Afacerile păguboase cu terenuri ale Academiei şi ale statului roman

În urmă cu un deceniu, terenurile Academiei Române au fost arendate unor afacerişti şi politicieni în baza unor contracte păguboase. Responsabil de toată acestă afacere a fost academicianul Alexandru Bogdan, preşedintele Fundaţiei „Patrimoniu”, instituţie care ar fi trebuit să administreze cât mai profitabil aceste resurse. Pe atunci, Academia era condusă de Ionel Haiduc. Fundaţia condusă de Bogdan a arendat imense suprafeţe de teren arabil pe mai nimic unor firme agreate, perioadele contractate fiind de ordinul a zecilor de ani, 99 de ani într-un caz. Judecat pentru un prejudiciu de aproape 4 milioane de euro, academicianul îşi amână procesul cu anii.

Hortimpex Lilyan Agro SRL din Greaca, judeţul Giurgiu, fostă Liylan Agricultura este deţinută de doi cetăţeni irakieni, Elaby Abdul Hakim Shalaan şi Al Zubaidi Ouda. În cazul acestei firme, procurorii precizează că redevenţa pentru primii 45 de ani este zero, termenul de 45 de ani este nejustificat de mare şi că înţelegerea conţine o clauză nefavorabilă Academiei, adică despăgubiri în caz de reziliere. Obiectul contractului este o suprafaţă de 322 de hectare în comuna Greaca. Academia Română va putea reintra în posesia acestui teren abia în 2108, contractul fiind semnat pe 99 de ani.

Manoleti SRL, devenită Thotima Group – Despre această înţelegere DNA arată că, fără aprobarea Consiliului Director, Fundaţia „Patrimoniu” a încheiat un Contract de cooperare tehnico-ştiinţifică şi economică în 2006 cu Manoleti SRL, pentru o perioadă de 49 de ani, fără a fi stabilită valoarea arendei anuale.

Bio Agra, Grădiştea Călăraşi – deţinută de Iancu Bogdan Andrei şi Boboc Cristina Iuliana. În 2009, Cristina Boboc a renunţat la părţile sociale în favoarea partenerului de afaceri, ea fiind consilier judeţean în Călăraşi. În legătură cu această societate DNA arată că există neclarităţi privind forma juridică a protocolului şi „nu se poate aprecia care este titlul plăţii în avans a sumei de 10.000 de euro”.

Agrimat Matca din Galaţi a luat în arendă de la Academia Română suprafeţelor de 17,10 hectare viţă de vie şi 5,39 hectare păşune. ” Arendaşul a plătit cât a vrut şi când a vrut, fără ca Fundaţia „Patrimoniu” să îi calculeze şi să îi comunice cuantumul arendei pe anii 2007, 2008 şi 2009″, arată DNA.

Contractul cu SC Agrirom SRL din 2004. „Nu se precizează locaţia suprafeţei de 1926,7 hectare, arendată pentru o perioadă de 20 de ani, intrarea în vigoare fiind condiţionată de dovada calităţii de proprietar pentru acest teren”, se arată în documentele prin care a fost trimis în judecată preşedintele Fundaţiei, Bogdan Alexandru. În acelaşi timp, „fără a exista aprobarea Consiliului Director, printr-un act adiţional, Fundaţia „Patrimoniu” a stabilit nivelul arendei la 600 kg. grâu/hectar”, se mai arată în document.

Prest Serv International din Călăraşi. În relaţia cu această firmă, DNA spune că, fără a exista aprobarea Consiliului Director, Fundaţia „Patrimoniu” a modificat durata contractului, păstrând aceeaşi valoare a arendei”. Societatea este condusă de Ana Maria Baciu.

În 2006, se semnează „convenţia de cooperare tehnico-ştiinţifică”, încheiată între Fundaţia „Patrimoniu” şi GRIVCO S.A. controlată de familia lui Dan Voiculescu. În baza acestei convenţii, Bogdan Alexandru a încheiat 5 contracte de arendare cu firma lui Voiculescu pentru o suprafaţă de aproximativ 3.000 de hectare. Perioada de arendare a fost stabilită la 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă două decenii.

Chiar în aceste condiţii favorabile, „procurorii susţin că la 31.12.2009, arendaşul figurează cu o arendă restantă în valoare de 94.109 de lei”.

Un alt contract de arendare a fost încheiat între Academia Română şi MD Agricola SRL, societate care aparţine lui Mircea Dinescu. DNA arată că Fundaţia lui Alexandru Bogdan a decis, cu de la sine putere, „derularea lucrărilor privind reconversia plantaţiilor viticole în suprafaţă de 50 hectare, prelungirea termenului de arendare şi transformarea Contractului de arendă în Protocol de colaborare tehnico-ştiinţifică şi economică”. Arenda pe doi ani nu fusese achitată la data trimiterii în judecată a lui Alexandru Bogdan.

