Fostul ofițer MAI care i-a făcut legătura lui Georgescu cu Răzvan Leu, la DIICOT
Ancheta privind presupusa înșelăciune de 1,1 milioane de euro în care este cercetat Călin Georgescu se concentrează acum și asupra comunicațiilor dintre persoanele care au participat la întâlnirile și negocierile premergătoare transferului banilor. În centrul noilor verificări se află Ion Negoescu, fost ofițer al Ministerului Afacerilor Interne, cel care, potrivit informațiilor apărute în dosar, a făcut legătura dintre fostul candidat la alegerile prezidențiale și omul de afaceri buzoian Răzvan Leu.
Vineri, 16 octombrie, Negoescu a fost prezent la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, unde procurorii au efectuat percheziții informatice asupra unor dispozitive electronice ridicate anterior de la acesta.
Potrivit informațiilor publicate de AGERPRES, care citează surse judiciare, fostul ofițer MAI are calitatea de martor.
Distincția este importantă. Prezența sa la DIICOT și verificarea dispozitivelor nu înseamnă automat că Negoescu este inculpat sau că ar fi săvârșit o infracțiune.
Anchetatorii urmăresc să identifice eventuale conversații relevante pentru stabilirea modului în care a fost prezentată afacerea, cine a participat la negocieri și ce informații i-au fost comunicate persoanei care susține că a pierdut banii.
Potrivit Digi24, verificările vizează inclusiv discuțiile dintre Negoescu și Călin Georgescu.
O promisiune de finanțare de șase milioane de euro și o garanție de peste un milion
Originea dosarului se află într-o relație de afaceri începută în 2021, când Răzvan Leu l-a cunoscut pe Călin Georgescu prin intermediul lui Ion Negoescu.
Potrivit informațiilor prezentate de anchetatori, Georgescu i-ar fi propus omului de afaceri participarea la o operațiune comercială cu metale prețioase, pentru care era necesară obținerea unei finanțări externe.
Valoarea liniei de credit discutate inițial era de șase milioane de euro.
Pentru derularea operațiunii, Georgescu i l-ar fi recomandat pe Ionel Rusen, prezentat drept un om de încredere, capabil să faciliteze accesul la finanțare. Ulterior, Rusen l-ar fi introdus în circuit pe cetățeanul italian Massimiliano Arena, despre care se susținea că reprezintă o instituție bancară din Elveția.
Afacerea presupunea însă o condiție financiară prealabilă: constituirea unei garanții.
Răzvan Leu susține că a transferat în total 1,1 milioane de euro, în perspectiva obținerii împrumutului promis. Finanțarea nu s-a mai realizat, iar banii nu i-au fost restituiți.
Ulterior, potrivit relatărilor despre anchetă, ar fi fost avansată inclusiv posibilitatea majorării creditului la 15 milioane de euro.
În lipsa recuperării sumelor, omul de afaceri a sesizat autoritățile judiciare.
Existența dosarului penal, măsurile preventive dispuse și efectuarea perchezițiilor informatice sunt confirmate. Caracterul fraudulos al întregii operațiuni rămâne însă obiectul cercetării penale și al unei eventuale judecăți pe fond.
O parte din finanțarea promisă ar fi urmat să susțină campania electorală a lui Călin Georgescu
Unul dintre elementele care diferențiază dosarul de un litigiu comercial obișnuit este legătura invocată de procurori între finanțarea afacerii și planurile politice ale lui Călin Georgescu.
Potrivit informațiilor făcute publice despre anchetă, 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizați pentru susținerea campaniei sale prezidențiale, fiind prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.
Această informație nu demonstrează că suma a ajuns efectiv într-o campanie electorală sau că a fost utilizată în scopuri politice. Ea evidențiază însă faptul că perspectiva finanțării activității politice făcea parte, potrivit anchetatorilor, din discuțiile purtate cu omul de afaceri.
Într-un asemenea context, rolul persoanelor care au facilitat contactele și au participat la negocieri capătă relevanță probatorie.
Dincolo de suma impresionantă, dosarul ridică o întrebare legitimă despre felul în care promisiunile unor finanțări comerciale pot fi asociate cu proiecte politice și despre responsabilitatea celor care oferă garanții personale de credibilitate unor asemenea operațiuni.
Răspunsurile trebuie însă stabilite prin probe, nu prin simpla asociere a numelor persoanelor implicate.
Călin Georgescu rămâne în Arestul Central. Decizia privind arestul la domiciliu nu este definitivă
În paralel cu verificările informatice, instanțele analizează situația măsurii preventive dispuse față de Călin Georgescu.
Fostul candidat prezidențial se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie 2026, după ce Curtea de Apel București a admis solicitarea procurorilor DIICOT privind arestarea preventivă.
La 13 octombrie, Tribunalul București a admis cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru 30 de zile.
Hotărârea nu este însă definitivă, iar procurorii DIICOT au formulat contestație. Prin urmare, la data de 16 octombrie, Georgescu rămâne în arest preventiv, în așteptarea unei soluții definitive asupra măsurii.
Călin Georgescu a negat acuzațiile care îi sunt aduse. Cercetarea sa penală și măsurile preventive nu echivalează cu stabilirea vinovăției.
Ce încearcă să stabilească procurorii prin verificarea dispozitivelor
Importanța perchezițiilor informatice efectuate asupra dispozitivelor lui Ion Negoescu rezultă din rolul atribuit acestuia în stabilirea contactului dintre persoanele implicate.
Anchetatorii urmăresc să clarifice comunicările care au precedat și au însoțit operațiunea financiară, precum și eventualele informații referitoare la promisiunile făcute omului de afaceri.
Conținutul conversațiilor, dacă va fi recuperat și considerat relevant, poate contribui la reconstituirea cronologiei și la verificarea declarațiilor participanților.
Nu există însă, în informațiile publice disponibile la 16 octombrie, o prezentare oficială a rezultatelor acestor percheziții informatice.
Miza este stabilirea responsabilităților individuale într-o operațiune financiară care a lăsat în urmă un prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro și promisiunea unei finanțări externe niciodată materializate.
Pentru moment, Ion Negoescu este prezentat de sursele judiciare drept martor, Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt cercetați în dosarul DIICOT, iar stabilirea vinovăției aparține exclusiv instanței de judecată.
