Brățări electronice. Aceasta ar urma să fie cea mai nou metodă de verificare a deținuților care, conform legii, beneficiază de permisii.
Săptămâna aceasta, un cetățean turc nu s-a mai întors la penitenciar la finalul unei permisii, iar de aici fel și fel de analize și concluzii.
Spre exemplu, ultima, cea a ministrului Justiției, Radu Marinescu, care consideră o soluție montarea de brățări electronice deținuților.
„Ce ne propunem să facem este să ducem lucrurile mai departe în zona siguranței și anume să achiziționăm brățări electronice care să poată să fie utilizate nu doar pentru aceste persoane care merg în permisie, dar și pentru cei care merg să lucreze.
Pentru că avem o mare problemă. Avem 25.000 de deținuți în România în momentul de față. Oamenii vor să lucreze. Pentru a munci în afara perimetrului, ei trebuie să fie însoțiți de persoane care să fie agenți de caz. De unde atâția agenți? Este un deficit în momentul de față de aproximativ 5.000 de persoane, pe care nu le mai putem angaja în momentul de față, pentru că, știți cu toții, suntem în zodia restricțiilor financiare și ne luptăm să echilibrăm bugetul public.
Avem nevoie de mai multă tehnologie, iar această tehnologie va putea fi utilizată și pentru monitorizarea persoanelor. (…) Costurile pentru cele șase mii de brățări, plus sistemul de software aferent, ar fi undeva la 100 de milioane de lei din câte am înțeles. (…) Este o realitate că, iată, avem nevoie și de tehnologie.
Nu putem vorbi, din punctul meu de vedere, de digitalizare sau de tehnologizare numai ca o retorică frumoasă și numai pe hârtie; trebuie să facem și pașii concreți, efectiv, ca să și realizăm. Eu, dacă am acele brățări electronice, în sens instituțional, dacă am aceste resurse, bineînțeles că pot să maximizez veniturile ANP.
Pentru că, dacă vor ieși la muncă jumătate dintre deținuții din momentul de față, vor fi venituri superioare și pentru bugetul statului, și pentru ANP, și pentru omul în sine, care, muncind, are altă reprezentare față de societate”, a spus ministrul Marinescu.
Atas Abdullah, om de afaceri turc condamnat la 22 de ani de închisoare și 10 luni după ce a ucis un polițist de la Rutieră, în 2015, s-a făcut nevăzut, după o permisie de câteva zile.
Acesta îndeplinise toate condițiile pentru a primi aprobarea de a părăsi Penitenciarul Rahova, în condițiile în care din 2015 și până în prezent mai avusese peste 20 de permisii similare.
Însă, acum este în categoria urmăriților „most wanted”: „La data de 26.01.2026 Penitenciarul Bucuresti-Rahova informeaza ca sus-numitul nu a mai revenit din permisie pentru continuarea executarii pedepsei”, sunt detaliile de pe pagina Poliției Române.
