nu a interzis algocalminul, Ministerul Sănătăţii nici măcar nu a iniţiat o campaniei de informare a populaţiei cu privire la riscuri. Asta pentru că lipsa de educaţie medicală şi mai ales ignoranţa pot deveni fatale. În alte state, autorităţile au deschis site-uri pe Internet cu avertizări pentru medicamentele riscante eliberate fără prescripţie medicală. În România, nici vorbă de aşa ceva. În schimb, abundă reclamele publicitare agresive ale companiilor producătoare de calmante cu metamizol.
Singura atenţionare emisă de ANM este legată de folosirea formelor lichide ale metamizolului, considerate şi mai toxice pentru organism decât substanţa solidă. Urmare a acestei avertizări, farmaciilor le-a fost interzis să vândă fiole de algocalmin fără reţetă medicală. Asta doar în teorie, pentru că în practică situaţia este cu totul alta. Din 10 farmacişti aleşi la întâmplare, opt au acceptat să ne vândă medicamentul fără să întrebe de reţeta. Un al nouălea ne-a dat fiole, dar ne-a rugat totuşi să-i aducem prescrierea medicală. Doar unul singur ne-a refuzat cererea, susţinând că legea îi interzice să vândă algocalmin-fiole fără prescrierea medicului.

Combinaţii periculoase

Studiile au demostrat că metamizolul poate provoca o boală fatală, numită agranulocitoza, o boală letală care debutează că o infecţie supraacută. Boala distruge celulele din măduva osoasă, precursoarele celulelor sanguine. Cu alte cuvinte, tratarea durerilor de cap cu algocalmin duce la distrugerea sângelui.
Mai periculoase decât algocalminul, susţin medicii, sunt calmantele de durere care folosesc în componenta, alături de metamizol o a doua substanţă activă. De departe, piafenul (metamizol şi antispastic) este cel mai riscant de administrat. Altul este benalgin, un calmant pe bază de matamizol şi cofeină. Ambele se vând la liber în farmaciile romaneşti, fără niciun fel de restricţii. Ce scuză are ANM pentru această situaţie? aceeaşi ca şi în cazul algocalminului. În România nu au fost semnalate reacţii adverse. Preşedintele Asociaţiei Romane pentru Studiul Durerii, Elena Copaciu susţine însă că reacţiile negative asupra pacienţilor există şi sunt cunoscute de cei mai mulţi dintre medici. „Din anumite considerente, medicii romani au reţineri în a raporta cazurile de alergie la metamizol. Se întâmplă foarte rar acest lucru”, ne-a declarat Elena Copaciu. Nu puţine au fost cazurile când pacienţii trataţi la spital cu algocalmin au decedat din cauza şocului anafilactic. Cei mai norocoşi au suferit doar forme uşoare de alergie – urticarie sau alte erupţii pe piele. Niciunul dintre aceste cazuri nu a ajuns în atenţia ANM. Principalul motiv pentru care medicii nu raportează cazurile de intoxicare cu algocalmin, susţine Elena Copaciu, este acela de a nu fi acuzaţi de malpraxis.
De ce se mai folosesc totuşi masiv în spitale calmantele bazate pe metamizol? Răspunsul ni l-a dat tot medicul Elena Copaciu: foarte simplu, pentru că sunt ieftine. A nu se înţelege de aici ca medicamentele care au în componenţă altă substanţa activa ar fi cu mult mai scumpe. Potrivit estimărilor, peste 95 la sută dintre pacienţi primesc metamizol intravenos împotriva durerilor postoperatorii.

