Cătălin Ioniță este cunoscut în Prahova ca fost director al Rosal Grup – sucursala Prahova (ulterior United Waste Solutions, UWS), un operator de salubritate implicat în numeroase controverse locale. Cătălin Ioniță s-a remarcat prin conexiuni politice puternice (este finul fostului primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu) și prin implicarea în afaceri cu instituții publice din Prahova.
De la prima sa mențiune în presa locală, numele lui Ioniță a fost asociat cu așa-numita “mafia gunoaielor” din Prahova, în contextul disputelor privind contractele de salubritate.
Educație și începuturile carierei
Despre parcursul educațional al lui Cătălin Ioniță există puține informații publice. În mediul de afaceri local, Cătălin Ioniță se prezenta ca “tânăr IT-st”, lăsând să se înțeleagă că are pregătire în domeniul informatic. De asemenea, pretindea că ar fi fost (!) ofițer SRI, însă în realitate deținea doar o legitimație obținută dubios de la o asociație a rezerviștilor SRI.
Această autoprezentare sugerează (dar nu dovedește) studii sau cel puțin competențe în IT și o dorință de a-și atribui un statut de ”insider” în structurile de informații, deși nu există dovezi că ar fi absolvit vreo academie de informații sau că ar fi lucrat efectiv ca ofițer de informații.
La începutul anilor 2010, Ioniță lucra în domeniul echipamentelor IT. A fost angajat la firma SC Birotech (specializată în birotică și IT), unde și-a creat primele conexiuni cu administrația locală. În martie 2015, conform unui denunț ulterior depus la DNA, viceprimarul Ploieștiului de atunci, Raul Petrescu, l-a chemat pe directorul Poliției Locale Ploiești pentru a-l obliga să atribuie un contract către Birotech, firma la care lucra Cătălin Ioniță.
În biroul viceprimarului, Raul Petrescu i-a sugerat directorului (Cristinel Toader) că „nu mai are multe zile” la conducerea Poliției Locale dacă nu semnează achiziția, Cătălin Ioniță fiind prezent ca reprezentant al firmei – prieten apropiat al viceprimarului. Acest episod indică faptul că, încă din 2015, Cătălin Ioniță își folosea relațiile din primărie pentru a obține contracte pe bani publici în domeniul său de activitate.
Directorul Poliției Locale a denunțat ulterior presiunile ca șantaj, menționând explicit intervenția lui Raul Petrescu în favoarea firmei unde activa Cătălin Ioniță. Aceste acuzații au intrat în atenția DNA Ploiești, fiind un prim semnal al implicării lui Cătălin Ioniță în posibile fapte de corupție locală.
Debut antreprenorial: ServiceTeam Birotica SRL (2016)
În februarie 2016, Cătălin Ioniță și-a înființat propria firmă, ServiceTeam Birotica SRL, imediat după plecarea de la Birotech, unde acționar și administrator a fost inițial Florin Drăguș urmând ca din anul 2017 să intre Ioniță Eduard Marius, fratele lui Cătălin Ioniță. Obiectul de activitate al noii societăți era “comerț cu calculatoare, echipamente periferice și software”, însă presa a catalogat-o drept o firmă “tip căpușă” menită să profite de funcția publică spre care aspira Cătălin Ioniță, angajând ulterior salariați ai ServiceTeam SRL la Rosal SA pentru a reduce costurile propriei firme.
Prin ServiceTeam Birotica, Cătălin Ioniță a început să câștige contracte pe bani publici în Prahova, profitând de relațiile sale. În perioada 2016-2017, firma a avut contracte cu mai multe instituții publice, în valoare de aproximativ 302.000 lei (70.000 €).
Remarcabil, peste 50.000 € proveneau din contracte cu o singură instituție locală aflată în pragul colapsului financiar. Ulterior s-a aflat că instituția respectivă era Clubul Sportiv Municipal (CSM) Ploiești, care în 2016-2017 trecea printr-o criză gravă (sportivi neplătiți, clubul aproape de desființare).
Contractele obținute de ServiceTeam la CSM Ploiești au inclus servicii de mentenanță pentru aparate de aer condiționat, imprimante, copiatoare și calculatoare, dar și lucrări cel puțin ciudate (vopsirea unei conducte la bazinul de înot, atribuită direct și apoi subcontractată).
