În weekend, unul dintre principalele subiecte de discuție a fost o întâlnire pe care premierul Ilie Bolojan ar fi avut-o cu șefa Curții Constituționale a României (CCR), Elena-Simina Tănăsescu.
Întâlnirea chiar a existat, însă prim-ministrul a explicat astăzi că nu a fost nimic de taină, ci a fost vorba despre discuții instituționale.
De altfel, CCR a transmis ieri că întâlnirile de acest fel vizează aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege, idee preluată de Ilie Bolojan.
„Atunci când eram primar în Oradea și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină (…) proiectul, cineva trebuia să rezolve problemele de racorduri la utilități, să se lucreze în paralel și atunci sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol (…).
Așa este și în astfel de cazuri și mai mult de atât nu are rost să vă spun. (…) Vedeți, de multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta, în care se încearcă această schemă”, a subliniat prim-ministrul astăzi.
Conform CCR, întâlnirile președintei instanței cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect „exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”.
Aceasta în condițiile în care potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe asupra unor cauze care vizează inclusiv formațiunea politică condusă de Bolojan.
„Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, se arăta în comunicatul CCR.
Pe de altă parte, o reacție dură a venit astăzi nu doar din partea societății, ci chiar a Curții Supreme. Mai precis, Înalta Curte cere explicații amănunțite, exact pe modelul unor solicitări similare transmise de președinții instanțelor din țară, prin intermediul unor comunicate de presă.
„Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești.
În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere.
Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.
Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional.
Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență.
Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție.
Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil.
O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, se precizează în comunicatul ÎCCJ.
