Afacerea Socar, dubioasă de la origini până în prezent

Patron acuzat de o uriaşă ţeapă trasă coreenilor de la Daewoo, offshore, benzinărie fără autorizaţie, promisiuni neonorate, sunt doar câteva din ingredientele uneia dintre cele mai mari afaceri perfectate la noi în ţară în decursul acestui an.

Actori principali sunt Compania Petrolieră de Stat a Republicii Azerbaidjan (SOCAR), unul din cei mai mari jucători din lume pe piaţa energetică şi SC Romtranspetrol SA, un distribuitor de carburanţi plin de datorii cu sediul central la Botoşani. Prezentată în mod oficial ca fiind una din tranzacţiile cele mai bune pentru ţară şi judeţ, ea ascunde însă surprize de milioane bune de euro.Oficial azerii au cumpărat „Romtranspetrol” şi l-au bucurat pe primar

Pe 18 aprilie, în sala de şedinţe a Consiliului Local Botoşani, primarul Cătălin Flutur şi reprezentanţii SOCAR România au făcut publice primele date privind investiţia companiei petroliere de stat din Azerbaidjan în România şi Botoşani. Astfel, azerii ar fi cumpărat 90% din SC Romtranspetrol SA şi au format SOCAR Petroleum. Atunci, Hamza Karimov, directorul SOCAR România, a anunţat că sediul social a nou createi SOCAR Petroleum va fi la Botoşani. El a declarat că valoarea primei etape a investiţiilor, care presupune modernizarea celor 15 benzinării care au aparţinut „Romtranspetrol”,  se ridică la 10 milioane de euro. „România este prima ţară din Europa care a recunoscut independenţa ţării noastre şi de atunci relaţiile noastre sunt foarte bune”, a explicat intrarea în Uniunea Europeană prin România reprezentantul companiei din Azerbaidjan.

El a subliniat că primele contacte în vederea perfectării afacerii au început în urmă cu un an şi s-au concretizat în ianuarie 2011, după efectuarea unui audit de către celebra Pricewaterhouse Coopers. „Se ştia de datoriile companiei, dar s-a decis să se achiziţioneze 90% din acţiunile firmei”,a afirmat Hamza Karimov, care a arătat că s-a hotărât să parafeze tranzacţia în urma stăruinţelor primarului de Botoşani, care l-ar fi convins că municipalitatea derulează proiecte mari de infrastructură. „Este important pentru Botoşani şi nu vreau să fac referire numaidecât la ce se va întâmpla în următorii doi-trei-patru ani în România, nu numai la Botoşani, este şi o preocupare a Primăriei Botoşani de a încuraja investiţiile private”,a declarat Cătălin Flutur. Tot atuncis-a făcut public că Iulian Berescu, omul din spatele „Romtranspetrol”, rămâne, ca şi soţia acestuia Doina Berescu, în structura de conducere a SOCAR Petroleum, fiind responsabil cu dezvoltarea afacerii în România. Reprezentanţii SOCAR au anunţat că se vor implica şi într-o multitudine de proiecte sociale, cel mai important fiind înfiinţarea unei club sportiv care să aibă o echipă de handbal masculin din Botoşani, pe prima scenă a ţării.

Compania a fost cumpărată de fapt de un SRL din Olanda

Aceasta este însă partea oficială şi deci frumoasă a lucrurilor. Una din cele mai importante afaceri parafate în acest an în România are însă ramificaţii în Europa Occidentală deşi, teoretic, firma care a cumpărat SC Romtranspetrol SA Botoşani vine din Azerbaidjan. Am reuşit să intrăm în posesia hotărârii generale a acţionarilor de la această societate, care dovedeşte faptul că tranzacţia anului în judeţ nu are, cel puţin direct, vreo legătură cu State Oil Company of Azerbaidjan Republic (SOCAR – Compania Petrolieră de Stat a Republicii Azerbaidjan). Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor de la SC Romtranspetrol SA în care s-a hotărât practic vânzarea pachetului majoritar a avut loc pe 31 ianuarie 2011. Ac=ionarii Doina Berescu şi Dorina Zamfir nu şi-au cedat pachetele către SOCAR, ci către o firmă din Olanda, „Becrux Investments Finance & B.V.”, o societate cu răspundere limitată din Amsterdam. Acesta îl are ca împuternicit pe nimeni altul decât Hamza Karimov, reprezentantul pe România al SOCAR. „Becrux Investments & Finance B.V.” ar fi un off-shore, care, la rândul său, ar fi controlat de un alt off-shore, din Danemarca. Firma din Olanda a preluat 90,0013% din acţiuni, Dorina Zamfir a ieşit din acţionariat, iar Doina Berescu a rămas cu 9,99% dintre acţiuni. Tot atunci s-a decis schimbarea denumirii „Romtranspetrol” în „SOCAR Petroleum”.