SC Carpaţi Modern Furnitura SRL, devenită între timp SC Ovo Design Furniture Group este o firmă cu este o firmă deţinută de un off-shore cu sediul în Cipru, Nicosia. A încheiat un contract de arendare în 2004 cu Academia Română. În decembrie 2009, firma avea o datorie de 7.800 de lei.

 

Redevenţă medie de 900kg grâu/ha

Am întrebat Academia care sunt arendele percepute pentru terenurile sale administrate de alţii, care este suprafaţa totală de teren agricol pe care o are în proprietate şi durata acestor contracte.

Potrivit răspunsului,”suprafața arendată de Fundația Patrimoniu în anul agricol anterior a fost de 8.998 ha, iar contractele de arendare sunt încheiate cu persoane juridice române, de drept privat, care au în obiectul de activitate exploatarea agricolă, cu o singură excepție în care este încheiat un contract de arendare cu o persoană fizică. Nivelul mediu al arendei pentru suprafețele arendate este de 900 kg grâu/ha/an, iar contractele sunt încheiate pe o perioadă mai mare de 10 ani”. Academia mai precizează că nu sunt înregistrate restanțe la plata arendei, cu o singură excepție cu privire la care există pe rolul instanțelor de judecată acțiune privind rezilierea contractului.”

Mult sub preţul pieţei

O arendă de 900 kg de grâu la hectar pe an este o valoare mică, sub preţul pieţei. Kilogramul de grâu se vinde pe bursă cu 0,8 lei kilogramul. Aşadar, o arendă de 730 de lei pe an pentru fiecare hectar de teren al Academiei este puţin, având în vedere că aceste contracte au fost semnate pe zeci de ani, fără ca taxa să poată să crească. În acest moment, pe piaţa liberă se găsesc anunţuri de preluare a terenurilor agricole în arendă cu 200 de euro pe hectar, adică tot atât cât este subvenţia din bani europeni pentru fiecare hectar de teren arabil lucrat. Altfel spus, cei care administrează terenurile agricole se bucură în integralitate de profitul obţinut, cheltuielile cu plata arendei către proprietarii de terenuri fiind suportate de la bugetul Uniunii Europene.

Proces împiedicat de o expertiză

După ce a semnat atâtea contracte păguboase pentru Academia Română, Alexandru Bogdan a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2016.

  • Potrivit procurorilor, patrimoniul privat și bugetul Academiei Romane au fost prejudiciate de unii membri ai Fundației “Patrimoniu” cu peste 10 milioane lei, “cu ocazia administrării patrimoniului silvic și funciar al acesteia, în scopul obținerii de avantaje financiare și materiale necuvenite”.
  • Procurorii au instituit măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea lui Alexandru Bogdan, până la concurența sumei de 3.757.860 euro, reprezentând valoarea prejudiciului. Procesul nu s-a finalizat nici măcar la faza de fond, după ce Tribunalul Bucureşti a dispus efectuarea unei expertize care nu se mai termină.

Academia răspunde mai greu

De exemplu, în acest proces, Academia Română a avut nevoie de 4 luni și de un avertisment de amendă, pentru a trimite o serie de documente Tribunalului București în dosarul peședintelui Fundației Patrimoniu, Bogdan Alexandru.

Prima cerere a judecătorului către Academie a fost făcută pe 7 decembrie 2018 ”pentru a se emite adrese către Academia Română pentru a comunica toate documentele care au stat la baza încheierii contractelor din prezenta cauză precum și dovada calității de reprezentant al inculpatului Bogdan Alexandru pentru încheierea contractelor”, se arată în minuta instanței. Instituţia nu a trimis nimic la dosar după o lună, moment în care judecătorul a revenit cu adresă pentru a se prezenta bugetul de venituri si cheltuieli ale Fundatiei Patrimoniu aferente anilor 2007-2009, precum și procesele verbale ale Adunărilor Generale în care au fost prezentate aceste documente.

Următoarele două luni procesul a fost amânat pe același motiv, adică Academia a refuzat să transmită actele, deși este parte civilă în proces. Abia la sfârșitul lui martie anul următor, când instanța a revenit cu un avertisment sub formă de amendă, instituția a transmis documentele la dosar. Pentru administrarea probelor, procesul a fost amânat pentru septembrie, după vacanţa judecătorească.

Model extins la nivel de ţară

Problema concesiunilor de terenuri la preţuri de nimic nu este numai a Academiei Române, ci a întregii ţări. Agenţia Domeniilor Statului (ADS) este cea care administrează terenurile statului.

La nivelul anului 2018, ADS avea în derulare 906 contracte privind exploatarea terenurilor cu destinaţie agricolă, încheiate cu persoane fizice sau juridice. Pentru aceste terenuri date în exploatare, statul a încasat 94.699.831 de lei. Într-un răspuns oficial, ADS arată că perioadele de concesiune variază între 10, 20 sau 49 de ani, „în funcţie de perioada în care au fost încheiate. În prezent, conform procedurii aprobate de Comitetul de Privatizare, Concesionare şi Arendare contractele de concesiune se încheie pe o perioadă de 20 de ani”.

