8,5 milioane de euro, sifonate de la Ramona Mănescu la Dan Şova

În nicio ţară din lume sistemul feroviar nu finanţează concurenţa, adică reţeaua rutieră. Această anomalie este însă pe cale să se producă în România, odată ce va intra în vigoare (dacă va intra) acciza suplimentară de şapte eurocenţi pe litrul de carburant. Care carburant, în speţă motorina, este utilizat şi de societăţile de transport pe calea ferată. Calculele făcute de „Jurnal de Investigaţii” demonstrează că, numai din această acciză suplimentară, sistemul feroviar va „subvenţiona” cu aproape 8,5 milioane de euro anual reţeaua de drumuri.

Că ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, îşi doreşte ca fondurile colectate la bugetul statului prin introducerea accizei suplimentare de şapte eurocenţi pe litrul de carburant să fie folosite integral pentru construcţia de autostră este un lucru normal.
Practic, intră în „fişa postului” unui ministru să încerce să atragă cât mai mulţi bani pentru sectorul pe care-l administrează. Anormală este însă tăcerea Ramonei Mănescu, ministrul Transporturilor, care, printre altele, păstoreşte şi sistemul feroviar, unde se consumă anual aproximativ 100.000 de tone de motorină. Combustibil care va fi taxat şi el cu şapte eurocenţi pe litru, iar banii se vor duce la colegul său de Cabinet, Dan Şova, în loc să fie direcţionaţi către administratorul infrastructurii feroviare, compania naţională de căi ferate CFR SA. Inutil de menţionat că şi premierul Victor Ponta ar fi trebuit să facă această diferenţiere între banii colectaţi de la şoferi şi cei de la mecanicii de locomotivă.
Operatorul feroviar de stat CFR Călători are cel mai mare consum de motorină, de aproximativ 4.000 de tone lunar. CFR Marfă „înghite” alte 1.800 de tone pe lună, iar Grup Feroviar Român al lui Gruia Stoica pe undeva pe la 1.500 de tone. Motorină mai consumă şi CFR SA, ceilalţi operatori privaţi de transport feroviar de marfă, dar şi cei de călători.

100.000 de tone pe an

Agerpres 5599853 Stefan Roseanu

În total, în sistemul feroviar se consumă aproximativ 100.000 de tone de motorină anual, potrivit estimărilor făcute pentru „Jurnal de Investigaţii” de Ştefan Roşeanu, secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România şi fost director general al CFR Călători. Luând în calcul o densitate a motorinei standard de 0,835, cantitatea de 100.000 de tone se „traduce” într-un volum de 120,48 milioane de litri. Dacă înmulţim cu 0,07 eurocenţi pe litru, rezultă că suma ce poate fi colectată anual de la companiile de transport feroviar se ridică la 8,43 milioane de euro.
La prima vedere, suma poate să pară mică în comparaţie cu necesităţile sistemului feroviar. Privind mai atent însă, Ştefan Roşeanu constată că ea reprezintă aproape jumătate din banii alocaţi de statul român companiei CFR SA pentru reparaţii. Într-adevăr, pentru 2013 bugetul de reparaţii al administratorului infrastructurii feroviare a fost de 79,3 milioane de lei, adică 17,7 milioane de euro. Din banii alocaţi, era programată repararea a 24,7 km de cale ferată, a şapte poduri şi două tuneluri. Ce-i drept, necesarul era de aproape 50 de ori mai mare – 815,4 milioane de lei (183,2 milioane de euro), potrivit contractului de activitate al companiei pe anul în curs. În acelaşi document se specifica faptul că, în acest an, 150 de km de linii ferate, 14 poduri, zece tuneluri şi cinci gări ar fi avut nevoie urgentă de lucrări de reparaţii.