Consiliu de administraţie neao[

Surprizele nu se termină însă aici. Deşi Romtranspetrol a preluat în noua denumire iniţialele Companiei Petroliere de Stat a Republicii Azerbaidjan – SOCAR şi s-a tot vorbit de implicarea azerilor în această afacere, din consiliul de administraţie al SC SOCAR Petroleum SA nu fac parte nici Hamza Karimov, reprezentantul SOCAR pe România şi nici vreun alt cetăţean din Azerbaidjan. CA-ul firmei este alcătuit în totalitate de botoşăneni. El este format din cele trei persoane care au controlat fostul SC Romtranspetrol SA, adică Iulian Berescu, Dorina Zamfir şi Doina Berescu, aceasta din urmă fiind şi preşedintele consiliului de administraţie al societăţii.

Afaceri de10 milioane euro din petrol şi… peşte

Deşi mai puţin mediatizată, „Romtranspetrol” a fost una dintre societăţile botoşănene cu cel mai mare volum de afaceri. Conform datelor de la Registrul Comertului, ea a avut în 2009 o cifră de afaceri de 40,4 milioane de lei, adică în jurul a 10 milioane de euro şi un profit brut de 38.527 lei. Firma deţinea 14 „staţii PECO” în nordul Moldovei, jumătate în Suceava şi restul în Botoşani, Neamţ şi Iaşi. Dar asta nu este tot, societatea mai deţinea un depozit şi o mulţime de amenajări piscicole. Astfel, conform unui dosar depus la Primăria Botoşani în vederea obţinerii practic a unei amânări la plata taxelor şi impozitelor locale, pe lista investiţiilor efectuate de „Romtranspetrol” se regăsesc, printre altele, o fermă piscicolă la Ibăneasa cu 149,88 hectare luciu de apă, o cabană de oaspeţi şi pontoane, o fermă piscicolă la Vorniceni cu 169,5 hectare luciu de apă, o fermă piscicolă cu 99,6 hectare luciu de apă la Drăguşeni, o cabană de oaspeţi la Popăuţi şi o alta la Argestru, în judeţul Suceava. Totodată, flota de transport a societăţii cuprindea 16 maşini mari de transport a carburanţilor.

Datorii de circa 10 milioane $

Afacerile derulate de „Romtranspetrol” au intrat însă într-o perioadă mai puţin fastă odată cu criza economică. Vânzările au crescut inclusiv în 2008, când s-au ridicat la 14,6 milioane litri de carburanţi, iar ulterior au început să scadă, ajungând ca în 2010 să fie de doar 7,2 milioane litri, adică nici măcar jumătate din totalul din urmă cu doi ani. În aceste condiţii societatea a început să acumuleze datorii care potrivit amintitului raport depus la municipalitate se ridicau spre sfârşitul anului trecut la 29,1 milioane de lei, adică circa 10 milioane $. Cea mai mare parte a acestora, în jur de 90%, erau însă debite recente, adică nu mai vechi de un an. Cele mai mari datorii se înregistrau către BCR 12,1 milioane de lei, UNICOM Holding Bucureşti 7,5 milioane de lei, ANAF 2,8 milioane de lei, Rompetrol Downstream 2,2 milioane de lei şi Tinmar-IND Bucureşti 1,8 milioane de lei.

Vândută după „concordat preventiv”

