Primarul comunei Snagov, Apostol Muşat, este pe cale să devină autorul, împreună cu consilierii locali, ai unuia dintre cele mai mari jafuri din domeniul public, care a a avut loc, vreodată, în România. Edilii au pus la cale un plan urbanistic general prin care mai mult de 50 de hectare din lacul Snagov, cunoscute drept domeniu public al statului, de către toate autorităţile române, au fost „vopsite” drept terenuri proprietate privată, taman bune pentru a găzdui o puzderie de vile P+1 care să bage sute de milioane de euro în buzunarele „proprietarilor” de pe domeniu public. Principalii beneficiari ai tranzacţiei sunt Remus Truică, fostul şef al cancelariei primului ministru Adrian Năstase şi jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, care ar putea fi şi principalii păgubiţi dacă organele statului vor acţiona pentru respectarea legilor şi Constituţiei României.
Deşi lacul Snagov aparţine domeniului public al statului, pe care nimeni nu are vreun drept să devină proprietar („domeniul public este inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil” – Constituţia României), Primăria comunei Snagov a împărţit domeniul public la mai mulţi cetăţeni ai comunei, pe care i-a împroprietărit cu mai mult de 50 de hectare din lacul Snagov, în două „loturi” aflate la graniţa dintre comunele Snagov şi Gruiu. Primul lot, cel în care au devenit proprietari Truică şi Roşca Stănescu, este o insulă de stufăriş, redenumită, şmechereşte, „teren agricol”. Cel de-al doilea, în suprafaţă de peste 30 de hectare, o ravenă în care era depozitat mâlul rezultat din decolmatarea lacului, a fost vopsit pe ascuns, tot „teren agricol”, fără ca autorităţile să bage de seamă că un întreg „colţ” al lacului a dispărut peste noapte de pe hartă.
Dispariţia lacului Snagov, spectacol de magie la Palatul Victoria
Primul spectacol de iluzionism în care s-a executat dispariţia insulei din domeniul public al statului a avut loc, în 2002, în faţa spectatorilor de la Palatul Victoria, când Adrian Năstase şi membrii de atunci ai Guvernului României au aprobat o hotărâre (930) care cuprindea, printre altele, inventarul domeniului public al comunei Snagov. Inventar în care a fost strecurat şi lacul Snagov, ca aparţinând domeniului public al comunei. Cum mâna este mai iute ca ochiul, o ştiu bine toţi scamatorii, niciunul dintre membrii Executivului nu a băgat de seamă, nici până astăzi, că lacul Snagov figurează la toate instituţiile statului – Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului şi cel de Interne, ca aparţinând domeniului public al statului, nicidecum al comunei Snagov.
Întrebat cum crede că s-a putut aproba hotărârea de guvern fără ca nimeni să observe eroarea, unul dintre membrii comisiei de inventariere a domeniului comuniei Snagov, Niculae Dima, astăzi secretar al primăriei Snagov ne-a spus : „Fiţi serios, domnule! N-a fost greu de loc. Puteam trece în inventar şi Casa Poporului şi tot se aproba”. Aşa să fie oare, chiar nimeni? Nici măcar Remus Truică, şeful Cancelariei primului ministru? Din păcate, niciunul dintre cei care au cunoştinţă de caz nu ne-a putut lămuri dacă la show-ul din august 2002, când s-a „aplaudat” HG 930, Remus Truică, şeful cancelariei, s-a aflat în public sau nu cumva el a fost cel care a „prestat” cu bagheta la joben.
De ce a trebuit însă făcută această scamatorie? Simplu, pentru că numai aşa puteau dispune, fraudulos, edilii comunei, de lac, păstrând o aparenţă de legalitate. Altfel, trecând în registrul legal, hotărârea care a aprobat inventarul domeniului public al comunei nu constituie nicidecum un act de proprietate al comunei asupra Lacului Snagov care este cunoscut şi astăzi doar ca domeniu public al statului.
