Scandal mocnit între magistrați și președintele țării, dar și vizavi de măsurile de austeritate care vizează sustemul judiciar.
Pe de o parte, problema este că Nicușor Dan nu a semnat decrete de pensionare și de numire în funcție pentru mai mulți magistrați, iar pe de alta – vârsta la care se vor putea pensiona magistrații ar putea fi modificată.
Nemulțumirile din sistemul judiciar au ajuns în această perioadă până acolo încât Nicușor Dan este acuzat de Consiliul Superior al Magistraturii că a generat „un blocaj inexplicabil” în justiție pentru că nu a semnat 28 de decrete de pensionare şi 27 de numire pentru magistrați.
„Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Preşedintelui României, domnul Nicuşor Dan, printr-o scrisoare deschisă, solicitând să dispună măsurile necesare pentru finalizarea procedurilor, cât şi Ministrului justiţiei, domnul Radu Marinescu, pentru sprijin instituţional în vederea soluţionării cu celeritate a acestei situaţii”, se arată într-un comunicat.
Pe de altă parte, s-ar putea spune că motivul pentru care magistrații se grăbesc să se pensioneze este că un proiect de lege aflat la Senat, prin care se propune creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, începând cu 2026.
În acest moment, magistrații ies la pensie în funcție de vechime. Însă până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, iar după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al CSM.
La Senat, proiectul de modificare a legislației privind pensionarea magistraților ar crește vârsta standard de pensionare a judecătorilor și procurorilor și ar reduce rata de înlocuire a veniturilor din activitate cu cele din pensie – 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026, pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Totodată, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Acestea fiind ultimile noutăți, astăzi CSM a revenit cu un comunicat de presă, în care se detaliază o analiză a dosarelor pe care le au magistrați de soluționat, în oglindă cu deficitul din sistem.
„În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2024, la nivel naţional, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.655.103 dosare, cumulat cu toate stadiile procesuale de la toate instanţele, faţă de 3.214.079 dosare în anul 2023, ceea ce corespunde unei creşteri de 13,72% comparativ cu perioada similară anterioară.
Încărcătura pe judecător în anul 2024 – câte dosare a avut de soluţionat în medie un judecător la nivel naţional – se prezintă astfel: la curţile de apel – 606 dosare pe an, la tribunale – 982 de dosare pe an, la judecătorii – 1.519 dosare pe an.
La 01 ianuarie 2024, dintr-o schemă de 5066 de posturi de judecător, erau ocupate 3.903 posturi, fiind vacante 1.163 de posturi. În urma demersurilor realizate de CSM, la 31 decembrie 2024, din totalul de 5.071 de posturi de judecător la finalul anului (cu luarea în considerare a posturilor alocate din fondul de rezervă care justifică diferenţa de 5 posturi faţă de 01 ianuarie 2024), erau ocupate 4.251 de posturi de judecător, fiind vacante 820 de posturi.
Încărcătura pe judecător a crescut exponenţial, fiind cu 45% mai mare decât în anul 2020 raportat la gradul de ocupare al schemelor şi creşterea numărului de dosare cu o treime.
La data de 01 iulie 2025, exista un deficit de judecători în România de 13%, fiind vacante peste 660 de posturi.
Locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, deficitul de personal fiind imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituţiile publice”, transmite CSM.