Medicamentul care ucide

Pe lista analgezicelor considerate nocive de occidentali, dar care se folosesc frecvent în România, se mai regăsesc Dipyrone, Novalgin etc., medicamente care au la baza substanţa denumită noramidopirina metansulfonat şi Fenilbutazona, Butazolidine, Rheopirin R, Reumopiryrine etc., care au la baza fenilbutazona. În plus, pe piaţa românească se găsesc şi combinaţii ce conţin Scobutil Compus sau aminofenazona – Aminofenazona L, Lizadon.
Piroxicamul şi aulinul sunt şi ele pe lista neagră a Agenţiei Europene a Medicamentului. Vândut la liber până anul trecut, piroxicamul (indicat în tratarea reumatismului, artrozei, inflamaţiilor şi edemelor posttraumatice) este disponibil acum doar cu reţeta medicală. Restricţionarea sa a venit în urma numeroaselor cazuri de hemoragii digestive fatale, victime căzând mai ales persoanele în vârstă. Ca şi în cazul fiolelor de algocalmin, cei mai mulţi farmacişti nu solicită la vânzare reţeta medicală. Asociaţia Romana pentru Studiul Durerii a criticat publicitatea făcută tratamentului cu piroxicam, în condiţiile în care medicamentul a fost restricţionat. Organizaţia a considerat neetica atitudinea producătorului, care promova mesajul „tehnologie de premiul Nobel în terapia durerii”.

Atac la ficat

Aulin este un alt medicament care poate ucide, vândut la liber în farmaciile romaneşti. Mai grav, Aulin este vândut şi în formele pediatrice, cu toate că riscul pentru copii este şi mai mare. El este interzis în ţări precum Spania, Marea Britanie, Finlanda, Turcia, SUA, Australia sau Japonia, deoarece poate provoca insuficienţă hepatică letală. Produs de societatea Helsinn Birex Pharmaceuticals Ltd. din Irlanda şi comercializat în România de CSC Pharmaceuticals Handels Gmbh din Austria , Aulin este recomandat pentru tratamentul durerii şi inflamaţiei asociate osteoartritelor, entorselor şi luxaţiilor, durerilor menstruale. Aulin se număra printre cele mai căutate şi utilizate medicamente în România, datorită efectelor sale calmante imediate. Puţini însă ştiu că substanţa activa conţinuta de Aulin, denumită „nimesulid”, poate fi mortală. Mai ales atunci când se abuzează de acest calmant.
Agenţia Europeană de Evaluare a Produselor Medicale a interzis administrarea medicamentului copiilor sub 12 ani. De asemenea, Comisia Europeană a Medicamentului a reluat, spre analiză, nimesulidul, în vederea retragerii sale de pe teritoriul întregii Uniuni Europene. Aulinul a fost restricţionat chiar şi în ţara producătoare, Irlanda. Consiliul Irlandez pentru Siguranţa Medicamentelor a atras atenţia asupra pericolului pe care îl prezintă nimesulidele.

Algocalminul în ilegalitate

Occidentalii vorbesc la timpul trecut despre derivatele pirazolonice, din care face parte şi metamizolul. Primii care au interzis metamizolul, indiferent de numele său comercial, au fost americanii, încă din 1977. Din aceeaşi perioadă datează şi decizia statului sudez de interzicere a calmantului. În urma unei contraofensive a producătorilor de medicamente care au prezentat unele rapoarte favorabile, Danemarca a cedat şi a reintrodus produsul pe piaţa în 1995. Patru ani mai târziu însă a fost interzis din nou, de data aceasta definitiv. Belgia a reglementat, din 1987, folosirea metamizolului numai cu
prescripţie medicală şi a impus păstrarea sa la secţiunea otrăvuri. Germania, prin hotărâri emise în 1987, a restricţionat utilizarea preparatelor conţinând metamizol, retrăgând de pe piaţa combinaţiile ce conţineau această substanţă. Spania a retras, de asemenea, combinaţiile de metamizol, cu excepţia celor spasmolitice, în 1989. În 1990, Olandaa luat hotărârea de a retrage de pe piaţa produsul, în diverse combinaţii. Au mai procedat la fel Grecia, Irlanda, Israel, Pakistan, Ghana, Arabia Saudită, Kuweit etc

Share:

Author: Andrei Sidorov