8.000 km necesită reparaţii

Agerpres 7215251 Manescu

Şi asta doar în 2013, pentru că necesarul este mult mai mare, având în vedere subfinanţarea din ultimele două decenii. Gravitatea situaţiei a fost recunoscută recent şi de directorul general al companiei CFR SA, George Micu: „Aproape 25% din poduri şi podeţe au durata de viaţă depăşită şi 75% dintre lucrări sunt scadente la diverse tipuri de reparaţii. An de an, restanţele la reparaţiile capitale cresc şi în prezent 8.000 km de cale ferată sunt scadenţi la reparaţii capitale”. Or, în aceste condiţii, Guvernul vrea să direcţioneze către şosele şi bruma de bani care s-ar fi putut obţine din introducerea accizei suplimentare la carburant.
Dar ce sumă totală va intra în bugetul statului odată cu aplicarea noii taxe? Calculul făcut de ZF indică o valoare de aproape 500 milioane de euro, luând în calcul că în 2012 în România s-au vândut circa 7 miliarde de litri de carburanţi (5,1 miliarde litri de motorină şi 1,9 miliarde litri de benzină).
Se cunoaşte, deci, în mare, ce sumă va intra în vistieria statului. Ceea ce nu se ştie însă cu certitudine este data de la care va intra taxa în vigoare, dacă va fi aplicată (introducerea ei fiind contestată inclusiv de preşedintele Traian Băsescu) şi, nu în ultimul rând, la ce vor fi folosiţi banii.
„Dorinţa este să se finanţeze fie autostrăzi, alţii susţin să se finanţeze autostrăzi şi drumuri naţionale. Dacă mă întrebaţi, ca opinie personală, eu aş vrea să finanţeze numai autostrăzi”, declarat recent, la PRO TV, ministrul Dan Şova. Declaraţie la care colega sa de Cabinet, Ramona Mănescu, ar fi trebuit să reacţioneze prompt, cerându-i premierului Victor Ponta să direcţioneze către CFR SA banii colectaţi astfel din sistemul feroviar. Nu a făcut-o.

Taxa, prilej de dispută politică

Din zona economică, controversele legate de noul bir s-au mutat în cea politică, la cel mai înalt nivel. Preşedintele Traian Băsescu a ameninţat că nu va promulga Legea bugetului de stat pentru anul viitor dacă Guvernul nu renunţă la acciza suplimentară de şapte eurocenţi pe litru de carburant. „În loc să utilizăm banii europeni, dăm banii direct şi sunt banii de la creşterea de la benzină. Dacă nu vor renunţa la creşterea cu şapte cenţi a accizei la benzină şi vor menţine aceşti bani care pot fi uşor substituiţi cu bani europeni, le trimit bugetul înapoi, pentru că sunt bani furaţi din banii tuturor, pentru ca să asigure bani de campanie, cu licitaţii, cu atribuiri directe”, a spus Băsescu.
La rândul lui, premierul Victor Ponta s-a arătat inflexibil în această privinţă. Guvernul va menţine prevederile proiectului de buget pe 2013, inclusiv introducerea accizei de şapte eurocenţi pe litrul de carburant, deoarece au fost negociate cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, a anunţat primul ministru. „Este negociat cu partenerii noştri internaţionali tot ceea ce este prevăzut în buget şi, da, tot ceea ce am negociat cu partenerii noştri internaţionali ţinem. Dacă preşedintele Băsescu este împotriva acordurilor noastre cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, avrea dreptul să nu semneze acordul. A semnat”, a spus Ponta.
Dublă taxare

Şi în condiţiile actualului sistem fiscal, operatorii feroviari subvenţionează sectorul rutier. Asta deoarece în preţul motorinei este deja inclusă, de ani de zile, o „taxă de drum”, care are valoarea de 125 de euro pe tonă. Motorina consumată de locomotive şi automotoare nu este însă exceptată de la plata acestei taxe. Scutire de la plata taxei cu pricina au doar motorina consumată în sectorul naval şi kerosenul utilizat la alimentarea avioanelor. Logic, doar vapoarele şi avioanele nu merg pe autostradă. Dar nici trenurile…

Share: