Nouă judeţe, plus Bucureştiul, se vor afla sub stetoscopul lui Sorin Oprescu, care va deveni astfel, din „simplu” primar al Capitalei, cel mai influent baron regional. Primăria condusă de Oprescu se pregăteşte să preia, de la Ministerul Transporturilor, Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB). Numai că edilul nu se mulţumeşte cu actuala arie de acoperire a AMTB, limitată la Bucureşti şi judeţul Ilfov, şi trage sforile pentru a îngloba în aceasta localităţi din alte opt judeţe. Proiectul de lege în acest sens elaborat de Primăria Municipiului Bucureşti aşteaptă momentul prielnic pentru a fi aprobat.
Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB) se pregăteşte
să renască precum pasărea Phoenix, resuscitată de doctorul Sorin
Oprescu, care astfel va deveni cel mai „greu” baron local din România.
Asta
pentru că, alături de Bucureşti şi judeţul Ilfov, în raza de coordonare
a Autorităţii vor intra alte opt judeţe: Argeş, Teleorman, Prahova,
Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa şi Buzău, potrivit unui proiect
de lege elaborat de Primăria Capitalei.
Dar să vedem mai întâi cum
s-a ajuns în situaţia de a avea, pe hârtie, autoritate metropolitană de
transport dar care să fie total nefuncţională. În urmă cu doi ani de
zile, la presiunea Fondului Monetar Internaţional, Guvernul Boc a
dispus, prin Ordonanţa nr. 21/2011, înfiinţarea Autorităţii
Metropolitane de Transport Bucureşti (AMTB).
Rolul acesteia trebuia
să fie coordonarea tuturor modurilor de transport de pe teritoriul
Bucureştilor şi al judeţului Ilfov, introducerea unui sistem unitar de
taxare, valabil şi la RATB, şi la Metrorex, dar şi la microbuzele şi
autobuzele operatorilor privaţi şi la trenurile regionale de călători.
Atribuţiuni doar pe hârtie
Atribuţiuni care au rămas doar în paginile Monitorului Oficial, căci,
în practică, transportul public de călători se desfăşoară în continuare
haotic, fără niciun fel de coordonare între operatori. Fiecare dintre
aceştia are alt sistem de tarifare, se suprapun traseele şi aşa mai
departe. De când s-a înfiinţat, AMTB a funcţionat la limita de avarie,
în condiţiile banilor insuficienţi primiţi de la bugetul statului şi în
lipsa unui algoritm care să stabilească ce contribuţie îi revine
fiecărei entităţi administrative – Primăria Municipiului Bucureşti,
Consiliul Judeţean Ilfov şi primăriile ilfovene.
„Menţionăm că
niciuna dintre atribuţiile AMTB prevăzite la art. 7 din Ordonanţa
Guvernului nr. 21/2011 privind înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de
Transport Bucureşti, aprobată prin Legea nr. 8 din 6 ianuarie 2012, nu
au fost exercitate de MTI (Ministerul Transporturilor şi
Infrasctructurii – n.red.), nefiind stabilite ca şi atribuţii, prin
niciun act normativ în vigoare”, se arată în expunerea de motive a
proiectului de lege menţionat. Perfect adevărat, lucru constatat şi de
experţii Băncii Mondiale, într-un raport finalizat la finele anului
trecut.
Angajaţi puţini şi slab pregătiţi
Specialiştii instituţiei bancare internaţionale au identificat şi
cauzele care au dus la nefuncţionarea AMTB. Unul dintre primele motive
este lipsa de personal: „Restructurările recente ale bugetului MTI
accentuează mai tare anomalia din cotextul dispoziţiilor Legii 8/2012,
conform cărora AMTB trebuie să fie finanţată în primul rând şi
administrată de MTI”. Apoi, raportul remarcă faptul că „nu numai că
personalul total aprobat este inadecvat, dar nici nivelul de remuneraţie
implicit al bugetului aprobat nu este la un nivel care să atragă
calificările profesionale necesare AMTB”. Cu alte cuvinte, oameni puţini
şi slab pregătiţi.