Directorul CSM de atunci, Cezar Stoichiciu, era un vechi prieten al lui Cătălin Ioniță. Nu întâmplător, în perioada martie 2016 – februarie 2017, când Stoichiciu conducea CSM, s-au făcut plăți către firma lui Ioniță de peste 209.000 lei.
Ca recompensă, după ce CSM a intrat în colaps, Stoichiciu a fost angajat la Rosal Prahova (firma condusă de Ioniță). Situația a atras atenția presei și procurorilor: încă din 2017, primarul Ploieștiului de atunci, Adrian Dobre, a semnalat public achizițiile dubioase de la CSM cu firma lui Ioniță.
În paralel cu CSM, ServiceTeam Birotica a mai “căpușat” și alte instituții publice locale pe baza relațiilor personale cultivate de Ioniță. De pildă, Primăria orașului Urlați – condusă de primarul Marian Machițescu, vicepreședinte al ADI Deșeuri Prahova (asociația care gestioneză salubritatea în județ) – a atribuit direct două contracte mici firmei lui Ioniță (mentenanță IT), depășite însă la plată față de valorile contractuale.
Și Spitalul din Urlați a fost “convins” să încheie un contract cu ServiceTeam Birotica SRL (300 lei), Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești și Spitalul de Pediatrie Ploiești au acordat și ele contracte modeste firmei (5.769 lei, respectiv 26.782 lei în 2016-2017).
Până și Poliția Locală Ploiești – unde Ioniță încercase să intre prin Petrescu în 2015 – a ajuns să-i dea un contract de 10.656 lei (4 luni mentenanță).
Toate acestea conturau o rețea de interese în jurul lui Ioniță: el se lăuda în cercul său că are “prietenii cu beneficii reciproce” cu directori precum Simona Vișean Dolniceanu (șefa Finanțelor Locale) și Cătălin Vișean (directorul Spitalului de Pediatrie), sugerând că își folosea influența pentru a obține contracte în instituțiile conduse de aceștia.
Ascensiunea la conducerea Rosal Prahova (2016–2017)
Tot în jurul anului 2016, Cătălin Ioniță a făcut pasul către industria salubrității. Familia Prigoană, fondatoarea grupului Rosal, trecea prin schimbări: Silviu Prigoană se retrăsese din firmă, vânzând-o la un preț subevaluat propriului șofer, Bogdan Niculescu, în condiții controversate.
Bogdan Niculescu a preluat practic controlul Rosal, iar Silviu Prigoană ar fi acceptat să “se dea la o parte” contra unei rente care s-ar fi ridicat la suma de 50.000 €/lună. În 2017, sub conducerea noilor proprietari, Rosal Grup și-a continuat contractele de salubritate, inclusiv în Prahova (unde deservea Ploieștiul și alte 36 de localități prin ADI Deșeuri).
Cel mai probabil în acest context, Bogdan Niculescu și echipa sa l-au cooptat pe Cătălin Ioniță să se ocupe de operațiunile din Prahova. Cătălin Ioniță afirma către cunoscuți că “patronii Rosal l-au rugat să preia afacerile din Prahova”, pretinzând că o face “din pasiune”.
În realitate, se profila un aranjament reciproc avantajos: Ioniță primea o poziție cheie de director al Rosal Prahova (denumire oficială: director general al Rosal Grup SA – sucursala Prahova), iar noua conducere putea beneficia de relațiile și influența locală a lui Ioniță.
Astfel, în 2016-2017 Ioniță devine șeful filialei prahovene Rosal/UWS, poziție din care gestionează contractele de salubritate pe bani publici. Nominalizarea sa nu a fost publicată oficial la vremea respectivă, însă era cunoscută în cercurile administrative. Importanța lui Ioniță în schemă reiese și din avalanșa de dosare DNA Prahova din acea perioadă, în timpul căreia Cătălin Ioniță se lăuda că are o relație specială cu șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și afișa o legitimație SRI pentru a intimida și a obține favoruri.