Cum a scos primarul Muşat din pălărie iepuraşul de 22 de hectare
Cinci
ani mai târziu, la data de 27 septembrie 2007, Consiliul Local Snagov a
„aprobat”, la propunerea primarului Apostol Muşat, diminuarea
suprafeţei „luciu de apă” a lacului Snagov, cu 22 de hectare. Hotărârea
Consiliului Local este din start în afara legii, deoarece, după cum
ne-au confirmat juriştii consultaţi de „Ziarul de investigaţii”, acesta
nu poate opera asupra domeniului public, chiar dacă edilii Snagovului
aveau în spate, cum am arătat mai sus, o hotărâre de guvern „strâmbă”!
Consilierii comunei au mai aprobat includerea în inventarul din
Hotărârea de Guvern a suprafaţei de 22 ha, dar la poziţia „TEREN”, fără
să aibă vreo aprobare în acest sens de la „Apele române”,
administratorul lacului!
O lună mai târziu, la data de 31 octombrie
2007, Consiliul Local a recidivat, hotărând trecerea imobilului de 22
hectare (tarlaua 10, parcela 117 Snagov) din domeniul public al
statului, în domeniul privat al comunei (evident că ei au continuat să
afirme că terenul în domeniul comunei). Găina cu ouă de aur fusese deja
pregătită…
Predica lui Apostol Muşat: Roşca Stănescu şi Truică, unicii beneficiari
În urmă cu mai puţin de doi ani, în luna iunie 2009, primarul comunei a împroprietărit pe insulă mai mult de o sută de cetăţeni ai comunei ori moştenitori ai acestora. Toţi cei puşi în posesie au vândut terenurile către „vecinii” Remus Truică şi Sorin Roşca Stănescu. Toate contractele de vânzare – cumpărare au fost încheiate la doi notari (unul din Bucureşti, altul din Snagov), preţul vânzării fiind acelaşi – 15 euro pe metrul pătrat!
Terenurile din domeniul public au fost preluate pe două tipuri de contracte: de vânzare – cumpărare (sfârşitul anului 2009 – începutul lui 2010) sau contracte de cesiune a drepturilor încheiate încă din 2008, înainte de „împroprietărire”. În toate aceste contracte se regăseşte o clauză interesantă: „Dau mandat expres cesionarului (Sorin Roşca Stănescu sau Remus Truică – n.n.) pentru obţinerea documentelor cu privire la acest teren”. Ceea ce s-a şi întâmplat, toţi cei care au încheiat astfel de contracte cu Roşca Stănescu sau Remus Truică primind terenul taman pe „insulă”.
Insula comorilor
La
data de 19 aprilie 2010, partenerii Remus Truică şi Roşca Stănescu
şi-au dat planurile pe faţă când au cerut certificat de urbanism pentru
un PUZ (plan urbanistic zonal) pentru „Ansamblu rezidenţial + Dotări”,
pentru întreaga insulă. Remus Truică a depus atunci un memoriu
justificativ cu propunerea de trecere a terenului în intravilan cu
scopul construirii unui ansamblu rezidenţial de lux. „Funcţiunea
principală este de locuire individuală (în regim izolat şi cuplat), dar
se propun şi funcţiuni complementare precum agrement şi
servicii/comerţ/alimentaţie publică (…) Terenul este înconjurat de
Lacul Snagov, reprezentând o insulă ce are vecini în sud şi vest zone
rezidenţiale privilegiate (de cand poate avea o insulă alţi vecini decât
apa? – n.n.). Accesul în zonă se va realiza prin două poduri, unul în
partea de sud şi al doilea în est”. Cererea pentru emiterea
certificatului de urbanism a fost deja avizată de primarul Muşat
Apostol, care a calificat stufărişul şi mâlul aferent drept „teren
agricol” dar ancheta de atunci a „Ziarului de Investigaţii” i-a făcut pe
edilii comunei să facă pasul înapoi, retrăgând cererea de emitere a
certificatului de urbanism!!! Retragerea cererii ne-a fost confirmată de
către Cristache Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov.
Retragerea a fost una doar strategică, edilii Snagovului promovând
„planul B”, ceea ce o anchetă a Parchetului ar putea califica, spun
juriştii, drept o „infracţiune în formă continuată”. Planul B este de
fapt un nou Plan Urbanistic General (PUG) al comunei în care insula este
trecută direct drept teren construibil cu vile P+1. Potrivit PUG
terenul este „vopsit” drept locuinţe individuale + servicii publice, iar
din proiect nu pare a lipsi niciun amănunt al afacerii „retrase” anul
trecut. Toate vilele sunt la locul lor şi tot la „locul lor” sunt în
noul PUG şi cele două poduri (la sudul şi la estul insulei) care vor
permite curioşilor accesul pe insula „Truică – Roşca Stănescu”.
