În administrația publică, nouă luni se pot transforma în nouă ani fără ca proiectul să ajungă, neapărat, la capăt. Ambulatoriul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” este una dintre investițiile care ilustrează această formă particulară de elasticitate administrativă.
În 2017, Consiliul General al Municipiului București aproba indicatorii tehnico-economici ai proiectului. Documentul stabilea o durată de execuție de nouă luni și o valoare inițială de 7,3 milioane de lei, cu TVA. Ambulatoriul urma să cuprindă 16 cabinete de consultații, trei saloane pentru spitalizare de zi, două săli de așteptare și spațiile auxiliare necesare activității medicale.
În mai 2026, deci nouă ani mai târziu, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București – ASSMB prezenta investiția cu lucrări încă în desfășurare, un grad de execuție de 74% și un termen estimat de finalizare stabilit pentru 10 aprilie 2026.
Termenul trecuse deja.
Termenele au trecut. Ambulatoriul a rămas
Documentele ASSMB arată că nu era primul termen ratat.
Raportul instituției pentru anul 2024 menționa că structura de rezistență fusese finalizată, însă lucrările continuau la tâmplăria exterioară, fațade, compartimentări, finisaje și instalații. „Ultimul termen agreat” pentru finalizarea proiectului inițial era 30 iunie 2025.
Și acesta a trecut fără ca ASSMB să anunțe recepția și deschiderea ambulatoriului pentru pacienți.
În locul recepției a apărut un nou termen: 10 aprilie 2026. Apoi, la actualizarea situației proiectelor din mai 2026, instituția continua să prezinte lucrarea la numai 74%.
Obiectivul aprobat cu o durată de execuție de nouă luni figura, nouă ani mai târziu, cu mai mult de un sfert din lucrări încă nerealizate.
După aproape nouă ani, nu mai discutăm despre o întârziere tehnică. Discutăm despre incapacitatea repetată a unei administrații de a transforma bugetele, contractele și actele adiționale într-un serviciu medical efectiv.
Aparatura PNRR care funcționează în raport
Peste șantierul neterminat se suprapune un al doilea proiect.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ASSMB a obținut finanțare pentru „Dezvoltarea infrastructurii medicale ambulatorie” în cadrul Spitalului „Victor Babeș”.
Contractul a fost semnat la 14 martie 2023, iar perioada de implementare a fost prelungită succesiv până la 13 martie 2026. Bugetul total aprobat a fost de 3,53 milioane de lei, dintre care 2,93 milioane de lei reprezentau cheltuieli eligibile PNRR.
Proiectul prevedea inițial 35 de echipamente medicale. Dintre acestea, 26 au fost achiziționate.
Raportul ASSMB pentru anul 2025 folosește o formulare lipsită de echivoc: echipamentele au fost livrate, instalate și puse în funcțiune, iar personalul medical a fost instruit pentru utilizarea lor. Instituția mai anunță inițierea unei noi proceduri pentru alte 11 echipamente.
Pe hârtie, aparatura funcționează.
În ședința Consiliului General din 29 iulie 2026, consilierul general Răzvan Nițu a descris însă un ambulatoriu început în mandatul Gabrielei Firea, nefinalizat nici în 2026, și aparatură cumpărată prin PNRR care „stă închisă într-o cameră”.
Cele două versiuni nu pot fi lăsate una lângă alta, ca și cum ar descrie realități fără legătură. ASSMB declară aparatura instalată și pusă în funcțiune. În Consiliul General se afirmă că aceasta nu deservește pacienții. Dacă minte cineva, cine minte?
Unde sunt cele 26 de echipamente?
Construirea clădirii și proiectul PNRR sunt investiții administrative și financiare distincte.
Echipamentele ar fi putut fi instalate în spațiile existente ale ambulatoriului sau în alte corpuri funcționale ale spitalului, fără să aștepte recepția clădirii noi.
Aceasta este o explicație posibilă. ASSMB nu a prezentat-o însă în documentele publice analizate.
Raportul nu indică încăperile în care a fost amplasat fiecare aparat, data primei utilizări medicale, numărul pacienților, autorizațiile spațiilor sau frecvența folosirii echipamentelor.
Expresia „pus în funcțiune” poate descrie recepția tehnică, conectarea și verificarea unui aparat. Pentru pacient, însă, echipamentul funcționează numai atunci când este integrat în circuitul medical și utilizat pentru diagnostic ori tratament.
