Nu mai puțin de 10 bănci au fost sancționate cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), Consiliul Concurenței reținând că acestea au încălcat „legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR”.
Cea mai mare amendă a fost aplicată astfel către Banca Transilvania SA: 875,74 milioane lei, sancționată fiind de asemenea și CEC Bank SA, cu 332,98 milioane lei.
Cele 10 unități bancare sunt acuzate, pe scurt, că au manipulat Robor, în urma unei investigații care a fost declanșată în anul 2022. Și, pe lângă amenzi, cele 10 bănci „au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale”.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței.
Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat într-un comunicat.
Concret, au fost amendate Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; Banca Transilvania SA: 875,74 milioane lei; Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
„În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților.
Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite.
Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale”, mai arată Consiliul Concurenței.
