Blazonul Galaţiului a fost upgradat cu Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de stat Dunărea de Jos. Înfiinţarea facultăţii a costat aproape 20 de milioane euro. Un proiect ratat, pentru că au luat rezidenţiatul numai 40% din studenţii înscrişi în prima promoţie de medici “made in Galaţi”. Miza înfiinţării Medicinei a fost mai mult una de natură salarială, iar câştigătorii sunt medicii grupaţi clientelar în jurul fostului secretar de stat la sănătate Aurel Nechita.
Facultatea de Medicină din Galați a fost ambiţia doctorului Aurel Nechita, care, după ce fusese secretar de stat la Sănătate în ministeriatul Danielei Bartoş, îşi dorea şi o carieră universitară.
El şi-a convins colegii din PSD Galaţi că înfiinţarea Medicinei le-ar putea aduce capital electoral la alegerile din 2004, aşa că totul a fost făcut în mare grabă. Nu erau medici care să poată preda disciplinele medicale la nivel universitar, dar au fost inventaţi. Nu existau dotări, dar au fost făcute. În vara lui 2004, rectorul universităţii, Emil Constantin (PSD) anunţa investiţii de 12,5 milioane de euro în dotările laboratoarelor de biochimie şi biofizică.
De la Pessac, orăşel înfrăţit cu Galaţiul, a fost obţinută o donaţie de câteva mii de volume şi reviste medicale pentru bibliotecă. Decan devenea Aurel Nechita (PSD), prodecan Carmina Muşat (PSD), din staf făcând parte Nicolae Bacalbaşa (PSD) şi Dumitru Cristea (PNL), prieten cu Nechita şi Bacalbaşa.
Afacere imobiliară
Facultatea s-a dezvoltat rapid şi ca afacere imobiliară. De la Primărie a fost obţinut sediul de pe strada Cuza Vodă nr 35, unde se află decanatul şi birourile.
În zestrea facultăţii a intrat şi clădirea fostei Policlinici Municipale de pe strada Eroilor nr 34. Oraşul cu 300.000 de locuitori a fost lăsat fără ambulatoriul municipal. Universitatea Dunărea de Jos a cumpărat cu 1.200.000 lei, tot pentru Facultatea de Medicină, sediul firmei Cozamin, din Micro 21. Patronul Cozamin, Constantin Căluianu, e în clientela PSD, aşa că a primit de la Primărie un teren la ieşirea din Galaţi spre Brăila, unde a ridicat noua sa fabrică confecţii. Urmează să intre în patrimoniul imobiliar al Facultăţii şi clădirea de pe strada Bălcescu nr 82, unde sunt comasate cabinetele a 15 medici de familie. Acolo va fi Secţia de Stomatologie.
Protecţia politică l-a salvat pe decanul Nechita de controalele Curţii de Conturi, după ce unele improvizaţii ale sale căpătaseră conotaţii penale. În septembrie 2006, el a
organizat admitere şi la specializarea Farmacie, cu sprijinul rectorului Emil Constantin (PSD). Dar Ministerul Educaţiei nu aprobase noua specializare.
Abia după un an a fost dată o HG prin care se înfiinţa specializarea Farmacie. Aşa că timp de un an universitar au fost plătite, fără bază legală, salariile profesorilor, bursele studenţilor şi celelalte cheltuieli. În 2008, a fost înfiinţată specializarea Medicină Dentară, fără să existe măcar un scaun stomatologic.
Facultatea „fifty-fifty”
Facultatea funcţionează la 50% din capacitate şi a obţinut 50% din rezultatele aşteptate. Din cei 75 de studenţi înscrişi în primul an, au absolvit numai 53, dintre care 46 s-au înscris la rezidenţiat.
Doar 30 au luat rezidenţiatul, adică 40% din cei înscrişi în anul 1. Sunt necesare 75 de cadre didactice, dar sunt ocupate numai 38 de posturi, celelate 37 fiind vacante. Facultatea are numai trei din cei 10 profesori universitari, numai trei conferenţari din șapte şi numai 10 asistenţi din 21.
Unul dintre profesori e Aurel Nechita. A devenit “prof univ dr”, chiar dacă nu e autor al vreunei lucrări de cercetare, cum cere legea. Cariera sa universitară a început în 2002, când a devenit conferenţiar la şcoala de asistente, cursuri de scurtă durată. După un an de la înfiinţarea Facultăţii, în 2005, devenea profesor universitar, deşi era doar autorul a șase volume de “note de curs”.
Mai amuzantă e ascensiunea în funcţii universitare a anestezistului Nicolae Bacalbaşa (PSD) şi a ORL-istului Gheorghe Cristea (PNL). Ei şi-au dobândit titlurile universitare publicând în reviste aproape necunoscute în lumea medicală. Cei doi specialişti în ATI şi ORL au publicat în Vol 5, nr 1, din “Revista Naţională de Stomatologie”, lucrarea “Fiziologia determinată de scaunul din cabinetul stomatologic”!?
