Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conceput astfel încât să asigure dezvoltarea României, datează din anul 2021, însă nici acum termenele asumate nu sunt cele finale.
Zilele acestea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, ca minister care coordonaează proiectul, se află la Bruxelles pentru a discuta la Comisia Europeană chestiuni privind renegocierea finală a PNRR.
Dragoș Pîslaru este însă și ministru al Muncii, iar discuțiile au legătură cu legea salarizării, care trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august, în contextul obligațiilor asumate prin PNRR și al necesității reducerii deficitului bugetar.
Și, în context, în fața Comisiei Europene se va discuta despre posibilitatea înghețării sau eșalonării creșterii salariilor demnitarilor până în anul 2031.
„Știu că este un subiect sensibil. Știu și că poziția exprimată până acum, inclusiv în scris, de Comisia Europeană a fost aceea că viitoarea lege a salarizării trebuie aplicată unitar în întreg sectorul public. Cu toate acestea, consider că este datoria mea să folosesc toate argumentele disponibile pentru a încerca să obțin o evaluare diferită.
Reforma salarizării unitare este necesară. Ea trebuie să aducă ordine, predictibilitate și echitate într-un sistem care a acumulat prea multe excepții, sporuri și dezechilibre. Discuția nu este dacă legea trebuie să fie unitară sau nu, inclusiv cu o grilă aliniată pentru demnitari. România este prea săracă să nu remunereze adecvat și unitar pe cei care au responsabilitatea să o conducă. Nu discutăm de meritul individual, ci de posibilitatea de a atrage persoane profesioniste și competente în pozițiile de demnitate publică.
Dar România se află într-un context fiscal și social dificil. Avem nevoie de echilibru, de responsabilitate și de un efort corect distribuit.
Într-un astfel de moment, chiar dacă ar exista o reașezare obiectivă de grile, demnitarii nu pot să fie beneficiarii celor mai mari creșteri salariale nete, în timp ce pentru alte categorii de angajați creșterile sunt limitate sau inexistente din cauza spațiului bugetar disponibil.
Societatea noastră este puternic divizată, iar percepția publică privind beneficiile inegale ale reformei afectează direct șansele de adoptare a legii. Echitatea trebuie să se vadă nu doar în cum vă arăta ierarhia ocupațională în final, ci și în efortul în timp pentru ajustare pe care ar trebui să îl facă cei care ocupă funcții de demnitate publică în comparație cu restul familiilor ocupaționale. O înghețare temporară sau măcar o reeșalonare devine mai mult decât oportună în condițiile date. Iar până în 2031 ne vom respecta angajamentul pentru implementarea deplină și unitară, inclusiv pentru demnitari.
Voi merge la Bruxelles cu acest mandat clar: să apăr principiul unei reforme corecte, sustenabile și responsabile, care tratează cu seriozitate atât angajații din sectorul public, cât și contribuabilii care susțin acest sistem.
Nu pot garanta rezultatul discuțiilor. Dar pot garanta că voi face tot ce ține de mine pentru ca această poziție să fie susținută ferm și argumentat”, preciza ministrul Pîslaru, săptămâna trecută.
România a transmis oficial PNRR-ul la 31 mai 2021, apoi a prezentat, la 8 septembrie 2023, un PNRR modificat. Ulterior, în septembrie 2025, a fost transmisă Comisiei Europene o cerere de revizuire a planului, deși, în contextul semestrului european 2025, Consiliul a recomandat României să accelereze de urgență executarea PNRR.
Aceasta în condițiile în care Planul de redresare urmează să fie pus în aplicare până în 2026. Și, ce să vezi, suntem aici.
