Cândva ministru al Apărării, acum portavoce a PSD, Mihai Fifor nu a putut să treacă pur și simplu peste declarațiile lui Radu Miruță, referitor la vârsta de pensionare a militarilor.
Radu Miruță a anunțat că se lucrează la modificarea vârstei de pensionare a cadrelor MApN, MAI și a celor din serviciile de informații, așa că Mihai Fifor a ținut să transmită pe Facebook câteva gânduri… „elegante”: actualul ministru al Apărării face „manevre abjecte de manipulare” și este mincinos.
S-a supărat din nou fostul ministru Mihai Fifor, parlamentar PSD și unul dintre social democrații „de serviciu” când vine vorba de comunicări publice.
Cum actualul ministru al Apărării a făcut referire la faptul că militarii se pensionează pe la 48 de ani, Fifor, care a condus acest minister în Guvernul Dăncilă, a ținut să intervină. Pentru că, așa cum explică acesta, Radu Miruță, cum s-ar zice cam bate… câmpii.
„Ventilarea în spațiul public a ideii că militarii „se pensionează la 48 de ani” NU este o confuzie inocentă și nici o eroare de interpretare. Este o manevră ABJECTĂ de manipulare, menită să inducă în societate percepția falsă că militarii ar fi o categorie privilegiată și favorizată de stat.
Realitatea juridică este însă cu totul alta. Potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Legea nr. 282/2023 (în vigoare de la 1 ianuarie 2024), cadrul legal este limpede și fără echivoc:
Vârsta standard de pensionare
Vârsta standard de pensionare a militarilor este, în prezent, de 60 de ani. Aceasta este vârsta legală aplicabilă astăzi tuturor cadrelor militare care solicită pensie pentru limită de vârstă.
Mai mult, prin modificările din 2023, legiuitorul a stabilit explicit un calendar de creștere progresivă a vârstei standard până la 65 de ani, după cum urmează:
2031 – 61 de ani
2032 – 62 de ani
2033 – 63 de ani
2034 – 64 de ani
2035 – 65 de ani
Condiția de vechime
Pensia militară pentru limită de vârstă nu se acordă automat. Este condiționată cumulativ de minimum 25 de ani vechime efectivă, dintre care cel puțin 15 ani în serviciu militar.
Fără îndeplinirea acestor condiții, dreptul la pensie nu există.
De unde vine mitul „pensionării la 48 de ani”? Cazurile izolate de pensionare mai devreme sunt strict reglementate de lege și țin de: pierderea capacității de muncă, restructurări, treceri în rezervă din motive neimputabile militarului.
Aceste situații nu reprezintă regula, nu definesc sistemul și nu pot fi prezentate onest ca politică publică generală.
Prin urmare, a afirma că „militarii se pensionează la 48 de ani” este o minciună propagandistică folosită deliberat pentru a antagoniza societatea și pentru a decredibiliza o categorie profesională care funcționează sub un regim de incompatibilități, restrângeri de drepturi și riscuri permanente.
Legea este clară: Militarii se pensionează, astăzi, la 60 de ani, iar vârsta va crește până la 65 de ani. Pensia se acordă doar după minimum 25 de ani de serviciu. Orice altă narațiune este manipulare”, scria Fifor pe pagina sa de Facebook.
De altfel, anterior, la fel de elegant, Fifor îl cataloga pe Miruță drept „neterminat”, „briliant”, „bizar”, „personaj autosuficient” șamd, cu o avertizare: „Lăsați Armata României în pace! Jucați-vă în altă parte!”:
„USR pare să aibă resurse inepuizabile de neterminați. Atunci când vine vorba de tot felul de catastrofe de indivizi e sac fără fund. De la Moșteanu la Buzoianu, până la briliantul taman înfiletat la Apărare. Un șir de personaje autosuficiente care par convinse că au venit cu fotoliul de ministru de acasă și că România e un laborator de experimente, pe nervii, siguranța și viitorul acestei țări.
Bizarii aceștia chiar au impresia că statul român e o jucărie pe care o pot întoarce pe toate părțile după bunul plac, că instituțiile fundamentale sunt niște cifre în Excel și că sistemul de siguranță națională poate fi tratat ca o firmă de curierat în reorganizare.
Ideea creșterii vârstei de pensionare în Armată și structurile de ordine publică și siguranță națională din pix, paușal, la „efortul colectiv” din mintea cooperativei lui Bolojan este nu doar cinică, ci profund periculoasă. Este o decizie luată de oameni care n-au purtat niciodată bocanci, n-au stat în poligon, n-au ieșit în misiuni și n-au simțit ce înseamnă presiunea reală a unei arme în mână, în proximitatea unui război.
România nu este într-un context geopolitic normal. Avem 600 de kilometri de frontieră cu un stat aflat în război. Suntem pe flancul estic al NATO. Suntem linia de contact a Alianței cu Federația Rusă. În acest context, să veniți și să spuneți că „soluția” pentru echilibrarea bugetului este să țineți militarii în sistem până la 55, 60 sau 65 de ani sau cât v-o ieși vouă la zar este o dovadă de iresponsabilitate strategică.
Armata NU este o corporație. NU este o agenție de funcționari. Nu este jucăria pe care nu ai avut-o când erai mic.
Armata înseamnă efort fizic extrem, stres psihic, uzură accelerată, misiuni în condiții-limită, antrenamente permanente, riscuri reale. Un militar nu este un contabil. Un polițist nu este un birocrat. Un jandarm nu este un consultant.
La 50 de ani, un militar este deja un veteran al sistemului. La 55, este un om cu o uzură profesională pe care niciun civil nu o înțelege. La 60, este un simbol, nu o forță de luptă.
Statele serioase își protejează sistemul de siguranță națională. Îl motivează. Îl respectă. Îl mențin atractive pentru tineri. România, sub „reformele” lui Bolojan, face exact invers: îl transformă într-un experiment bugetar. Contabil. Ca să dea bine la micul dejun al tătucului de la Victoria.
Mesajul transmis tinerilor este devastator: „Vino în Armată. Riscă-ți viața. Distruge-ți sănătatea. Sacrifică-ți familia. Iar la final îți schimbăm noi regulile din mers.”
Așa nu construiești o armată. Așa o distrugi. Dacă vreți să mai aveți Armată nu vă atingeți de statutul militarului.
Dacă vreți să mai aveți ordine publică, nu transformați polițistul în funcționar epuizat.
Dacă vreți siguranță națională, nu o tratați contabil. Bugetul se echilibrează din risipa politică, din sinecuri, din agenții inutile, din armate de pile și clienți. Nu din coloana vertebrală a statului.
Pentru că un stat care își umilește militarii, mai devreme sau mai târziu, rămâne fără apărare. Și, dacă tot se consideră un mare strateg militar și vizionar geopolitic, poate că n-ar fi rău să îl detașăm pe termen nelimitat pe noul Rambo de la Apărare, în Groenlanda. Un erou de calibrul său sigur rezolvă dosarul mai repede decât o face NATO”.