Nechita (PSD) predă trei discipline, Fiziologie, Pediatrie şi Puericultură, fiind totuşi în domeniul său, pediatria. Prof dr Bacalbaşa (PSD), de specialitate anestezist, predă tot trei discipline, Patologie Generală, Fiziopatologie şi Urologie! Specialistul ORL, dr Cristea (PNL) predă Chirurgie şi ortopedie pediatrică! Din echipă face parte şi soţia ministrului Administraţiei, Victor Dobre (PNL). Dr Xenia Dobre predă Oftalmologia.
Acuzații de malpraxis
Nechita este şi preşedintele Colegiului Medicilor Galaţi. În staful facultăţii este şi un medic acuzat de malpraxis. Conf dr Pantelie Nicolcescu predă Psihologie generală şi Metodologia cercetării ştiinţifice.
Ca anestezist la Spitalul Clinic de Copii Sf Ioan, Nicolcescu a fost acuzat de părinţii a doi copii de ucidere din culpă, neglijenţă în serviciu şi fals intelectual. Valentina Ieremia, o fetiţă de cinci ani din comuna Cudalbi, a murit pe masa de operaţie pe 31.03.2007, în timp ce era operată de apendicită. Acuzaţiile l-au vizat pe anestezistul Nicolcescu, care i-ar fi administrat o supradoză de anestezic.
Nicolcescu a fost acuzat de administrarea unei doze greşite şi de părinţii lui Mihnea Nicolau, un băieţel care murise tot pe masa de operaţie. Ambele cazuri au fost soluţionate cu NUP de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi. Anestezistul a fost scos basma curată şi de Colegiul Medicilor, controlat de colegii de cancelarie. Până în 2011, preşedinte a fost Dumitru Cristea, ORL-istul care predă Ortopedie, iar preşedintele Comisiei de Etică Medicală şi Deontologie era Bacalbaşa. Din 2011, preşedintele Colegiului e chiar Nechita.
Facultatea a fost înfiinţată şi de dragul titlurilor universitare, dar şi pentru o mai bună racordare la banul public. Medicii din spitalele clinice au salarii mai mari decât cei din spitalele obişnuite. Potrivit Anexei 1 a Ordonanţei 115/2004, privind salarizarea personalului medical, un medic primar sau specialist dintr-un spital clinic are salariul cu 15-30% mai mare decât unul cu grad similar dintr-un spital obişnuit. Prin înfiinţarea facultăţii, au devenit clinice două din cele cinci spitale gălăţene, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf Apostol Andrei şi Spitalul Clinic de Copii Sf Ioan. Primul e controlat de Nechita, ca membru al CA, uzând şi de profesorii Bacalbaşa, Firescu, Cristea. Al doilea spital e controlat tot de Nechita, ca fost director şi şef de secţie.
Et si tu n`existais pas
Dacă n-ar fi existat Facultatea de Medicină, Aurel Nechita şi compania ar fi avut salarii anuale de 30-50 de mii de lei. Facultatea le-a schimbat viaţa.
Potrivit declaraţiei de avere nr 402/03.06.2011, Nechita a încasat ca decan 68.088 lei, iar de la spital 33.899 lei. În 2009, PSD l-a pus din nou secretar de stat la Sănătate, în Guvernul Boc 1. Conform declaraţiei de avere nr 195/05.10.2010, Nechita a încasat ca secretar de stat 41.319 lei, iar ca decan aproape dublu, 72.090 lei. Prodecanul Dana Tutunaru a încasat în ultimii doi ani 98.802 lei pentru activitatea sa la spital şi 108.978 lei de la Facultate.
Din dorinţa de a încasa mai multe salarii de la stat, Nechita încalcă legea. Agenţia Naţională de Integritate l-a găsit în trei situaţii de incompatibilitate. În februarie 2011
, ANI constata că timp de cinci ani Nechita fusese în incompatibilitate, încălcând art 81, alin (1) şi (2), respectiv în perioada 12.05.2005-19.12.2008, când era deputat, dar şi decan.
ANI a constatat că a fost în incompatibilitate şi în perioada 10.01.2009-02.10.2009, când a fost simultan secretar de stat şi decan. În urmă cu trei săptămâni, ANI a constatat că Nechita este din nou în incompatibilitate, neputând fi şef de secţie la Spitalul Sf Ioan şi decan. El încalcă art 180, alin (1), lit b) şi art 184, alin (12) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate, conform căruia „funcţia de manager persoană fizică este incompatibilă cu exercitarea oricărei activităţi sau oricărei alte funcţii de manager, inclusiv cele neremunerate”. Aceleaşi prevederi le încalcă şi dr Dana Tutunaru, care acum este prodecan, dar şi prorector al universităţii.