Despre afacerile cu energie ieftintină derulate de super băieţii descurcăreţi cu tentaculele adânc înfipte în mediul politic s-a tot vorbit în ultimii ani. Unii dintre aceştia au început să-şi diversifice afacerile în domeniu, orientându-se spre tranzitul de energie. O afacere subţire, cu acces limitat, care aduce statului român pagube de zeci de milioane de euro prin neplata taxelor. Deloc întâmplător, şi această afacere se ţese în jurul aceloraşi firme şi personaje care “gestionează” energia ieftină a României. Din acest peisaj, evident, nu putea lipsi starostele din umbră al afacerilor cu energie, primarul PDL din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti”.
O afacere cu damf de evaziune fiscală se derulează de ani buni în domeniul energetic, văduvind bugetul statului de zeci de milioane de euro.
În esenţă, este vorba de nefacturarea unor mari cantităţi de energie electrică importate şi apoi exportate. În ultimii ani, situaţia financiară a companiei Transelectrica s-a deteriorat puternic. Mare parte din vină o poartă faptul că veniturile din activitatea de transport şi asigurarea serviciilor de sistem pentru exportul şi importul de energie electrică au scăzut, în mod nejustificat, aducând astfel prejudicii şi bugetului public consolidat. Persoanele juridice licenţiate să realizeze import sau export de energie electrică notifică Transelectrica la începutul perioadei în legătură cu cantitatea pe care urmează să o importe sau exporte. Apoi, la sfârşitul operaţiunii, trebuie să se realizeze balanţa pentru care se emit facturi, în vederea plăţii tarifelor, taxelor şi impozitelor.
Din 2010, firmele care deţin licenţe pentru exportul de energie electrică notifică la Transelectrica la începutul perioadei de derulare a operaţiunii că vor să realize un export de energie de X MWh, iar la finalul perioadei raportează că de fapt exportul a fost de (X-Y) MWh, din care Y reprezintă tranzitul de energie electrică.
Această situaţie a adus pentru Transelectrica un minus de 30 milioane de euro, pentru perioada 2010-2011, la care se adaugă prejudiciile aduse bugetului public consolidat prin neplata taxelor şi impozitelor. Realizarea acestei inginerii este posibilă din cauza faptului că tranzitul de energie electrică nu este raportat înaintea perioadei de realizare, aşa cum se întamplă în cazul importului sau exportului.
Opt milioane în şapte luni
Modul în care compania Transelectrica este spoliată de importante resurse financiare a ajuns şi la urechile inspectorilor fiscali, care au început o amplă verificare la
Transelectrica.
Astfel, în perioada ianuarie 2009-decembrie 2011, inspectorii ANAF au constatat că dacă în 2009 s-au tranzitat prin România 443 GWh, în 2010 această cantitate ajunsese la 1.227 GWh, iar în 2011 crescuse la 1.897 GWh. Potrivit reglementărilor în vigoare, pentru energia tranzitată, firmelor nu li se percepe contravaloarea serviciului de transport, un tarif reglementat de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei la 17 lei/MWh, şi nici contravaloarea serviciilor de sistem, tarif reglementat de ANRE la 21 lei/MWh.
Numai în primele şapte luni din 2011, ANAF a identificat o diminuare a veniturilor Transelectrica de aproximativ 33 milioane de lei, adică aproximativ opt milioane de euro la vremea respectivă. Situaţia a fost adusă anul acesta şi la cunoştinţa premierului de atunci, Mihai Răzvan Ungureanu, care însă a evitat să se implice. Lui i-au fost adresate, pe această temă, şi două interpelări în Parlament în care i se cerea să precizeze, în scris, firmele care au realizat tranzitul de energie electrică, cantitatea de energie electrică tranzitată pe teritoriul României, în perioada 2010 şi până în prezent (primăvara anului 2012), sumele neîncaste de Transelectrica şi sumele care ar fi trebuit plătite la bugetul statului. Solicitările au rămas fără nici un răspuns şi, ulterior, premierul şi-a pierdut şi mandatul, aşa că totul a rămas suspendat în aer.
ANAF arată cu degetul
Pentru perioada 2009-2010 controlul ANAF a indicat ca principali beneficiari ai acestor operaţiuni de tranzit cinci companii: EFT Romania, Statkraft Romania, Edison Trading-Sucursala Bucureşti şi Rudnap SRL.
