Afacerile „lapte-corn”, zeci de milioane de euro pentru clientelă

Cine spunea că şcoala românească este falimentară ? Ei bine, din învăţământul de stat se pot scoate profituri grase, de zeci de milioane de euro, dacă eşti bine ancorat în meandrele concretului. Numai în zona Galaţi-Brăila, “băieţii deştepţi” care au intrat pe filiera furnizării de lapte şi cornuri pentru şcoli au încasat 30 milioane de euro din banii publici. Şi, mai ales, pe seama periclitării siguranţei alimentare a micilor şcolari, cărora le-au fost livrate “la pachet” şi doze deloc neglijabile de germeni patogeni Afacerile „lapte-corn”, derulate pe banul public au creat grupuri de interese care numai în zona Galaţi-Brăila au încasat 30 milioane de euro. Contractele au fost obţinute chiar şi în condiţiile în care alte firme aveau oferte cu 20% mai ieftine. Profiturile uriaşe ale firmelor Lactaprod şi Risk Com din Brăila au fost obţinute însă cu riscul sănătăţii copiilor. După ce Lactaprod a fost adusă la faliment de patronul Mihai Petrea, fabrica a fost preluată, printr-un intermediar, de Cătălin Chelu, care mai deţine controlul Lactate Natura Dâmboviţa şi Lacta Giurgiu.

Fabrica de caşcaval

Prezentarea oficială a firmei Lactaprod SRL Brăila e compusă din două mesaje cheie: „este o afacere de familie” şi „totul a început în anul 2004, prin achiziţionarea vechii fabrici de stat”.

Să vedem şi ce se află dincolo de prezentare. Este „afacere de familie” pentru că patronul Lactaprod. Mihai Petrea şi-a încropit relaţii de rudenie cu şefii Poliţiei şi Finanţelor. A botezat copilul fiului şefului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila, Ilie Decă, şi este finul şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Brăila, Cătălin Chivu.

Numai că Petrea nu a cumpărat fosta fabrică de stat, care a ajuns în proprietatea grecilor Malideros Theodoros si Tirpintiris Antonios. Aceştia care deţineau Brailact Bucureşti şi reţeaua Mega Image. Mihai Petrea a fost asociat în firma Paco International SRL cu Ştefan Rădulescu, directorul Electrica Brăila, şi cu Aurel Leonard Gligore.

Şi Rădulescu are o familie influentă. Tatăl său a fost unul din apropiaţii „tătucului” Brăilei, fostul primsecretar PCR Anton Lungu, care l-a pus director la RENEL. Tânărul Rădulescu a continuat tradiţia familiei, ajungând şef la Electrica Brăila, cu ajutorul deputatei PNL Diana Tuşa. Acum a intrat în PDL.

Petrea, Rădulescu şi Gligore au cumpărat fosta secţie de producere a caşcavalului de la Brailact SA, de la DGFP, condusă de cumătrul lui Petrea. „Nu a cumpărat fosta fabrică de stat. Ei aveau afacerea la Romanu, departe de Brăila, şi au cumpărat numai Fabrica de Caşcaval a Brailact de pe Bulevardul Dorobanţi, după ce Brailact acumulase datorii la stat şi atunci DGFP, condusă de prietenul şi acum şi cumătrul lui Petrea, Ilie Decă, a executat societatea şi a scos la vânzare exact fabrica de caşcaval”, a declarat un om de afaceri, sub protecţia anonimatului.

Ofertă cu 20% mai mare

Cu fabrica de lactate de pe Dorobanţi şi cea de patiserie a lui Rădulescu, cei trei asociaţi ai Paco International SRL au dat lovitura, acaparând piaţa contractelor de distribuire în şcoli a pachetelor „lapte-corn” în sud-estul ţării.

În 2004, au reuşit să obţină contractul la Galaţi, cu ajutorul unui apropiat al lui Rădulescu, Radu Cosca, ajuns consilier judeţean PC şi care era mâna dreaptă a preşedintelui CJ Galaţi, Eugen Durbacă. Radu Cosca a obţinut de la Durbacă numirea în funcţia de preşedinte al Comisiei de selectare a ofertelor pentru contractul de distribuire a pachetelor „lapte-corn” şi, din această poziţie, a manipulat selecţia în favoarea lui Rădulescu.

Cei care distribuiseră până atunci pachetele în şcolile gălăţene, Satco 2000 SRL Galaţi (cornurile) şi Galacta SA Galaţi (laptele), au prezentat o ofertă de 6.000 lei vechi/pacheţel. Radu Cosca a desemnat însă câştigătoare oferta lui Paco International SRL Brăila, care cerea 7.562 lei/pacheţel, cu 20% mai mult. În 2004, nu au putut obţine contractul şi la Brăila, pentru jocurile erau deja făcute, afacerea „lapte-corn” fiind împărţită de primarul de atunci, Constantin Cibu, acum senator UNPR, şi Matei Fecioru, patronul reţelei de restaurante Matteo.