Golful furat
Cercetarea PUG-ului, care a fost depus spre avizare la Consiliul Judeţean Ilfov la data de 21 decembrie 2010, ne-a dezvăluit încă o scamatorie mai mare chiar decât insula. Un întreg golf al Lacului Snagov (mai mult de 30 de hectare) a dispărut de sub ochii guvernanţilor, fapt ce se poate vedea chiar şi din satelit („Google Earth” – n.b.) dar numai de la Palatul Victoria nu! Astfel toate hărţile legale în vigoare (fie că sunt la Consiliul Judeţean Ilfov, la „Apele Române” sau la Guvern ori Preşedinţie) arată că în colţul de Nord-Vest al Lacului Snagov apa pătrunde, într-o formă de „U” aproximativ în terenul de la Siliştea Snagovului. Aşa arată toate hărţile oficiale din România. Situaţia din teren este cu totul alta – colţul lacului, mai mult de 30 de hectare, a dispărut cu totul, iar în noul PUG figurează, la fel ca insula, drept teren construibil vile P+1 şi servicii publice. Fotografiile făcute de satelitul menţionat mai sus arată că acea parte din lac a dispărut cu totul. O fi mâna aceluiaşi grup de prestidigitatori? Cert este că, odată aprobat noul PUG, vilele vor putea fi construite, în condiţii de pseudo-legalitate, pe baza unor simple autorizaţii de construire, eliberate de Primăria Snagov, instituţia care, dealtfel, a regizat toate cele de mai sus. Aceasta în pofida faptului că toate autorităţile competente ale statului, susţin că intervenţiile asupra domeniului public sunt, în cazul de faţă, ilegale. Mai puţin prefectul judeţului Ilfov, Dan-Cornel Baranga, care se eschivează mai ceva ca un gestionar de băcănie.
Arhitecta PUG-ului: „Am lucrat cu materialul clientului”
Firma de arhitectură responsabilă de toate minunile PUG Snagov, „Arua Create Design” a primit lucrarea prin încredinţare directă. Firma are ca unic asociat şi administrator pe arhitectul Aura Huluba, consilier personal, pe probleme de urbanism, al preşedintelui CJ Ilfov, Cristache Rădulescu. Aura Huluba ne-a declarat că a lucrat strict cu materialul clientului – Primăria Snagov şi că se acolo a luat la cunoştinţă că ambele terenuri ar fi proprietate privată. Ea a promis că va solicita clarificări asupra regimului de proprietate a celor două terenuri, inclusiv ca urmare documentaţiei (corespondenţă oficială MAI- Apele Române – Consiliul Judeţean Ilfov – Prefectura Ilfov) pe care „Ziarul de Investigaţii”, i-a prezentat-o. Până una-alta o credem pe cuvânt…
Apele Române secate
Conducerea Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), susţine sus şi tare că întregul lac este domeniu public al statului. „Lacul Snagov, în suprafaţă de 592 hectare aparţine în întregime domeniului public al statului având nr. MF 64094 şi este administrat de către noi”, ne-a declarat Dávid Csaba, directorul general al instituţiei. Dealtfel Csaba şi Petru Diacon, director în cadrul administraţiei au semnat o adresă prin care contestau un proiect de hotărâre de guvern, la începutul anului trecut, prin care Lacul Snagov urma să fie transferat din domeniul public al statului în cel al judeţului Ilfov, iar „Apele Române” să renunţe la administrarea lacului în favoarea Consiliului Judeţean Ilfov. Urmare a adresei semnate de cei doi, MAI a refuzat să promoveze hotărârea de guvern, deoarece prin efectul legii, se arată în adresă, Lacul Snagov „nu poate fi decât domeniul public al statului”. De acest fapt au luat la cunoştinţă atât Consiliul Judeţean Ilfov, cât şi Prefectura, ne-au confirmat surse din ANAR!
