Mafia imobiliară din Brăila a reuşit să pună mâna pe o mare parte din terenul Pieţei Concordiei, din centrul oraşului, graţie fostului primar PNL Constantin Sever Cibu(foto), în prezent senator UNPR, secretarului CLM Brăila, Iorga Stoian şi şefei Direcţiei Juridice din primărie, Angelica Pamfil. “Maşina de retrocedări” a funcţionat ireproşabil, avându-l la “butoane” pe controversatul om de afaceri local Simion Cloşcă, în posesia căruia aveau să ajungă terenurile.
Simion Cloşcă a lucrat “la sigur” şi le-a plătit revendicatorilor avansul de 65.000 euro pentru primii 998 mp, pe 18.05.2006, cu o lună înainte ca primarul Cibu să semneze decizia de retrocedare a acelui teren. Alt revendicator, Constantin Ţigău, care nu avea dreptul la restituire pentru că familia sa primise despăgubiri la momentul expropierii pentru utilităţi publice, a obţinut terenul de 235 mp după ce l-a mandatat pe Cloşcă să se ocupe de formalităţi. Primăria Brăila a pus la dispoziţia lui Simion Cloşcă şi infrastructura de pe terenurile retrocedate, spaţii comerciale, platforme betonate, tarabe, a căror valoare este cifrată la aproximativ 250.000 de euro.
Curtea de Apel anulează retrocedarea, Cibu o forţează
Până acum a fost retrocedată o suprafaţă de 1.374 mp, o treime din suprafaţa pieţei, de 3.558 mp. În 2006, fostul primar Constantin Cibu, a semnat Decizia 10.065/15.06.2006 privind restituirea primei suprafeţe, de 988 mp. Revendicatorii erau Victor şi Paraschiva Rugină, Elena şi Ionel Zanet şi Carmen Gaidău. Iniţial, Prefectura Brăila a dat aviz de legalitate, apoi prefectul de la acea vreme, Nicolae Mitroi, i-a cerut lui Cibu să-şi retragă decizia pentru că, potrivit HG 363/2002, prin care a fost aprobată lista obiectivelor ce fac parte din domeniul public al judeţului Brăila, terenul respectiv face parte din domeniul public al municipiului şi în aceste condiţii nu putea fi retrocedat pe vechiul amplasament. Primăria Brăila trebuia să le ofere revendicatorilor terenuri la schimb sau despăgubiri. Primarul Cibu a refuzat să îşi retragă decizia, prefectura a atacat-o în instanţă şi după ce Tribunalul Brăila a respins acţiunea prefecturii, dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Galaţi. Magistraţii au anulat decizia primarului din Brăila prin sentinţă irevocabilă. În sentinţă, au fost înşirate toate ilegalităţile comise de Cibu. În primul rând, că primarul nu putea retroceda terenurile respective, pe care erau construcţii cu utilitate publică şi că primarul încălcase flagrant caracterul inalienabil al proprietăţii publice, “instituţia primarului neavând dreptul să decidă trecerea unor bunuri din proprietate publică în proprietatea privată”. Judecătorii au motivat anularea retrocedării şi prin faptul că foştii proprietari primiseră deja despăgubiri, iar în acest caz restituirea în natură rămânea fără obiect. Sentinţa Curţii de Apel a deranjat interesele mafiei brăilene şi a fost anulată prin altă acţiune în instanţă, pe motiv că judecătorii de la Curtea de Apel nu ar fi avut dreptul să se pronunţe asupra legalităţii deciziei primarului Constantin Cibu. Răsucirea la 180 de grade a instanţelor de judecată a dat unde verde retrocedării de către primarul Cibu a primilor 998 mp din Piaţa Concordia.
