Tribunalul București nu doar că există, ci dă și comunicate de presă, după propriul interes.
Instanța din Capitală a transmis astăzi un punct de vedere în legătură cu afirmațiile PNL, după o soluție faborabilă „puciștilor” din partid.
Ieri, PNL a comentat decizia Tribunalul București în ceea ce privește soluția favorabilă într-un dosar introdus de 18 liberali din aripa Adrian Veștea, prin care a fost suspendată decizia de convocare a Congresului Extraordinar al partidului din 21 iunie.
Anume că hotărârea instanței nu influențează în mod direct partidul, iar conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie își exercită pe deplin atribuțiile și hotărârile Congresului sunt în vigoare. În acest context, PNL a transmis că „a luat act de decizie”, însă aceasta „nu influențează în mod direct Partidul Național Liberal și realitățile din partid în acest moment, deoarece suspendă doar anumite hotărâri”.
„Nu putem să nu observăm că ”bătăliile politice” din partid s-au mutat în justiție.
Brusc, în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul București a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați în mod direct de președintele acestei instanțe și numai aceștia pot judeca astfel de cauze.
Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM. PNL va ataca, pe toate căile legale, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului București”, transmit liberalii într-un comunicat.
Iar acestui comunicat de ieri i-a urmat un altul, astăzi, asumat de președintele Tribunalului București, Cosmin Sterea-Grossu, care este judecător la această instanță din ianuarie 2024. Anterior, președitele tribunalului a fost șef al Serviciului informatică și statistică judiciară – Consiliul Superior al Magistraturii (februarie 2021 – decembrie 2025, iar înainte – judecător la Judecătoria Sectorului 4 București (ianuarie 2017 – decembrie 2023), stagiar la Judecătoria Sectorului 1 București (iulie 2015 – ianuarie 2017) și auditor de justiție – Institutul Național al Magistraturii (octombrie 2013 – iunie 2015).
„Tribunalul București respinge acuzațiile formulate de un partid politic și consideră neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze.
Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare. În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor.
În acest context, nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor.
Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile. Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene.
De altfel, același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice.
Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”.
