Muzeul Aurului, închis în Trezoreria Brad

În timp ce situaţia juridică a Muzeului Aurului din Brad pare să se fi aşezat după un scandal ce a durat mai bine de doi ani, peste 1.300 de exponate din aur pur încă nu pot fi vizitate de către turişti, acestea fiind încuiate în sertarele prăfuite ale Trezoreriei din Brad.

Reprezentanţii Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST Deva (actualul proprietar al imobilului – n.r.) susţin că soarta muzeului – unic în România – depinde de juriştii Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, care vor hotărî când vor debloca finanţarea pentru continuarea lucrărilor de reabilitare.

Continuarea lucrărilor, la mâna ministerului

Sumele necesare pentru executarea lucrărilor de reabilitare se învârt în jurul a patru milioane de lei, iar în această perioadă conducerea MINVEST şi juriştii ministerului de resort caută o posibilitate rapidă şi legală de a debloca finanţarea.

“Cei de la Primăria Brad şi-au retras plângerile în urmă cu aproximativ o lună, deoarece i-am somat să se hotărască mai repede ce fac, întrucât noi nu putem să ţinem banii de reabilitare blocaţi. Le-am atras atenţia că, dacă nu vor încheierea lucrărilor, fondurile vor fi redirecţionate în altă parte. La ora aceasta, juriştii ministerului analizează situaţia şi probabil că vor debloca finanţarea pentru ca lucrările să poată fi continuate. Muzeul nu poate fi vândut, iar ministerul va fi cel care va decide dacă, după finalizarea lucrărilor, îl va da spre administrare autorităţilor locale. Când se va redeschide nu ştiu, nu pot spune cu exactitate, deoarece nu depinde de noi”, a declarat, pentru Ziarul de Investigaţii, Ladislau Farcaş, directorul MINVEST.

La sfârşitul anului trecut, Consiliul Local Brad a dat în judecată Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST Deva, care obţinuse în urma unei noi licitaţii dreptul de proprietate asupra clădirii.

Consiliul Local a cerut să se respecte dreptul de preemţiune prin două plângeri, cu toate că MINVEST promisese printr-o adresă că, după finalizarea lucrărilor de reabilitare, le va preda muzeul spre administrare.

Exponatele – neevaluate şi neincluse în patrimoniul naţional

Florin Cazacu, primarul Bradului, se declară optimist în această perioadă, fiind de părere că în vara acesta există posibilitatea ca Muzeul Aurului din Brad să îşi redeschidă porţile, însă totul depinde de perioada în care vor fi deblocate sumele de bani necesare pentru reabilitarea imobilului.

“În cazul în care se vor debloca fondurile într-un timp scurt, există posibilitatea ca lucrările să fie finalizate vara aceasta şi colecţia să fie expusă în clădirea muzeului. Colecţia se află acum în tezaurul Trezoreriei Brad, conservată, şi din păcate nu poate fi văzută, chiar dacă şi vara trecută au venit mii de turişti cu intenţia de a vizita Muzeul Aurului şi nu au putut s-o facă”, a precizat primarul Bradului.

Totuşi, până la momentul redeschiderii muzeului, preţioasa colecţie – unică în Europa – nu a avut parte nici măcar de evaluarea exponatelor şi includerea vreunei părţi în patrimoniul naţional.

Florin Cazacu explică faptul că evaluarea va putea fi făcută numai după ce vor reveni la muzeu, deoarece majoritatea pieselor sunt foarte fragile.“Piesele nu au fost evaluate şi nu au fost incluse în patrimoniul naţional, întrucât mare parte din ele sunt foarte fragile şi sensibile la transport. Evaluarea pieselor se va face după finalizarea lucrărilor, când acestea vor fi puse din nou la locul lor, în muzeu. Aşteptăm şi noi cu nerăbdare ca toate problemele să fie rezolvate şi să-l putem redeschide”,  mai spune Cazacu.

Şopârla de aur, de negăsit

Totuşi, surse din interiorul Trezoreriei Brad spun că unele piese au dispărut fără urmă. “Unele piese nu se mai regăsesc, ca de exemplu o şopârlă de aur. Nu ştie nimeni cine a luat-o şi cine ar fi avut acces în seif, dar sunt şi foşti paznici ai muzeului care ne-au spus că într-adevăr acea piesă lipseşte. De altfel este şi greu să ţii evidenţa la peste 1.300 de exponate. Probabil că acestea au fost vândute pe piaţa neagră şi nu mare mi-ar fi mirarea să izbucnească un scandal la fel cu cel legat de brăţările dacice”, spun aceste surse.

Florin Cazacu susţine însă că este imposibil ca piese din colecţia unică în Europa să dispară, din moment ce sunt trecute pe fişe de inventar şi nimeni nu a intrat în seif de la momentul depozitării lor acolo.