Pe de altă parte, strategia de transport îi
revine AMTB, însă alte funcţii de transport urban, cum ar fi
managementul traficului, sunt îndeplinite de Primăria Capitalei. Un alt
impediment în desfăşurarea în bune condiţiuni a activităţii AMTB l-a
constituit anul electoral 2012, cum remarcă autorii
raportului: „Constrângerile asupra bugetului MTI au limitat finanţarea
către AMTB, iar anul 2012 fiind an electoral, cu alegeri plasate în
ultimele 3 luni ale anului calendaristic, depunerea proiectului de buget
nu a fost făcută într-un termen acoperitor pentru funcţionarea
corespunzătoare a AMTB”.
Pornind de la cele constatate de experţii
Băncii Mondiale, care au sesizat faptul că înfiinţarea AMTB a fost
făcută doar de ochii finanţatorilor internaţionali, primarul Capitalei,
Sorin Oprescu, au întocmit un proiect de lege care aşteaptă momentul
prielnic să fie aprobat. „Prin prezentul act normativ se aprobă
desfiinţarea AMTB din subordinea MTI şi înfiinţarea Autorităţii
Metropolitane de Transport Bucureşti în coordonarea aparatului propriu
al autorităţii publice locale a Municipiului Bucureşti, care să
funcţioneze ca o autoritate de reglementare şi coordonare a
transportului public suprateran şi subteran în corelaţie cu transportul
zonal pe calea ferată şi punctele de acces auto spre şi dinspre
Capitală”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Doctorul ridică miza
Toate bune şi frumoase, numai că doctorul Oprescu plusează în textul
proiectului propriu-zis, extinzând aria de acoperire a noii autorităţi.
Iată ce se prevede la articolul 7, alin 1, din document: “Aria de
acoperire geografică a activităţii ATMB (Autoritatea de Transport
Metropolitan Bucureşti – n.red.) include Municipiul Bucureşti şi
localităţi din zona sa regională de influenţă în tranbsport şi anume din
judeţele: Ilfov, Argeş, Teleorman, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi,
Giurgiu, Dâmboviţa şi Buzău, cu posibilitatea de extindere”.
Deci,
în cazul în care proiectul va deveni literă de lege, Sorin Oprescu va fi
“jupân” peste municipiul Bucureşti şi peste nouă judeţe. Şi asta pentru
că primarul general va deţine controlul absolut al instituţiei.
“Primarul
general al Municipiului Bucureşti va asigura conducerea operativă a
ATMB, ca preşedinte executiv, care este ordonator principal de credite”,
se stipulează la articolul 11. Apoi, se prevede constituirea unui
Consiliu de Cooperare Regională (CCR), ca organ deliberativ (pe
principiul consiliilor locale). Şi aici, Sorin Oprescu va deţine
controlul. Din cei 11 membri ai Consiliului, trei vor proveni din
aparatul propriu al primarului general şi trei din Consiliul General al
Municipiului Bucureşti (CGMB), unde majoritatea aparţine USL.
Ministerelor Transporturilor, Dezvoltării Regionale şi Finanţelor le
revin câte un membru, în vreme ce administraţiile locale din zona de
acoperire a ATMB vor fi reprezentate, în total, doar de doi membri.
Indemnizaţii atractive
Cu certitudine, va fi mare îmbulzeală pentru a prinde un loc în CCR,
deoarece indemnizaţiile de şedinţă nu sunt deloc de neglijat – “30% din
retribuţia directorului general/preşedintelui executiv al ATMB” (art.
18). Cum, potrivit ultimelor date disponibile, salariul lui Sorin
Oprescu este de 4.700 de lei, rezultă că fiecare membru al CCR va încasa
1.410 lei pentru câteva ore de şedinţă.
„Jurnal de Investigaţii” a
semnalat încă din toamna anului 2011 faptul că înfiinţarea Autorităţii
Metropolitane de Transport Bucureşti s-a făcut pe
picior, fiind incluse în aria sa de acoperire doar Bucureştii şi
Ilfovul. Aceasta în condiţiile în care localităţi foarte apropiate de
Capitală se află pe razele administrative ale altor judeţe. Este, de
exemplu, cazul localităţilor Adunaţii Copăceni sau Bolintin, care se
află pe raza administrativă a judeţului Giurgiu, deşi sunt la nici 10 km
de Bucureşti.
Însă, în forma propusă de Primăria Capitalei, noua
Autoritate pare să concentreze prea multă putere în mâinile unui singur
om. Fie că se numeşte el Sorin Oprescu sau altfel.