Practic, Ioniță a știut să exploateze vidul de putere și temerile generate de anchetele anticorupție locale, prezentându-se ca un “protejat” al sistemului. Surse din mediul politic prahovean susțin că în anii aceia Ioniță invoca numele unor parlamentari influenți și chiar afirma – în cercuri private – că ar fi “dat mită primarului Adrian Dobre, plătindu-i nunta cu 200.000 euro” (Această afirmație gravă, neverificată oficial, era totuși vehiculată ca laudă de Ioniță, conform unor membri ai PNL Prahova)
Ioniță se prezenta drept “milionar în euro” și spunea public, ostentativ, “am cumpărat o casă la kilometrul 6, în Ploiești” – semn al prosperității sale dobândite rapid scria republikanews.ro.
Un alt nume-cheie din anturajul lui Ioniță este fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu. Bădescu, membru marcant al PSD Prahova, a fost primar între 2012-2015, fiind arestat în 2015 și condamnat definitiv în 2017 (3 ani cu suspendare) pentru fapte de corupție (mită și abuz în serviciu).
Ioniță este finul lui Bădescu, legătura naș-fin indicând o relație strânsă de familie și încredere. După ce a ”ieșit” din primărie și apoi din arest, Bădescu a fost cooptat de Ioniță în afacerea de salubritate: începând de prin 2018, Bădescu a fost angajat ca, “consilier management” la UWS SRL (noua denumire a Rosal).
Bădescu însuși a confirmat legătura de rudenie: “Cătălin Ioniță este finul meu. Eu sunt angajat la UWS SRL. Nu am făcut presiuni asupra lui Cristian Ganea (directorul ADI Prahova) pentru a favoriza UWS”, a declarat Bădescu pentru Newsweek.
Prezența unui fost primar condamnat în echipa firmei de salubritate și relația specială cu directorul Ioniță au alimentat suspiciunile că rețeaua de influență a lui Ioniță se extinde adânc în zona politico-administrativă.
Afaceri paralele și influență politică (2016–2018)
Între timp, Cătălin Ioniță continua să deruleze afaceri paralele prin ServiceTeam Birotica SRL, profitând de funcția sa la Rosal. Această confuzie de roluri – director la un mare prestator de servicii publice, dar și patron din umbră al unei firme care furniza bunuri și servicii instituțiilor publice – a atras atenția presei locale.
În aprilie 2018, publicația Republika News a realizat o amplă anchetă jurnalistică despre Cătălin Ioniță, intitulată sugestiv: “BOMBĂ! Cine este noul ‘milionar’ cu afaceri de succes cu instituții din Prahova?”. Articolul demonta miturile create de Ioniță despre sine și scotea la iveală modus operandi-ul său:
- Ioniță era descris ca un “produs al vremurilor tulburi”, care până la epoca DNA Prahova “se limita să se laude cu numele unor parlamentari prahoveni cunoscuți”, iar ulterior se lăuda cu relații la vârful DNA și SRI
- Ancheta confirma înființarea ServiceTeam Birotica SRL de către Cătălin Ioniță în 2016 și detalia cum aceasta a obținut contracte publice de zeci de mii de euro, inclusiv de la CSM Ploiești (peste 234.000 lei) și alte instituții, în perioada 2016-2017. S-a remarcat că directorul CSM Stoichiciu – beneficiar al contractelor cu firma lui Ioniță – ajunsese ulterior angajat la Rosal, clarificându-se mecanismul de “recompensă”
- Surse citate în investigație au dezvăluit că Raul Petrescu (fost viceprimar Ploiești) și Cătălin Ioniță aveau o prietenie veche și relații de tip “mână în mână”. În 2018 Raul Petrescu ajunsese director la RASP Ploiești (Regia Autonomă de Servicii Publice, care valida facturile Rosal), fiind persoana care “semnează facturile lui Cătălin Ioniță” la Primărie
- Ioniță se lăuda în anturaj că “îl are la mână pe Petrescu”, pretinzând că Petrescu i-ar fi oferit mită pe vremea când era viceprimar ca să-l ajute pe Ioniță să obțină contracte. (Reiese, de fapt, aceeași poveste din 2015: Ioniță sugerează că Petrescu i-a facilitat contractele, ceea ce poate fi interpretat fie ca auto-victimizare, fie ca șantaj invers.)
- În sprijinul acestor afirmații, fostul șef al Poliției Locale, Cristinel Toader, a depus un denunț la DNA relatând exact episodul din 2015: Petrescu l-a amenințat cu demiterea dacă nu încheie contract cu firma reprezentată de Cătălin Ioniță (Birotech), “prietenul lui Petrescu”, scenă petrecută în biroul viceprimarului. Denunțul lui Toader confirma explicit imixtiunea lui Ioniță în procedurile de achiziție publică, la limita legalității.
- Ancheta Republika News mai dezvăluia că Ioniță se laudă frecvent că ar fi maior în Serviciul Român de Informații, deși aceste ”pretenții” erau neverosimile
- Membri ai PNL Prahova au declarat jurnaliștilor republikanews.ro că Ioniță se laudă că “i-a dat mită primarului Dobre (PNL), plătindu-i nunta”, insinuând că ar controla inclusiv conducerea Ploieștiului
- Ioniță susținea că are influență asupra primarului Adrian Dobre, asupra city managerului Teodora Marin și a consilierului personal Eugen Prună – toți parte din Primăria Ploiești – “cu care ar fi în relații foarte bune”
- În fine, articolul mai menționa că un om de afaceri ploieștean se pregătea să depună o plângere penală împotriva lui Cătălin Ioniță pentru înșelăciune, acuzând că acesta l-ar fi păcălit cu o sumă importantă de bani printr-o firmă interpusă. Respectivul încercase o mediere, dar Ioniță ar fi ignorat solicitările, astfel că plângerea penală era iminentă în 2018.
Ancheta jurnalistică din 2018 a avut efectul de a expune publicului profilul controversat al lui Cătălin Ioniță: un tânăr parvenit, care a profitat de haosul administrativ și de conexiuni politice pentru a se îmbogăți, lăudându-se cu relații în “statul paralel” și fiind implicat în afaceri ce prejudiciau bugetul public.
Articolul îl numește pe Ioniță “autointitulatul ‘noul milionar de la Ploiești’”, subliniind caracterul arogant al acestuia. Ca urmare a dezvăluirilor, în interiorul firmei Rosal au apărut tensiuni.
Anchete penale și primele consecințe (2018–2021)
Tot în prima parte a lui 2018, conducerea Rosal (controlată de Bogdan Niculescu) pare să fi realizat că activitățile extra-curriculare ale lui Cătălin Ioniță pun în pericol firma. Pe 19 martie 2018, Republika News anunța pe surse că Rosal Ploiești își schimbă directorul: “actualul director, Cătălin Ioniță, ar face obiectul unei cercetări disciplinare”, fiind acuzat că “a făcut afaceri personale folosindu-se de numele Rosal”. Drept urmare, “se află pe făraș”, urmând a fi înlocuit, în locul lui Ioniță fiind vehiculat numele lui Ovidiu Negulescu (fost director la SGU Ploiești).
Această tentativă de demitere a lui Cătălin Ioniță în 2018 indica faptul că managementul Rosal era nemulțumit de conflictul de interese și de problemele de imagine create. Cu toate acestea, se pare că schimbarea nu s-a produs imediat – ori Ioniță a reușit temporar să-și păstreze funcția, ori a revenit ulterior. În orice caz, numele său continuă să fie asociat cu Rosal Prahova în anii următori.
Între anii 2019-2021 contractul Rosal pentru colectarea deșeurilor în Ploiești (parte din contractul județean cu ADI Deșeuri Prahova) a început să genereze nemulțumiri majore: serviciile erau prost sau deloc prestate, gunoiul rămânea neridicat, iar datoriile între părți creșteau. Cătălin Ioniță, ca director al operatorului local, s-a aflat în mijlocul “crizei gunoaielor”. Schimbarea administrației locale în 2020 (venirea primarului PNL Andrei Voloșevici) a adus un ton mai ferm în relația cu Rosal în comparație cu aproape binecuvântarea PSD-ului.
În iulie 2021, o anchetă penală a ieșit la lumină implicându-l direct pe Cătălin Ioniță. Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE) al Poliției Prahova a audiat mai multe persoane în cadrul unui dosar privind achiziții publice la Clubul Sportiv Municipal Ploiești (CSM), pe perioada directoratului lui Cezar Stoichiciu.
Pe 27 iulie 2021, Cătălin Ioniță a fost chemat la audieri la Poliția Prahova, în calitate cel mai probabil de suspect sau martor important. El s-a prezentat la sediu însoțit de avocat, însă – conform presei locale – nu a mai intrat efectiv la audieri, avocatul fiind cel care a discutat cu polițiștii, în timp ce Ioniță a rămas în afara instituției.
Presa a relatat că Ioniță are o veche prietenie cu Stoichiciu și că firma controlată de Ioniță (ServiceTeam Birotica) avusese “mai multe contracte cu CSM Ploiești în acea perioadă”. Deși oficial firma era pe numele fratelui lui Ioniță, era de notorietate că el o controla în fapt.
Acest dosar vizează suspiciuni de abuz în serviciu la CSM Ploiești (achiziții trucate). Practic, anchetatorii examinau tocmai contractele “cu dedicație” primite de Ioniță de la prietenul său Stoichiciu – în valoare de peste 50.000 €.
Deocamdată, rezultatele acestei anchete nu au fost făcute publice (nu există informații despre vreo inculpare formală până astăzi). Totuși, simplul fapt că Ioniță a fost “vizat de un dosar penal” și chemat la poliție a fost amplu titrat în presă, consolidând percepția negativă asupra sa.
În paralel, criza deșeurilor din Ploiești atinsese apogeul. În vara anului 2021, Rosal (sub conducerea lui Cătălin Ioniță) nu a mai ridicase gunoiul din multe zone, invocând dificultăți financiare și taxa de mediu. Situația a devenit atât de gravă încât primarul Voloșevici a convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU) și a cerut declararea stării de alertă sanitară în oraș.
În cadrul ședinței CLSU, toți cei 28 de membri prezenți au votat că există o situație de pericol din cauza incapacității Rosal de a-și îndeplini obligațiile. Notabil este că directorul Rosal Ploiești, Cătălin Ioniță, a lipsit de la acea ședință – la fel ca reprezentanții altor unități convocați. Voloșevici a catalogat situația drept “jenantă și frustrantă”, acuzând Rosal că pune în pericol sănătatea populației prin neridicarea gunoiului.
De asemenea, primăria Ploiești a început demersuri pentru rezilierea contractului de salubritate sau cel puțin penalizarea operatorului. Trebuie menționat că, juridic, contractul de colectare a deșeurilor menajere era încheiat între Rosal și ADI Deșeuri Prahova, nu direct cu municipalitatea, ceea ce a complicat luarea de măsuri imediate.
Rezilierea contractului și plecarea din Rosal (2022–2023)
Consecința crizei a fost că, în cursul anului 2022, autoritățile din Prahova au forțat încetarea contractului cu Rosal/UWS înainte de termen. În mai 2022, după numeroase scandaluri, s-a atribuit provizoriu un nou contract de salubritate în Ploiești către alt operator (firma Blue Planet, ulterior Brantner), Rosal pierzând practic prestarea în municipiu. Contractul cadru al Rosal (UWS) cu ADI Deșeuri Prahova ar fi expirat oricum în aprilie 2025, dar autoritățile au decis să nu mai tolereze situația de criză.
Astfel, Rosal Grup și-a pierdut contractul cu Primăria Ploiești cu câteva luni înainte de termen. Compania (care își schimbase numele în United Waste Solutions SRL, apoi în Bin Go Solutions SRL) a încercat să conteste în instanță atribuirea contractului către noul operator, dar a pierdut. Tribunalul București a respins solicitările Rosal/Bin Go Solutions SRL de a bloca activitatea Brantner sau de a prelungi șederea Rosal în Ploiești.
Primarul Ploieștiului (Mihai Polițeanu – USR, ales în 2023) a și depus o plângere penală împotriva Bin Go Solutions SRL pentru refuzul de a-și înceta activitatea, acuzând compania că operează fără licență legală.
Pentru Cătălin Ioniță, anul 2023 a marcat ieșirea sa din Rosal/UWS/Bin Go Solutions SRL. Conducerea companiei (controlată de Bogdan Niculescu) s-a săturat de el și l-a concediat, acuzându-l de management defectuos. Într-un comunicat oficial al Bin Go Solutions SRL, firma precizează că Ioniță este un “fost angajat al societății, concediat ca urmare a constatării mai multor nereguli în activitatea de conducere a Sucursalei Prahova”.