ASSMB confirmă achiziționarea și punerea în funcțiune a 26 de echipamente, dar documentele publice nu permit verificarea utilizării lor clinice individuale.
Un aparat înscris în inventar nu este, prin simpla sa existență, un serviciu public. Diferența dintre gestiunea contabilă și medicină este pacientul.
Cine este Iustinian Roșca, useristul care conduce ASSMB
Instituția obligată să clarifice această situație este condusă de Iustinian Roșca. Site-ul oficial al ASSMB îl indică drept director general.
Roșca este, concomitent, politician USR. Primăria Sectorului 5 îl prezintă drept consilier local al partidului, iar Uniunea Salvați România îl indică drept președinte al organizației Sector 5.
La conducerea ASSMB a ajuns în martie 2024. Presa a relatat atunci că primarul general Nicușor Dan l-a numit director general interimar, după ce Roșca ocupase funcția de director general adjunct. Documentele publicate de ASSMB confirmă trecerea sa de la poziția de adjunct la aceea de director general.
Cariera sa anterioară nu a fost construită în medicină. Profilul profesional public indică experiență în vânzări, management comercial și ”servicii financiare”, urmată de funcții în administrația municipală și de activitatea politică locală.
Lipsa unei profesii medicale nu reprezintă o incompatibilitate. Administrarea spitalelor presupune competențe economice, juridice și manageriale, nu numai clinice.
Dar numirea unui lider politic, cu un traseu profesional comercial, la conducerea instituției care administrează spitalele Capitalei transformă rezultatele în singurul criteriu relevant.
Apartenența politică este un fapt. Numirea de către Nicușor Dan este un fapt relatat public, nu o demonstrație automată a lipsei de competență.
Problema începe acolo unde proiectele rămân blocate, termenele se succed, iar instituția nu explică diferența dintre aparatura declarată funcțională și aparatura utilizată efectiv.
Responsabilitatea începe odată cu funcția
Iustinian Roșca nu poate fi făcut responsabil pentru decizia inițială din 2017 și nici pentru toate întârzierile acumulate înaintea mandatului său. Proiectul a traversat mai multe conduceri ale Primăriei Capitalei și ale ASSMB.
Responsabilitatea sa începe însă din momentul în care a intrat în conducerea instituției și privește situația actuală: termenele asumate, raportările publice cel puțin ambigue, măsurile administrative și transparența privind aparatura PNRR.
Sub conducerea lui Iustinian Roșca, ASSMB a raportat simultan un ambulatoriu executat în proporție de 74% și 26 de echipamente livrate, instalate și puse în funcțiune.
De aici pornesc întrebările legitime.
Unde se află fiecare aparat? În ce spațiu a fost instalat? Spațiul respectiv este autorizat? Când a fost utilizat echipamentul pentru prima dată? Câți pacienți au beneficiat de el? Există aparate depozitate sau neutilizate? De când curg garanțiile? Au fost plătite servicii de mentenanță pentru echipamente care nu au intrat în circuitul clinic?
Experiența în ”servicii financiare” a directorului ASSMB pare să colapseze în fața realității.
În privința clădirii, ASSMB trebuie să explice de ce termenul din 30 iunie 2025 a fost ratat, de ce nu a fost respectat nici termenul din 10 aprilie 2026, ce lucrări mai sunt necesare și când va fi recepționat Ambulatoriul „Victor Babeș”.
Pentru Iustinian Roșca, pacientul e tratat exclusiv într-un raport
În documentele administrației există sume, situații de lucrări, contracte, acte adiționale, cereri de transfer și rapoarte de progres.
Toate pot fi corecte procedural. Niciunul nu înlocuiește însă rezultatul.
Ambulatoriul „Victor Babeș” nu există pentru pacient cât timp ușa sa rămâne închisă. Aparatura PNRR nu produce servicii medicale doar pentru că ASSMB a consemnat punerea ei în funcțiune.
Iustinian Roșca trebuie să explice ce a primit bolnavul în schimbul banilor cheltuiți. Nu ce s-a semnat, nu ce s-a decontat și nu ce s-a introdus în inventar. Asta este o responsabilitate ce vine o dată cu numirea în funcție! Sau, evident, începi să dai vina pe ”greaua moștenire”.
La „Victor Babeș”, administrația a promis nouă luni și a consumat aproape nouă ani. A raportat aparatura drept funcțională, în timp ce în Consiliul General s-a afirmat că aceasta stă într-o cameră.
Între cele două realități se interpune directorul ASSMB, Iustinian Roșca.