Rădulescu a reuşit să prindă un prim contract în 2005, când a jucat la două capete, intrând în cursă cu două firme, Paco Internaţional şi Risk Com SRL. Acestea au împărţit contractul de 35.918.312.640 lei vechi cu firmele Nomad SRL a lui Matei Fecioru, Modern Turism SRL a viceprimarului PRM Mihai Dănuţ şi Mobil Pan SRL, a lui Cristian Niculae. De atunci şi până în prezent, toate licitaţiile pentru contracul „lapte-corn” la Brăila şi Galaţi au fost câştigate de firmele lui Petrea şi Rădulescu.

O mică ţeapă, prietenească

Între timp, apăruseră unele disensiuni între Petrea, Rădulescu şi Gligore, aşa că cei trei au hotărât să se retragă din Paco Internaţional SRL, firma fiind în faliment.

În dosarul nr 2459/113/2007, primul termen a fost pe 10.11.2007, dar judecarea cauzei nu a fost încheiată nici astăzi, fiind fixat un nou termen, pe 05.10.2011. Au continuat combinaţia pe noile firme. Petrea, prin Lactaprod SRL Brăila, s-a ocupat de producţia de lactate, respectiv a iartului „Margareto” şi laptelui „Paco”, Rădulescu, prin Risk Com SRL, de cornuri. Petrea şi Gligore au înfiinţat fabrica de biscuţi Lemi Star SRL. Colaborarea lor nu a mers prea bine, pentru că Petrea i-a tras o mică ţeapă lui Gligore.

În 2010, Lemi Star SRL a dat în judecată Lactaprod pentru recuparea datoriei. Judecarea dosarului 4049/113/2010 aflat pe rolul Tribunalului Brăila a trenat, iar între timp Lemi Star SRL a intrat în faliment.

Monopol în sud-estul ţării

Lactaprod SRL şi Risk Com SRL şi-au impus monopolul distribuţiei „lapte-corn” la Galaţi-Brăila, extinzând-se apoi în zona de sud-est. În judeţul Galaţi distribuie „lapte-corn” pentru 68.000 de elevi, iar în Brăila pentru 25.000.

În 2010, prin Risk Com SRL Brăila au încheiat cu preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, patru contracte. Trei au fost de suplimentare a distribuţiei pe anul şcolar 2009/2010, iar cel de-al patrulea a fost încheiat pentru 2010/2011. În total, 3,5 milioane euro, fără TVA. Pentru aceeaşi perioadă, Risk Com SRL a încheiat cu preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, contractul nr 210/13.09.2010, în valoare de 5.692.088 lei. În aceeaşi zi, Risk Com a încheiat şi cu CJ Călăraşi contractul 9.477/13.09.2010, în valoare de 3.948.696 lei. Risk Com îşi menţine şi în acest an fiefurile afacerilor „lapte-corn”, la Galaţi şi Brăila licitaţiile fiind deja câştigate. Prin Lactaprod, firmă ce are cod st încheiat un contract de „furnizare produse panificaţie”.CAEN , a fo1051 „fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor”

Conexiune cu clientela lui Mazăre

În 2007, cei doi au încercat şi o intrare în judeţul Constanţa. Conform contractului încheiat cu preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, cornurile ar fi trebuit să fie distribuite de SC Dobre şi Fiii SRL Constanţa, al cărui patron este Mircea Dobre, fost consilier local şi un apropiat al lui Radu Mazăre, Lactaprod SRL urmând să distribuie laptele.

Omul lui Mazăre s-a mulţumit cu un comision, subcontractând distribuirea cornurilor către Lemi Star SRL Brăila, a lui Petrea şi Gligore, care a distribuit biscuţi în loc de cornuri. Nici Lactaprod nu şi-a făcut treaba, pentru că în loc de lapte a distribuit cubuleţe de brânză topită, produse de Lacta SA Giurgiu, controlată de controversatul om de afaceri Cătălin Chelu. A fost o primă combinaţie între Petrea şi Chelu.

30-40 milioane de euro

Valoarea contractelor „lapte-corn” încheiate până acum de Petrea şi Rădulescu este de 20-22 milioane de euro la Galaţi şi 9,5 milioane de euro la Brăila. Mihai Petrea a reuşit să pătrundă şi în Capitală, semnând contracte pentru distribuţia laptelui în şcolile din sectoarele conduse de Liviu Negoiţă şi Cristian Popescu Piedone. Lactaprod SRL a încheiat cu Primăria Sectorului 3, contractul nr 6.380/27.10.2008, în valoare de 11.000.000 lei, iar cu iar cu Primăria Sectorului 4 contractul 9.134/01.09.2009, în valoare de 2.531.087 lei.

El şi-a fructificat şi unele relaţii pe care le are în Sănătate. În ultimii patru ani, a încheiat sistematic contracte pentru distribuirea de lapte UHT cu mai multe spitale din ţară. Cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Galaţi a încheiat două contracte în valoare de 300.000 lei, dar a mai furnizat şi către Spitalul Municipal Făgăraş, Spitalul de Obstetrică Ginecologie şi Spitalul Neurologie din Braşov şi Spitalul de Boli Psihice Borşa.