Un proces închis în Palatul de Justiţie Brăila
Tot pe semnătura primarului Constantin Cibu a mai fost restuită în natură o suprafaţă de 151 mp, revendicată de familia Munteanu. După ce s-au retrocedat 1.149 prin decizii ale primarului, a urmat restituirea, prin sentinţă judecătorească, a 235 mp către Constantin Ţigău. În dosarul 3604/196/2009, Judecătoria Brăila a emis sentinţa nr 4544/27.07.2009, prin care a obligt Primăria Brăila şi Direcţia Administraţiei Pieţelor şi Tărgurilor (DAPT) “să lase reclamantului (Constantin Ţigău – n.r.) în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 235 mp, situat în Braila, str. Ghioceilor, nr 2”. Interesant este un artificiu avocăţesc. Deşi valoarea terenului din centrul Brăilei este cu mult mai mare, în instanţă a fost evaluat la numai 500 milioane de lei vechi. A fost gândit acest artificiu pentru că, dacă ar fi fost declarată o valoare mai mare, exista riscul ca un eventual recurs să fie judecat la Curtea de Apel Galaţi, unde se putea întâmpla iar ca retrocedarea să fie anulată. Aşa, procesul a fost închis între pereţii Palatului Justiţiei din Brăila. În prezent, mai e pe rolul instanţelor şi retrocedarea altor 390 mp, pentru care au existat doi pretendenţi!
Conexiune între banii lui Cloşcă şi decizia lui Cibu?
Toţi proprietarii terenurilor restituite din Piaţa Concordiei îl aveau în spate pe Simion Cloşcă, un controversat om de afaceri brăilean. Cei cinci beneficiari ai suprafeţei de 988 mp de teren retrocedat au vândut terenurile lui Cloşcă şi au încasat de la acesta avansul de 65.000 euro pe 18.05.2006, cu o lună înainte ca primarul Constantin Cibu să le semneze Decizia nr 10065/15.06.2006 de retrocedare pe vechile amplasamente a celor 998 mp! Pe data de 19.07.2007, au mai primit aproape 500.000 de euro, iar autentificarea actului de vânzare cumpărare la notar s-a făcut în noiembrie 2008. Întrebarea este cum a putut Cloşcă să plătească avansul de 65.000 de euro pe 18.05.2006 dacă nu ar fi avut siguranţa că pe 15.06.2006 primarul Constantin Cibu va semna decizia de retrocedare?
Aranjamentele dintre Cloşcă şi Ţigău
Constantin Ţigău a recunoscut în presa locală că Simion Cloşcă s-a ocupat de toate formalităţile obţinerii terenului de 235 mp din Piaţa Concordiei: „Am ajuns la un anumit moment dat şi la Cloşcă, pentru că îl ştiam din copilărie. Pe el l-am găsit când am venit la Brăila să mă interesez de teren! El luase acolo terenuri de jur împrejur. Am văzut că el e acolo în piaţă, i-am spus că am şi eu acolo pământ şi mi-a zis că mă ajută fără probleme”. Bineînţeles că şi cei 235 mp ai lui Ţigău au ajuns tot la Cloşcă, cel care se ocupase de obţinerea terenului. Cei 151 mp ai familiei Munteanu la fel. E evident că Simion Cloşcă e artizanul acestor retrocedări. În privinţa lui Ţigău, trebuie spus că nu e ceea ce vrea să pară, un profesor de filozofie pensionar, care se descurcă greu cu birocraţia. La Revoluţie a devenit primul preşedinte al CFSN Iaşi, iar în perioada Guvernului Năstase a fost inspector general adjunct al ISJ Iaşi. Aşa că atunci când a încheiat înţelegerea cu Cloşcă a ştiut cum să pună problema şi nu s-a lăsat păcălit.
Retrocedările din Concordiei ar putea fi revizuite
În timp ce primarul Cibu, secretarul Iorga Stoian, şefa de la „Juridic”, Angelica Pamfil, făceau non-combat, fosta directoare a DAPT Brăila, Simona Drăghincesu, a reuşit să descopere documentele ce dovedesc mai multe ilegalităţi în cazul restituirii lui Ţigău a celor 235 mp. Ea a găsit în arhiva fostei IJGCL Brăila dosarele expropierilor în baza Decretului 76/1985. Potrivit acestor documente, în cazul familiei Ţigău nu era vorba de confiscare abuzivă ci de expropiere pentru o utilitate publică, pentru că familia Ţigău a primit, ca despăgubiri pentru casa şi terenul de pe Ghioceilor nr 2, un apartament în Bariera Călăraşilor, pe str. Franceză nr 22, dar şi despăgubiri în bani, în valoare totală de 47.873 lei. Constantin Ţigău a încasat 35.904 lei, reprezentând 3/4 din întreaga sumă, restul de bani fiind încasaţi de Florica Ţigău, a doua soţie a tatălui său, care între timp a decedat. În baza acestor descoperiri, DAPT a cerut pe 19.05.2010 revizuirea sentinţei 4.544/27.07.2009 prin care instanţa îi atribuise lui Ţagău cei 235 mp. În dosarul 6554/196/2010, instanţa de la Judecătoria Brăila s-a pronunţat pe 29.11.2010. admiţând în principiu cererea de revizuire. Urmează judecarea pe fond a cauzei. Revizuirea în cazul Ţigău ar putea duce la anularea tuturor retrocedărilor, pentru că regula despăgubirilor a fost aplicată probabil în toate cazurile şi în consecinţă toate retrocedările ar fi declarate ilegale.