În dreptul celor cinci firme, inspectorii ANAF au notat o creştere semnificativă a tranzitului de energie în perioada verificată. EFT Romania a raportat un tranzit de 18 GWh în 2009, acesta crescând la 148 GWh în perioada similară (primele şapte luni) a anului 2010 (creştere de 822,2%). Aproape la fel de spectaculoase au fost creşterile de tranzit şi în cazul celorlate patru companii: Statkraft a crescut tranzitul pentru perioada menţionată de la 9 la 60 GWh (plus 666,7%), Edison Trading-Sucursala Bucureşti, de la 14 la 41 GWh (plus 292,9%), iar Rudnap SRL, de la 12 la 92 GWh (plus 766,7%). Poate ar mai trebui spus că tot în această periodă exporturile realizate de cele cinci companii nu au crescut semnificativ, ba mai mult, au scăzut în cazul EFT de la 450 GWh la doar 50 GWh sau chiar au fost sistate, cazul Edison Trading.
Pinalti „electricianul”
Compania Rudnap este activă pe piaţa de energie din 15 ţări din Europa de Sud-Est şi este deţinută de compania Altaria Research Limited, cu sediul în Cipru. Firma are în România doar trei angajaţi şi a raportat în 2010 o cifră de afaceri de 318.180.308 lei, după ce în 2008 notificase 30.650.909 lei.
Altaria Research Limited este controlată de sârbo-croatul Damir Fazlic, un personaj care s-a aflat în centrul unor mai multe scandaluri. Altaria şi-a făcut intrarea în România prin preluarea companiei Global Logistics Services SRL, o firmă înfiinţată de Gabriel Ştefan, nimeni altul decât fiul primarului de la Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, cunoscut de microbişti şi sub numele de „Pinalti”. Alături de băiatul primarului, în acţionariatul firmei Global Logistics Services se mai regăsea Lucian Bădescu, fiul unui fost ofiţer de rang înalt din SRI, precum şi firma Green Energy.
Aceasta era controlată, în perioada sa de glorie, de către fiul lui Gheorghe Ştefan şi de Lucian Bădescu. După ce numele firmei a ajuns pe prima pagină a ziarelor, Gabriel Ştefan s-a retras, locul său în acţionariat fiind luat de compania Scucci Limited, un alt off-shore, în spatele căruia nimeni nu poate spune cu certitudine cine se află.
Revenind la Rudnap, firma s-a aflat în 2010 în centrul unui scandal, după ce s-a aflat că a preluat fără licitaţie, de la Electrica, un contract de export de energie.
Scandalul a fost adus în atenţia presei de fostul director de al Complexului Energetic Rovinari, Laurenţiu Ciurel, care a declarat public că Rudnap lua energia cu 38 de euro, sub preţul de producţie, şi o revindea cu 50 de euro în Balcani. Chiar şi după ce afacerea a ajuns în presă, contractul de export al companiei Rudnap a fost prelungit.
În prelungirea acestui contract un rol important l-a avut fostul secretar de stat din Ministerul Economiei, Claudiu Stafie, „întâmplător” vicepreşedintele filialei Piatra Neamţ a PDL şi un apropiat al lui Gheorghe Ştefan. În condiţiile în care Electrica negocia cu mai multe companii acordarea acestui contract, alegerea firmei Rudnap a fost motivată de Electrica, societate condusă la acea vreme de Ioan Folescu, un membru marcant al PDL Dâmboviţa, prin faptul că firma sârbească avea capacitate de a derula în bune condiţii acest contract, a plătit energia în avans şi şi-a asumat problema recuperării TVA aferente.
EFT, mereu câştigătoare
EFT România a fost până la sfârşitul anului 2011 o abonată la energia ieftină. Potrivit Fondului Proprietatea, compania, deţinută de concernul European EFT Group (Energy Financing Team), a cumpărat 1.160.303,96 MWh, pentru care a plătit 142.717.387,32 lei, adică 123 de lei/MWh.
De altfel, EFT este un vechi partener de afaceri al companiei Energy Holding, controlată din spate de controversatul mogul al energiei ieftine, Nicolae Buzăianu, fiind protejată din umbră şi de specialistul autohton în energie, acelaşi Gheorghe Ştefan. Energy Financing Team (EFT), companie înregistrată la Londra, este controlată de doi cetăţeni sârbi, fiind unul din principalii furnizori de energie din zona Balcanilor. De-a lungul anilor, ea a fost acuzată că a câştigat multe contracte pentru furnizarea de energie în această zonă, deşi ofertele sale nu erau dintre cele mai bune.