Sănătatea copiilor, în pericol

Marile profituri ale lui Petrea şi Rădulescu sunt realizate şi prin şmecherii ieftine. La un control efectuat în 2008, în 18 şcoli din Brăila s-a constatat că în locul paharului cu lapte de 200 grame/unitate copiii primeau pacheţele de unt de 15 grame, cu 80% grăsime, iar în locul cornului de 80 de grame, primeau câte un pacheţel de 44 de grame de biscuţi.

În raportul 6802/17.01.2008 se menţionează că, potrivit declaraţiei de conformitate nr 6855/21.01.2008, untul fabricat la începutul lunii ianuarie 2008 avea un termen de valabilitate de 10 zile, aşadar avea termenul de expirare în perioada 20-25 ianuarie, însă pe ambalaje erau inscripţionate ca date de expirare 05.03.2008 sau 12.03.2008.

Aşadar, încă de la ambalarea produselor, lapte sau unt, erau inscipţionate pe ambalaje termene de expirare cu 35-40 de zile mai târziu decât data reală. Cu prilejul aceluiaşi control, a rezultat şi rolul principal al lui Petrea în afacere, pentru că până şi pentru produsele de patiserie ale Risk Com, deţinută de Rădulescu, certificatele de sănătate publică veterinară erau emise tot de Lactaprod.

Primăria, Protecţia Consumatorului şi Inspectoratul Şcolar au cerut CJ Brăila suspendarea contractului dacă nu sunt distribuite produsele prevăzute de lege, dar preşedintele CJ, Gh. Bunea Stancu, nici nu a vrut să audă de aşa ceva. În perioada 2008-2010, au fost scandaluri similare şi la Galaţi.

Bombă bacteriologică

Faptul că pentru Mihai Petrea este mai important profitul decât sănătatea celor care îi cumpără produsele e dovedit de un pasaj dintr-un raport de control al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor: „Hipermarket Carrefour Brasov avea la comercializare lapte de consum pasteurizat 1,6% grăsime Marca Nr 1, producător SC Lactaprod SRL Brăila, care avea număr total de germeni depăşit şi lapte de consum pasteurizat Paco 1,6% gr, producător SC Lactaprod SRL Brăila , care prezenta depăşiri la parametri bacterii coliforme, Escherichia coli si numărul total de germeni”.

Între timp, Petrea a ajuns pe locul 3 în topul bogaţilor Brăilei, cu o avere de două milioane de euro şi o cifră de afaceri de 10 milioane de euro în lactate, prelucrarea lemnului, ape minerale şi sectorul hotelier.

A accesat şi finanţare Sapard de trei milioane euro, pentru modernizarea fabricii. A ajuns însă să fie vânat de creditori. În dosarul 2231/113/2011 instanţa de la Tribunalului Brăila l-a obligat ca până pe 29.09.2011 să îşi plătească datoriile de 1.231.768 lei către Agrimat Matca SA. S-a ajuns în situaţia ca magistraţii de la Tribunalul Brăila să conexeze într-un singur dosar, nr 795/113/2011, procesele în care creditorii îşi cer banii de la Petrea. În acest dosar cer declararea insolvenţei şi începerea procedurii falimentului Corporate Recovery Management SRL, Valse Spedition SRL, Indra Import Export SRL şi BRD Groupe Societe Generale. Următorul termen e fixat pe 20 octombrie.

„Soluţia” Cătălin Chelu

La bugetul de stat, Lactaprod datorează 1.848.984 lei, la asigurări sociale 302.798 lei , iar la asigurări de sănătate 87.405 lei, din care 25% este stopaj la sursă, o infracţiune cu conotaţii penale.

Furnizorii încearcă cu disperare să îşi recupereze banii, dar cu greu mai pot da de Petrea, care şi-a părăsit soţia şi s-a mutat la Bucureşti, pe strada Gârlei, la noua sa prietenă. Între timp, Mihai Petrea a reuşit să scape de Lactaprod SRL Brăila, pe care, potrivit unor surse din mediile de afaceri din Brăila, a pasat-o controvesatului Cătălin Chelu.

Pe 18 august, a fost efectuată şi modificarea la Registrul Comerţului, noul deţinător al pachetului de 100% din părţile sociale ale Lactaprod SRL fiind Florin Condos, din Galaţi, care până de curând se prezenta pe internet ca patron de magazin alimentar. Potrivit unor surse, Condos este interpusul lui Chelu.

Chelu era interesat de Lactaprod, pentru că avea o linie de îmbuteliere a laptelui de un milion de euro, instalată în baza finanţării Sapard de trei milioane de euro. Între timp a şi demontat-o, şi a dus-o la Lactate Natura Dâmboviţa, firmă de procesare a laptelui pe care a preluat-o în 2010, după ce în 2008 cumpărase 44% din acţiunile Lacta Giurgiu. Salariaţii Lactaprod, care nu-şi mai luaseră salariile de trei luni şi au refuzat să mai lucreze, au fost înlocuiţi cu oameni aduşi de la Lactate Natura Dâmboviţa

Share:

Author: Tudor Balanescu