Simionescu i-a dat lui Cloşcă „acareturile” din Concordiei
După ce la alegerile din iunie 2008 Cibu a pierdut mandatul de primar, cadourile pentru Cloşcă au trecut în atribuţiunile noului edil, Aurel Simionescu. Sub autoritatea sa s-a făcut şi predarea oficială. Prima suprafaţă a fost predată pe 09.10.2008. Simion Cloşcă era proprietarul terenului de facto al terenului de pe 19.07.2007, când achitase cei 500.000 euro. La predarea terenului, Primăria Brăila a cedat, practic în folosinţă gratuită, toate construcţiile aferente spaţii comerciale, platformă betonată, copertină, tarabe. În procesul verbal se stipulează „folosinţa efectivă a amplasamentului suprafeţei de teren de 456 mp din Brăila strada Ghioceilor nr. 4 şi a suprafeţei de teren de 532 mp din Brăila strada Ghioceilor nr. 4 bis, conform Dispoziţiei de restituire nr. 10065/2006 (…) împreună cu toate bunurile (platforma betonată, copertina, stâlpi metalici de susţinere) aflate la adresa de mai sus”. Valoarea acestor bunuri din patrimoniul municipalităţii este de aproximativ 250.000 euro. În procesul verbal e specificat dreptul de preemţiune al Primăriei Brăila în cazul unei eventuale vânzări a terenului şi faptul că „acareturile”, copertina, structura metalică, platforma betonată şi reţelele de utilităţi, rămân în proprietatea municipalităţii şi „pot face obiectul unor compensări ulterioare”. Adică s-ar putea, nu e exclus!
Hoţul strigă hoţii!
Pe rolul procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila este o anchetă, dar nu îi vizează pe fostul primar Cibu, pe secretarul CLM Iorga Stoian sau pe şefa Direcţiei Juridice, Angelica Pamfil, cei care au încălcat legea flagrant, înstrăinând domeniul public. Iorga Stoian s-a şi pensionat la cerere, bucuros că a scăpat atât de ieftin. În caz sunt anchetaţi primarul Aurel Simionescu, fostul viceprimar în perioada 2008-2010 Stănel Necula, Simona Drăghincescu, acum şi ea fostă directoare a DAPT, adjuncta de la DAPT, Silvia Constantin, fostul athitect şef Romeo Toia şi Ionel Nechifor, funcţionar la cadastru. Sunt anchetaţi pentru neglijenţă în serviciu şi abuz în funcţie contra intereselor persoanelor. Şi mai interesant este că ancheta Parchetului Brăila a fost demarată ca urmare a unei plângeri penale depuse la Poliţia Municipiului Brăila de Constantin Ţigău, care reclama că i se pun beţe în roate în dobândirea terenului de 235 mp. În timpul anchetei, poliţiştii de la „Investigare Fraude” erau foarte interesaţi să afle dacă după pierderea dreptului de administrare a terenului, DAPT a mai încasat taxe de la tarabagiii din Piaţa Concordiei şi chiar au solicitat o listă a comercianţilor şi sumele încasate. Avea Poliţia din Brăila vreo problemă cu faptul că municipaliatea încasa bani din închirierea tarabelor care sunt în proprietatea municipalităţii? Se pare că da. Probabil că ancheta Parchetului va trena o vreme şi va fi soluţionată cu scoaterea de sub urmărire penală a “lotului Simionescu”.
Între timp, Fiscul a descopert că Simion Cloşcă, în calitate de persoană fizică, este dator statului cu aproximativ 120.000 lei, contravaloarea TVA-ului pe care trebuia să o plătească din 2005 şi până în prezent pentru tranzacţiile imobiliare ce depăşesc plafonul valoric de 35.000 de euro.