În aceste condiţii tranzacţia s-a încheiat după aplicarea pentru societate a procedurii de „concordat preventiv”. Aceasta este prevăzută de o lege apărută la începutul anului trecut şi este văzută ca o soluţie de protecţie împotriva deschiderii procedurii de insolvenţă de către creditori. În rezumat, concordatul preventiv păstrează toate avantajele insolvenţei, fără a avea şi dezavantajele acesteia. Astfel, ca şi în cazul insolvenţei, se suspendă executarea silită, valoarea datoriilor este îngheţată, iar contractele aflate în curs nu se suspendă. Pe de altă parte, debitorul păstrează controlul asupra afacerii sale şi beneficiază de ajutor specializat pentru restructurarea companiei. De asemenea, concordatul preventiv nu presupune insolvenţa si nici „stigmatul” aferent acesteia, se declanşează la cererea debitorului, fiind exprimarea voinţei acestuia, nu a creditorilor. Concordatul preventiv este practic un contract încheiat între un întreprinzător şi creditorii săi, prin care întreprinzătorul propune un plan de redresare a afacerii sale, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de a depăşi dificultăţile în care se află întreprinderea. Pentru încheierea unui astfel de contract nu este necesar un consens al creditorilor, ci doar o majoritate reprezentând creditorii care deţin două treimi din masa credală.

Staţie construită pe autorizaţie de demolare

„Moldova Project”, primul proiect pe care azerii s-au angajat să îl pună în aplicare după preluarea societăţii botoşănene, presupune modernizarea tuturor staţiilor PECO după standardele SOCAR. Într-o a doua etapă se intenţionează extinderea reţelei de staţii de carburanţi şi în restul ţării. „Nu am dus nici un euro acasă, toţi banii i-am readus în firmă, am reinvestit sumele şi mergem mai departe. E un business bun, adică s-a văzut”, a declarat Doina Berescu. Construcţia noilor staţii cu sigla „SOCAR” de la Botoşani a început cu specific românesc. Benzinăria ridicată la intersecţia străzilor Independenţei cu Peneş Curcanul din municipiu este aproape gata. Problema este însă că marea parte a noului obiectiv a fost ridicat fără autorizaţie de construcţie de la Primărie. Fosta staţie „Romtranspetrol” a fost dărâmată pe baza unei autorizaţii obţinute în acest sens, iar la începutul lunii mai, peste gardul opac de doi metri care înconjura şantierul, deja îşi făcea apariţia scheletul noii benzinării. Şi aceasta în condiţiile în care abia pe 29 aprilie Consiliul Local a adoptat Planul Urbanistic de Detaliu pentru „construire staţie de carburanţi”, iar hotărârea adoptată era o etapă premergătoare obţinerii autorizaţiei de construcţie. „Nouă ne era foarte clar: nu aveau un impact asupra mediului ca la construcţia unei staţii noi, într-o zonă nouă. Erau avize obligatorii de la alte organisme, dar nu schimbau datele problemei. Există şi varianta că au lucrat înainte şi atunci n-au decât să plătească. Amenda e de 10 milioane de lei, dar este clar, în momentul acesta sunt în regulă şi probabil… s-au grăbit sau nu s-au grăbit poate e înspre binele oraşului”, a declarat primarul Cătălin Flutur. Nu s-a mai dat vreo amendă.

„Spionul” Priboi n-ar fi străin de afacere

De întreaga afacere pare să nu fie străină familia fostului ofiţer SIE Ristea Priboi. Azerul Hamza Karimov colaborează, se spune, cu Eugen Priboi, fiul fostului spion, prin oferirea unor servicii reprezentanţei SOCAR. Totodată, Maria Priboi, soţia lui Eugen, ar fi proprietarul unei companii de contabilitate şi din momentul vânzării-cumpărării acesteia i-ar fi fost transmise toate documentele contabile ale SOCAR România.

Iulian Berescu este un om de afaceri cel puţin controversat, el fiind actor principal într-una din cele mai răsunătoare afaceri derulate de vreun patron botoşănean în primul deceniu de după revoluţie. El a fost reţinut în 1997 de procurorii ieşeni fiindcă ar fi prejudiciat Daewoo Craiova cu o sumă evaluată la acea dată la 5 miliarde de lei. Acesta s-ar fi folosit de un ordin de plată falsificat şi de numele unui botoşănean şi ar fi luat coreenilor 34 de autoturisme Cielo care au fost utilizate în mare parte pentru taximetrie la Iaşi şi Botoşani. Dosarul său a ajuns până la Parchetul de pe lângă fosta Curte Supremă de Justiţie şi, cu toate că s-a încercat arestarea sa, beneficiind de serviciile avocatului Mihai Vlasov, dar şi de sprijinul actualei soţii, de asemenea avocat, el a rămas liber până în ziua de astăzi, când nu mai face afaceri cu coreeni, ci cu azeri. De echipa de handbal sau de implicarea SOCAR Petroleum în mari proiecte sociale nu s-a mai auzit ceva.