După cum lesne se poate observa, în toate documentele oficiale (mai puţin cele ale Prefecturii Ilfov), Lacul Snagov continuă să figureze drept domeniul public al statului, deşi mai mult de 50 de hectare au ajuns în poprietatea lui Truică şi Roşca Stănescu.
Cristache Rădulescu promite vigilenţă
Preşedintele Consilului Judeţean Ilfov s-a declarat consternat de prevederile PUG, mai ales că aflase şi de prima tentativă, când edilii Snagovului încercaseră să promoveze un Planul Urbanistic Zonal, dar au retras demersurile de obţinere a unui certificat de urbanism. „În conformitate cu dispoziţiile legale în materie, transferul unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului Ilfov sau al unei comune se poate face numai prin hotărâre de guvern dedicată, la cererea Consiliului Judeţean sau a consiliului local al comunei. Nu ştiu să existe aşa ceva pentru Lacul Snagov”, ne-a declarat Cristache Rădulescu, preşedintele CJ Ilfov. El crede că PUG-ul ar fi putut fi încredinţat consilierei sale, tocmai pentru a fi trecut mai uşor prin Consiliul Judeţean. Voi solicita Comisiei de urbanism vigilenţa maximă, ne-a mai spus Rădulescu. El a mai afirmat că solicitarea nulităţii hotărârilor de consiliu local sunt un atribut al prefectului judeţului.
Baranga o ţine langa
Legea confirmă spusele lui Rădulescu – Prefectul judeţului Ilfov este persoana care nu are cum să nu ştie că Lacul Snagov nu mai este în proprietatea exclusivă. Deşi este prefect de Ilfov de numai un an, Dan-Cornel Baranga nu a mişcat un deget prin care să apere, aşa cum a jurat, Constituţia României. Deşi a fost sesizat de problemă de redactorii „Ziarului de Investigaţii”, Baranga nu a atacat nici până astăzi în instanţă hotărârile Consiliului local Snagov, nule de drept – spun juriştii, care au permis scamatoriile cu Lacul Snagov.
Grătarul lui Apostol
Apostol Muşat, primarul comunei Snagov ne-a spus, încă de la prima tentativa cu Planul Urbanistic Zonal, că nu era primar în 2002 (era viceprimar -n.n.) iar hotărârile (ilegale) aprobate în 2007, la propunerea sa, prin care edilii din Snagov au dispus de lac în dispreîul legilor şi a Constituţiei au fost avizate de Prefectura Ilfov. Mai mult, Muşat ne-a declarat că hotărârile din 2007 nu au fost atacate în instanţa de contencios în termen de 6 luni, aşa că… Greşit, spun juriştii consultaţi de noi, răspunderea penală înlătură prescripţia sugerată de Muşat iar aici este limpede un caz de natură penală. Mai mult, legea contenciosului prevede ca nulitatea unui act administrativ poate fi invocată oricând. Despre cei doi proprietari ai insulei, Muşat ne-a spus că îl stimează pe Remus Truică iar cu Sorin Roşca Stănescu este chiar prieten – „mai facem un grătar împreună, mai bem un vin roşu”.
Problemele pentru Muşat ar putea apărea, spun sursele noastre, dacă faptele sale vor fi cercetate de Parchet, iar Justiţia ar hotărî, în cazul dovedirii vinovăţiei, chiar dispunerea grătarului pe verticală, ne-au declarat specialişti în contenciosul administrativ.
Truică ne-a urat succes. El are deja!
Cunoscută fiind reticenţa sa în relaţia cu presa, Remus Truică a fost cel mai greu de abordat. Am reuşit, în cele din urmă, să-l contactăm prin intermediul asistentei sale, Daniela Spoială. Aceasta ne-a spus că Remus Truică nu se află în ţară (este rezident în statul Monaco – n.n.) dar că a vorbit cu el, şi nu doreşte să prezinte niciun punct de vedere referitor la acest caz. „Domnul Truică v-a transmis mult succes în investigaţie”, ne-a spus Spoială. Deh, unii cu succes la investigaţii, alţii cu afaceri (tunuri?) de succes!
