Peste o sută de milioane de euro au fost aruncaţi pe apa Sambetei de Guvernul Tăriceanu pentru lucrări de înlăturare a efectelor inundaţiilor din perioada 22 iulie – 5 august 2008. O notă de documentare întocmită de controlorii Curţii de Conturi a Romaniei face o radiografie exactă a modului cum a fost, realmente, furată imensa sumă, cum a crescut, peste noapte şi fără nici o justifcare, numărul de kilometri de diguri şi maluri rupte, cum a fost umflată şi valoarea lucrărilor, efectuate de firme abonate la banii publici de la Mediu. Mai mult, firmele respective sunt incriminate că au mai realizat şi în anii trecuţi lucrări de mantuială. Făptaşii acestui adevărat jaf asupra banului public sunt ministrul de atunci al Mediului, udemeristul Attila Korodi şi directorul general al Administraţiei Naţionale “Apele Romane” (ANAR), liberalul argeşean Marius Dorel Postelnicescu.
In urma inundaţiilor din vara anului 2008, guvernul Tăriceanu, prin două hotărari de guvern – nr. 833 şi nr. 834, ambele din 13 august 2008, a alocat 8,122 milioane de euro, pentru înlăturarea în regim de urgenţă a primelor efecte ale inundaţiilor. Prin HG 833, s-a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului Mediului cu 13.300 mii lei (3,244 milioane euro) din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, iar prin HG 834 s-a alocat din Fondul pentru Mediu suma de 20.000 mii lei (4,878 milioane euro) către ANAR. Ulterior, după intrarea în vigoare a prevederilor celor două hotărari de guvern, au fost promovate, în regim de urgenţă, 41 de obiective de investiţii pentru înlăturarea efectelor calamităţilor: 20 de obiective de investiţii în bazinul hidrografic Someş-Tisa (toate în judeţul Maramureş), 12 obiective în bazinul Siret – în judeţele Bacău (3), Iaşi (3), Neamţ (3) şi Suceava (3), şi 9 obiective în bazinul Prut, în judeţele Botoşani (2), Galaţi (1), Iaşi (3) şi Vaslui (3).
Ulterior, la nivelul ANAR au fost analizate şi centralizate propunerile tehnice şI financiare transmise de către cele trei direcţii zonale de ape unde se produseseră inundaţiile – DZA Someş-Tisa, DZA Siret şi DZA Prut, pe baza cărora a fost stabilit necesarul real de fonduri băneşti care, apoi, a stat la baza elaborării de către Ministerul Mediului a proiectelor de hotărari de guvern avand ca scop înlăturarea efectelor produse de inundaţii. Valoarea estimativă a fondurilor băneşti necesare a fost stabilită la 436.510 mii lei, adică 106.465.854 euro. Aşadar, s-a dispus deschiderea finanţării şI începerea execuţiei lucrărilor pe bază de liste de lucrări estimate cantitativ şi valoric, decontarea lucrărilor executate urmand a se efectua pe baza situaţiilor de lucrări însuşite de beneficiari. Acum, să vedem cum s-au “însuşit” lucrările şi, mai ales, banii bugetului.
La Tisa, găurile din mal cresc peste noapte
Astfel, controlorii Curţii de Conturi constată o sumedenie de grave furăciuni. “Pentru realizarea obiecitvului de investiţii “Conslidare de mal rau Tisa la Săpanţa, jud. Maramureş“, în procesul verbal de calamitate nr. 87/31.07.2008 a fost înscrisă de către comisia de constatare existenţa unei breşe întinse pe o lungime de aprox. 380 m, pentru remedierea căreia s-a apreciat că sunt necesare lucrări de construcţii-montaj în valoare de 510.000 RON, echivalent a 141.670 euro. In situaţia transmisă de ANAR la Ministerul Mediului, acelaşi obiectiv figurează cu o lungime de 1200 m şi cu o valoare estimată de 11.870.650 RON, adică 3.359.930 euro.” Un alt exemplu, tot de la Tisa: “Pentru obiectivul de investiţii “Consolidare de mal râu Tisa la Lacul Raţelor, Maramureş”, s-a transmis iniţial necesitatea refacerii consolidării malului pe o lungime de 240 m., pentru care au fost solicitate fonduri în sumă de 590.000 RON. In situaţia centralizatoare transmisă ulterior la Ministerul Mediului, s-a solicitat efectuarea operaţiunii de refacere şI consolidare a malului pe o lungime totală de 2,250 Km., valoarea acesteia fiind de 10.509.890 RON (2.974.780 euro).”
