Sursa: Google maps

O judecătoare din București a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu, după ce a amânat ani întregi redactarea unei hotărâri într-un caz de omor calificat.

Sancționată în decursul anilor de patru ori, inclusiv cu excluderea din magistratură, judecătoarea ar avea însă în total sute de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal.

Ministerul Public a comunicat oficial că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unei inculpate, „având calitatea de judecător la o instanță din București, sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de abuz în serviciu”.

Anterior, în 2015 și 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a propus excluderea din magistratură a acesteia, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus înlăturarea sancțiunilor. Așa se face că, în prezent, judecătoarea apare ca fiind încă încadrată pe o funcție la Tribunalul București – Secția penală.

Din această postură este și inculpată, pentru că „nu a respectat prevederile normelor de procedură penală și a omis să redacteze în decursul a mai bine de patru ani o sentință penală pronunțată pe 1 septembrie 2020, nerespectând cu bună știință termenul de 30 de zile prevăzut de art. 406 alin. 3 Cod procedură penală, încălcând astfel prevederile art. 8 din Codul de procedură penală.

Prin acest comportament a fost împiedicată tragerea la răspundere penală, începând de la 1 octombrie 2020 și până în prezent, a patru inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, în stare de recidivă postexecutorie.

După cum reiese din rechizitoriu, faptele inculpatei, care ar fi omis cu rea-credință redactarea hotărârii, deși a fost sancționată disciplinar pentru săvârșirea abaterii disciplinare de „neredactarea hotărârilor judecătorești, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege”, prevăzută în Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ar fi afectat grav dreptul a două persoane vătămate la soluţionarea cauzei cu celeritate şi într-un termen rezonabil, drept prevăzut art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și art. 20 din Constituția României.

Menționăm că prin sentința penală menționată, aflată și în prezent în curs de redactare, magistratul judecător a dispus condamnarea celor patru inculpați din dosarul ce făcea obiectul judecății cu pedepse între 5 și 12 ani de închisoare.

Aceștia s-au aflat sub măsura arestării preventive, a arestului la domiciliu și ulterior a controlului judiciar până la data de 17.01.2020, ulterior fiind lăsați liberi. După această dată, unul dintre inculpați a comis mai multe infracțiuni de furt, fiind condamnat în două cauze penale”, se mai detaliază în comunicatul ministerului.

Cazul judecătoarei urmează a fi analizat de colegii din cadrul Curții de Apel București, dosarul de abuz în serviciu al acesteia având trei părți vătămate. Și, două dintre acestea apar ca părți civile și într-un dosar de omor calificat în care a fost condamnat un lider interlop.

Respectivul a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru omor prin cruzimi, dispunându-se de către Tribunalul Ilfov și „luarea faţă de inculpatul Didilă Foreman a măsurii obligării la tratament medical-psihiatric, până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol”.

Interlopul, aflat la acest moment în penitenciar, fusese acuzat de-a lungul anilor de mai multe fapte, inclusiv că în februarie 2021 și-a ucis viitorul ginere. Și, după sentința menționată, pronunțată în 2023, în același an, același interlop avea să fie condamnat într-un alt dosar la 12 ani şi 1.171 zile închisoare în regim de detenție.

Articolul precedentPiedone, întâlnire la restaurantul Senatului. Discuții despre semnături, observatori și viitorul PNRR
Articolul următorFost ministru al Muncii, despre creșterea salariului minim: „Nu discutăm dacă, ci cu cât!”