Numele lui Truică a perforat conştiinţele românilor când presa a relatat „succesul” afacerilor sale dar şi opulenţa acestora. „În pădurea Snagov, la câţiva kilometri de Bucureşti, omul de afaceri şi-a ridicat un palat de vis. În faţa palatului, ridicat pe trei etaje, se întinde o piscină mare cât să ancorezi un iaht. Lângă, sunt amplasate două terenuri sportive, unul de tenis şi altul de fotbal. Dar proprietatea de la Snagov, care se întinde pe câteva hectare, nu e singura agoniseală a lui Remus Truică în cei 8 ani de când a părăsit funcţia de şef al Cancelariei premierului Adrian Năstase. La diferite evenimente mondene Truică devine subiect de discuţie, fiind admirat pentru apartamentul său din Monte Carlo, unde ar avea ancorat şi un iaht în valoare de 7 milioane de euro, dar şi pentru vila din Caraibe, de pe insula St. Martin. Pe uscat, Truică a fost văzut la volanul mai multor maşini, valoarea colecţiei auto depăşind un milion de euro: Ferarri (330 de mii de euro), Mercedes S 500 (aproximativ 90 de mii de euro), Mercedes SLR (aproximativ 500 de mii de euro), Range Rover Supercharged (peste 100 de mii de euro) şi un Aston Martin (aproximativ 150 de mii de euro). Remus Truică nu stăpâneşte doar apa şi uscatul. El a cucerit şi aerul, înfiinţându-şi, alături de un asociat, o companie aeriană de transport de pasageri cu elicoptere”, relata, recent, cotidianul „Adevărul”.
Personaje, vinovăţii, instituţii, complicităţi şi (in)competenţe
Oficiul de Cadastru Ilfov – de departe cea mai apropiată ţintă de răspunderea penală. Acesta a permis intabularea terenurilor proprietate publică în favoarea unor persoane private, cu încălcarea legilor şi a Constituţiei României.
Prefecţii judeţului Ilfov – Dan Cornel Baranga, prefectul în funcţie, nu a acţionat pentru respectarea Constituţiei şi a domeniului public, după ce a fost înştiinţat de încălcarea amândurora. El va avea ultimul cuvânt, când va trebui să dea viza de legalitate, dacă PUG-ul va fi aprobat în Consiliul local. Fostul prefect, Nicolae Jecu, este cel care a avizat hotărârile prin care lacul a fost subtilizat din domeniul public. Înaintea sa, un alt prefect, Teodor Filipescu, a aprobat împroprietăriri pe terenul care a dispărut din obiectivul sateliţilor dar figurează şi acum, în toate hărţile oficiale, drept Lacul Snagov, domeniul public al statului.
Consiliul Judeţean Ilfov – comisia de urbanism trebuie să dea avizul pentru noul PUG al Snagovului. Cristache Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean, a promis „vigilenţă maximă”
Aura Huluba – consilerul preşedintelui CJ Ilfov, arhitectul care a realizat noul PUG, spune că a tratat terenurile ca proprietate privată, pentru că aşa i-au fost prezentate de către primarul Snagovului şi de oamenii acestuia. Este de văzut dacă va solicita şi obţine lămuririle necesare, aşa cum ne-a declarat, sau va da măsura complicităţii sale.
Truică Remus – de departe cel mai interesant personaj al afacerii. El va fi cel mai câştigat sau păgubit, de pe urma acesteia. Nu se ştie în ce măsură şi dacă a jucat cumva şi rolul lui Iozefini.
Apele Române – administratorul Lacului Snagov, trebuie să revendice, proprietatea publică asupra domeniului pe care îl administrează
Sorin Roşca Stănescu – potenţial mai bogat cu zecile de milioane de euro pe care le-ar câştiga din afacerea cu vile sau doar păgubit cu banii pe care i-a plătit pe insulă dacă se dovedeşte că afacerea este nelegală.
Primăria Snagov (primarul) Apostol Muşat – competenţa este, probabil, doar a DNA, sau a DIICOT, spun sursele noastre
„Ziarul de Investigaţii” va reveni cu numele celor care au obţinut terenurile în „golful pierdut” de 31 de hectare, cu rolul jucat de fostul prefect Filipescu în afacere şi de alte personaje „de soi”.