Si la Prut diguri de lux
O altă furăciune este consemnată de controlorii Curţii, la Prut: “La obiectivul de investiţii “Supraînălţare dig mal stang Jijia amonte confluenţă cu raul Prut”, de pe raza de responsabilitate a Direcţieide Ape Prut, pentru care iniţial a fost alocată suma de 880.000 RON, echivalent a 249.000 euro, în vederea realizării lucrării “reprofilare şi supraînalţare dig” pe o lungime de 1,470 km., ulterior s-au solicitat fonduri în valoare de 17.617.067 RON (4.986.433 euro), pentru realizarea aceleiaşi lucrări dar pe o lungime de 38,100 km”!
Râul Suceava a furat si el bani
Hoţiile n-au ocolit, cum spuneam, nici o DZA. Astfel, la Direcţia Apelor Siret, “pentru obiectivul de investiţii “regularizare râu Suceava, tronson Vicovul de Sus, Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava”, comisia pentru situaţii de urgenţă a transmis date cu privire la necesitatea efectuării unor lucrări de reparaţii la digul de apărare şi protecţie din zona respectivă pentru o suprafaţă de 0,250 km şi s-a alocat suma de 900.000 RON, echivalentul a 262.391 euro. Această lucrare, care în prima fază trebuia efectuată în termen de trei luni, potrivit celor două acte normative, a fost extinsă în etapa a II-a, pe baza aprobărilor ulterioare, pe o suprafaţă de 0,350 km, efectuată pe o durată de 10 luni şI cu o valoare aproape triplă de cea a lucrării efectiuate în prima etapă, 2.100.000 RON, echivalentul a 612.245 euro, deşi diferenţa cantitativă de lucrări este nesemnificativă.”
Căpuşele bugetului de Mediu
Controlorii Curţii de Conturi notează şi alte situaţii, care reliefează cardaşia pusă la cale de autorităţile centrale special pentru a spolia bugetul statului. “Negocierile directe purtate pentru contractarea serviciilor de proiectare, a lucrărilor de construcţii-montaj şi a serviciilor de supraveghere tehnică de şantier s-au purtat, în majoritatea situaţiilor, cu aceleaşi firme de profil care au mai executat astfel de lucrări în anii anteriori, lucrări care s-au dovedit a fi de o calitate îndoielnică şI care nu au rezitstat la calamităţile survenite ca urmare a inundaţiilor produse în anii anteriori. De exemplu, în cazul Direcţiei de Ape Someş-Tisa, lucrările au fost încredinţate pentru execuţie aceloraşi constructori “tradiţionali”: Repcon SA Oradea, Hidroconstrucţia SA Bucureşti şi Socot SA Targu-Mures. In unele situaţii nu a fost vorba de contractarea şi executarea unor lucrări noi de construcţii-montaj, ci de obiective teoretic executate şI plătite în anii anteriori. De exemplu, lucrările efectuate la obiectivele “Amenajare curs Iza şi Baicu la Dragomireşti”, “Amenajare râu Vişeu în zona Petrova-Leordina, valea Vişeului” sau “Regularizări şI îndiguiri ale raului Vişeu la Vişeul de Jos şI Petrova”, care au fost executate şi in anii anteriori cu importante sume de bani de la bugetul statului, de către aceeaşi firma – Repcon SA Oradea. Pentru executarea unor lucrări, unele direcţii de ape au contractat firme de profil cu sedii şi locaţii de lucru situate la mare distanţă de zonele calamitate, fapt care ridică suspiciuni privind posibilitatea intervenţiei rapide şI executarea lucrării în timp oportun pentru îndepărtarea urmărilor inundaţiilor. Exemple sunt firma Lescaci Com SRL din Negreşti-Oaş, care a primit obiectivul “Apărare dig Sagna, două breşe, judeţul Neamţ”, şi firma Vega ’93 SRL din Galaţi, căreia i-au fost încredinţate lucrările la obiectivul Dig Rachiţeni Breşe, judeţul Iaşi.”Controalele Curţii de Conturi continuă şi vor fi finalizate printr-un Raport care va ajunge, cu siguranţă, şi pe birourile procurorilor.
