Aeroportul Craiova, vedeta Master Planului de Transport.

Aeroportul Craiova rămâne prioritatea României în Master Planul de transport, adică obiectivele de investiţii care vor fi finanţate cu bani europeni până în 2020.

Aşa figurează în versiunea revizuită a documentului, prezentată de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, în comisia de specialitate a Parlamentului. Asta cu toate că, dacă e să dăm crezare aceluiaşi Master Plan, peste câţiva ani vom „zburda”, atât cu maşina, cât şi cu trenul, între Craiova şi Bucureşti.
Master Planul de transport al României continuă să fie surprinzător chiar şi după ce documentul realizat de canadienii de la AECOM a fost supus dezbaterii publice şi a fost „periat” de specialiştii Ministerului Transporturilor.
Documentul care trasează liniile directoare ale obiectivelor de investtiţii ce pot primi finanţare de la Bruxelles în perioada următoare (evident, dacă autorităţile române, fie ele centrale sau locale, vor depune proiecte în acest sens) pare a fi făcut pe genunchi. Primul lucru care sare în ochi la o privire mai atentă este faptul că textul documentului pare a fi făcut „din bucăţi”.
Cu alte cuvinte, autorii Master Planului au vrut să mulţumească pe toată lumea, indiferent de zona geografică sau de modul de transport. Dacă îţi place să conduci, îţi facem autostradă. Dacă îţi place să mergi cu trenul. Îţi facem cale ferată de mare viteză. În fine, dacă îţi place să mergi cu avionul, îţi facem aeroport internaţional la tine acasă.
Problema este că nimeni nu a coordonat toate modurile de transport în aşa fel încât ele să nu se suprapună şi, mai grav, să se contrazică. Un exemplu emblematic este cel al municipiului Craiova.
Aeroportul de la Craiova este unul pe care mişcările de aeronave în cursul unei zile (decolări şi aterizări) pot fi numărate fără prea mare efort pe degetele de la cele două mâini. Cu toate acestea, aerogara de la Craiova este creditată cu potenţial imens de dezvoltare în următorii ani, urmând ca, în opinia canadienilor de la AECOM, girată de autzorităţile române, să devină al doilea „nod aerian” al ţării, după Otopeni, până în 2030.
În Master Planul de transport, Aeroportul Craiova este clasificat ca „internaţional”, alături de Timișoara, Cluj -Napoca, Iași, Constanța, Bacău, Sibiu şi Târgu Mureș. Unul singur este clasificat ca „aeroport internaţional major”, şi anume Hernri Coandă – Otopeni.
În document mai figurează patru aeroporturi regionale: Tulcea, Baia Mare, Suceava, Oradea şi un „aeroport regional de mici dimensiuni”, Bucureşti Băneasa. Evident că partea leului în alocarea fondurilor europene şi-o vor adjudeca aeroporturile internaţionale, cum este şi cazul celui de la Craiova.

Cu trenul, dar şi cu maşina vei ajunge imediat de la Craiova la Bucureşti

Tren Calatori

În Master Plan, Aeroportul Craiova figurează cu un necesar de investiţii de 46,6 milioane de euro în următorii ani. Totul bazându-se pe o estimare de creştere a traficului precum Făt Frumos din poveste. Estimarea are la bază o ipoteză (spun eu greşită) care ia în calcul „bazinul de captare”, adică ce număr de locuitori se află în vecinătatea aerogării.
Într-adevăr, numărul este impresionant, dacă ţinem cont că la Craiova este singurul aeroport din Muntenia (incluzând şi Oltenia), exceptând Bucureştiul. Aici apare prima ruptură logică în raţionamentul celor de la AECOM. Canadienii nu ţin cont nici de situaţia economicăî din zona Olteniei, şi nici de apropierea oraşului Craiova de Bucureşti.
De altfel, distanţa dintre Craiova şi Bucureşti se va „micşora” considerabil în următorii ani, dacă este să dăm crezare aceluiaşi Master Plan. La capitolul Transport feroviar, ruta Bucureşti – Craiova (209 km) este menţionată ca fiind una dintre magistralele feroviare pe care se va circula cu 160 km/oră. Mai mult, în Master Plan este prevăzută şi construcţia unei autostrăzi între Craiova şi Piteşti (de acolo fiind deja autostradă până la Bucureşti, construită încă din perioada comunistă).
Şi atunci, de ce ar opta craioveanul pentru un zbor de la aeroportul din oraşul său natal, în detrimentul unui drum, extrem de scurt (nici nu apucă să mănânce o paporniţă de praz), până la Otopeni, de unde are curse aeriene către aproape orice destinaţie?
P.S. Cum Băneasa este considerat „aeroport regional de mici dimensiuni”, în dreptul lui suma estimată pentru investiţii este zero. Pour les conaisseurs – MRU vă spune ceva?