“Acel cineva care v-a spus că dispar piesele, a făcut această afirmaţie în necunoştinţă de cauză, deoarece acele piese sunt în cutii sigilate şi trecute pe inventar, cu multe semnături. Eu am fost acolo personal când au fost introduce în seif şi nu cred că a mai fost deschis de atunci”, a menţionat primarul Bradului.

Petiţie pentru salvarea muzeului

Tot în această perioadă, pe internet şi în localitate circulă o petiţie în care sute de români din ţară şi din străinătate cer ca muzeul să revină în administrarea Primăriei Brad. Petiţia a fost înaintată şi în forma unui memoriu Preşedenţiei, Guvernului României, Ministerului Economiei şi Ministerului Culturii şi Cultelor.Petiţia lansată de primărie se numeşte “Salvaţi Muzeul Aurului Brad” şi are până acum peste 6.000 de semnături.

“Au trecut peste 100 de ani (anul 1896) de când geologii şi inginerii mineri care lucrau la exploatările din zonă au avut ideea adunării, într-o colecţie, a celor mai frumoase exponate de minerale şi de aur native din zăcământul Barza. Acestea au fost aduse, mai apoi, cu grijă la suprafaţă de minerii brădeni şi expuse pentru ca şi ochii concetăţenilor lor să se poată bucura de minunile făurite de Dumnezeu în adâncuri.

Putem afirma, pe drept cuvânt, că fiecare exponat de aur nativ expus în Muzeul Aurului, înainte de a fi dăruit luminii şi lumii, a fost “botezat” cu sudoarea minerilor din Brad şi a celor din toţi munţii Apuseni. (…)

Ce a mai rămas, totuşi, în urma exploatărilor miniere aurifere, a fost spiritual solidarităţii minereşti, câteva clădiri în ruină şi minunata, unica, nepreţuita colecţie a Muzeului Aurului”, se precizează în petiţia pentru salvarea muzeului.Tot acolo se mai solicită ca Muzeul Aurului să rămână proprietate a statului roman şi să fie inclus în circuitul turistic.

 “Facem apel, pe această cale, la toate instituţiile abilitate ale statului, în a lămuri situaţia juridică a acestei clădiri şi ne exprimăm, fără echivoc, aşa cum am făcut-o întotdeauna, dorinţa ca Muzeul Aurului să rămână proprietate a statului roman în administrarea Consiliului local al municipiului Brad, în scopul introducerii acestuia într-un circuit turistic care să rescrie povestea aurului din Munţii Apuseni, relansând astfel zona din punct de vedere turistic.Considerăm că acest muzeu nu poate să aparţină altcuiva decât comunităţii brădene, pentru că aurul acestor munţi numai aici, la Brad, străluceşte într-un mod aparte”, mai scrie în petiţie.

Muzeului Aurului românesc, înfiinţat de un neamţ

În anul 1896 s-a înfiinţat Muzeul Aurului din Brad, datorită unui geolog neamţ care a strâns câteva piese găsite în minele din zonă. De atunci până în present, muzeul a adunat cea mai mare colecţie de piese din aur native din Europa, formele cele mai spectaculoase fiind steagul dacilor, şopârlele din aur şi un cristal pentagonal, unic în lume.

Colecţia are peste 1.300 de exponate din aur, care au fost descoperite în minele din ţară şi din toată lumea. De altfel, unul dintre elementele care arată unicitatea muzeului este că nici unul din exponate nu a fost prelucrat de vreun meşter aurar ori bijutier.

800 de exponate, care provin din mai multe ţări, au fost organizate pe mai multe criterii ştiinţifice, cum ar fi noţiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietăţi fizice după care pot fi determinate, compoziţia chimică, câteva dintre minerale fiind identificate pentru prima dată în România (nagyagit, silvanit, telur, pseudobrookit).

Dintre eşantioanele deosebite se remarcă octaedri de fluorit de culoare verde deschis de la Cavnic, diamante din Africa de Sud, cristale cubice de pirit cu muchia de 10 cm, dar atracţia principală rămân eşantioanele de aur native de forme şi dimensiuni diferite.

Matrapazlâc imobiliar anulat

Muzeul şi-a închis porţile în urmă 2008, când, în urma demersurilor realizate de conducerea MINVEST, a fost inclus într-un amplu proces de reabilitare şi modernizare.

Însă, la câteva luni de la demararea proiectului, lichidatorul societăţii Bradmin a vândut imobilul în care funcţiona muzeul fără ca Minvest să fi avut habar de acest lucru, la un preţ de nimic. Totul s-a întâmplat printr-o licitaţie extrem de controversată, Muzeul Aurului ajungând pentru suma de 120.000 de lei, plătibili în rate, în proprietatea unei organizaţii nonguvernamentale. Contractul a fost anulat anul trecut, iar muzeul a ajuns din nou în proprietatea MINVEST