“Băieţii deştepţi” din agricultură

Unul dintre cei mai mari arendaşi de terenuri de la stat este societatea InterAgro deţinută de magnatul Ioan Niculae. Astfel, în martie 2008, el a primit prin atribuire directă o concesiune pentru 31 de hectare până în 2028. Redevenţa calculată pentru această suprafaţă a fost de 846 kg grâu la hectar.

În decembrie 2000, acelaşi afacerist obţine în concesiune 1.131 de hectare de la stat până în 2049. Părţile s-au  angajat ca Niculae să plătească o redevenţă de 597 kg de grâu la hectar, în condiţiile în care arendaşii care au luat teren pentru exploatare de la particulari plătesc acestora de 3 ori mai mult pe hectar.

În noiembrie 2000, InterAgro a mai concesionat 1936 de hectare de teren agricol până în 2049. Pentru această suprafaţă plăteşte o arendă de 532 kg de grâu la hectar. Alte patru contracte de concesiune s-au semnat în anii 2000 şi 2004. Pentru alte 1250 de hectare de teren, Niculae s-a angajat să plătească între 541 şi 313 kg grâul la hectar. Toate contractele lui Niculae au fost semnate pe 49 de ani, ultimul urmând a expira în 2053!

Afacerea de 200 de milioane şi şeicul din Emirate

De departe, cea mai mare afacere cu terenurile statului a făcut-o Agricost SA, fosta societate a lui Culiţă Tărâţă.

În 2012, în urma unei hotărâri judecătoreşti, ADS concesiona prin atribuire directă cea mai mare fermă agricolă din Europa, Insula Mare a Brăilei. 57.720 de hectare teren agricol şi neagricol au fost concesionate până în 2032 firmei Agricost cu o redevenţă de 606 kg de grâu la hectar pe an şi 25 kg grâu pe hectar pe an pentru terenul neagricol.

În 2014, după moartea lui Tărâţă, Insula Mare a Brăilei ajunge în administrarea lui Constantin Duluţe. Anul trecut, piaţa agricolă din România a fost surprinsă de ştirea că afacerea Insula Mare a Brăilei a fost vândută unui şeic din Emiratele Arabe Unite cu 200 milioane de euro. Contractul de concesiune dintre Agricost şi ADS este valabil încă 13 ani, cu posibilitate de prelungire pentru alte două decenii.

“Nu ne vindem ţara”

Agro Chirnogi din Călăraşi e deţinută de omul de afaceri libanez Jihad El Khalil. El se află pe locul doi în topul concesionarilor de terenuri de la ADS, cu 8.300 de hectare. Conform contractului semnat în 2002, a plătit anul trecut o redevenţă de 2,7 milioane de lei, adică 330 de lei pentru fiecare hectar.

O altă firmă a sa, Maria Trading, a concesionat alte 8100 de hectare de la stat, pentru care a plătit în 2017 o redevenţă de 418 lei pe hectar, în condiţiile în care preţul pieţei este de 1200 de lei pe hectar.

Valvis şi naşul lui Dragnea Jr.

Alt om de afaceri celebru care face afaceri cu terenurile statului este Jean Valvis, care a închiriat un teren agricol de la stat pe 49 de ani şi care plăteşte o chirie modică. Potrivit ADS, el a închiriat, în 2004, 7750 de hectare teren agricol, pentru care a plătit în 2017 o taxă de 319 de lei pe hectar.

Sorin Paul Stănescu, naşul familiei Dragnea junior este un alt jucător important pe piaţa agricolă din România, evident, folosind terenurile statului. El a concesionat de la ADS, în 2004, 6900 de hectare teren agricol. Pentru fiecare hectar, a plătit anul trecut 311 de lei, în condiţiile care preţul pe piaţa liberă a ajuns la 1200 de lei pe hectar.

Contracte pe viaţă

Problema mare cu aceste contracte păguboase este că au fost semnate pe perioade foarte mari şi preţul pieţei nu mai reflectă situaţia de la data semnării lor. Fermierii care au terenuri în arendă de la particulari se plâng de concurenţă neloială, deoarece ei sunt nevoiţi să plătească de trei ori mai mult decât cei care au închiriat terenuri de la stat pe chirii modice.

În practică, un fermier care nu are teren de la stat arendează de la particulari pentru cel mult cinci ani, în timp ce „băieţii deştepţi” din agricultură au concesionat mari terenuri comasate pentru 49 de ani.

Subvenţii uriaşe, profit pe măsură

Câştigurile sunt enorme la acest tip de afacere, numai subvenţia anuală de la Uniunea Europeană ridicându-se la aproape 200 de euro pe hectar, teren arabil. În acelaşi timp, nivelul redevenţelor poate fi foarte greu modificat, singura soluţie fiind verificările ADS pentru a se stabili dacă fiecare concesionar şi-a respectat calendarul de investiţii în terenurile concesionate, dar până acum nu a fost reziliat niciun contract păgubos.