Același comunicat (difuzat la începutul lui 2025, dar referindu-se la acțiuni din 2023) se delimitează de “grupul infracțional” coagulat în jurul lui Ioniță, acuzându-l că a prejudiciat compania cu peste 4 milioane de euro în 5 ani. Această cifră sugerează posibile fraude sau pierderi cauzate de deciziile lui Ioniță între 2016-2021 (facturi supraevaluate, neîncasarea unor debite etc.).
Un exemplu invocat este că Ioniță ar fi emis facturi de 2 milioane € în doar 4 luni pentru salubrizare în Ploiești, într-o perioadă în care orașul era totuși sufocat de gunoaie. Toate aceste acuzații urmează probabil să fie clarificate în litigiile dintre Ioniță și fostul angajator.
Cu Rosal evacuat din Ploiești și Ioniță demis, era Niculescu la salubritate părea să se încheie.
Însă Cătălin Ioniță nu avea de gând să iasă din scenă.
Alianța cu familia Prigoană și tentativa de revenire (2023–2025)
După ruptura de Bin Go Solutions, Ioniță s-a reorientat rapid, aliindu-se cu fosta familie patronală – Prigoană. În 2023, fii lui Silviu Prigoană (Honorius Adrian Prigoană și Silvius Prigoană) au reactivat o firmă moștenită de la tatăl lor: Rosal Internațional Management SRL (înființată în 2005, dar inactivă în ultimii ani).
Societatea a fost redenumită Environment Care Waste Management SRL și, foarte important, în conducerea ei a fost instalat Cătălin Ioniță. Potrivit datelor oficiale, acționari în firmă sunt Honorius Prigoană cu 42,86%, Cimpoieru Alecsandru cu 14,285%, Ioniță Cătălin Alexandru cu 14,285%, Ioniță Liviu Andrei cu 14,285% și Silvius Prigoană tot cu 14,285%. Codul fiscal al firmei a fost reactivat în 1 august 2022, semn că atunci a început efectiv activitatea.
Cu alte cuvinte, Ioniță a devenit omul de încredere al fiilor lui Prigoană în încercarea acestora de a reintra pe piața salubrității din care tatăl lor fusese eliminat.
Parcursul acestei alianțe s-a văzut la începutul lui 2024, când autoritățile din Ploiești încercau să rezolve tranziția către un nou operator de salubritate. Primarul Mihai Polițeanu (ales în 2023 ca independent, fost USR) a decis atribuirea fără licitație a serviciului de colectare gunoi către o asociere între firma austriacă Brantner Servicii Ecologice SRL și o mică firmă numită RO Eco SRL (RoEco) și aceasta fiind tot a lui Honorius Prigoană și a lui Ioniță Cătălin unde îl regăsim și pe Alecsandru Cimpoieru, șoferul lui Honorius Prigoană.
Contractul a fost semnat pe 31 ianuarie 2025, în regim de urgență, pentru doi ani. RoEco SRL s-a dovedit a fi o SRL obscură, cu doar un angajat și o cifră de afaceri de 22.697 lei în 2023. Era deținută pe hârtie de un anume Alecsandru Cimpoeru și – atenție – administrată de Cătălin Ioniță.
Practic, Ioniță (împreună cu Cimpoeru, șoferul familiei Prigoană) a găsit o portiță de a reveni în joc: s-a asociat cu Brantner sub paravanul acestei SRL. În mod obișnuit, o firmă mică își ia un partener mare ca susținător, însă aici situația a fost invers – un mare operator (Brantner) a cooptat o SRL anonimă, dar cu conexiuni locale. Oare de ce?
Această schemă a generat imediat controverse. Pe de o parte, presa a subliniat că “două personaje extrem de controversate” se află în spatele RoEco SRL, anume Cimpoeru (șoferul lui Honorius Prigoană) și Ioniță (finul lui Bădescu). Chiar Polițeanu – cel care semnase contractul – s-a trezit criticat pentru asocierea cu oameni apropiați de vechile administrații pe care le combătuse.
În apărarea sa, primarul a declarat public: “nu îl cunosc pe domnul Cătălin Ioniță; știu că numele dânsului este legat de dezastrul gunoaielor din Ploiești, de foarte mulți (n.r. – oameni) de corupție; știu că mulți politicieni au fost plătiți așa, prin Rosal, angajați de domnul acesta. Am verificat, nu este și nu va fi parte a companiei Brantner la Ploiești, acest domn Ioniță”.
Această afirmație a primarului evidențiază stigmatul asociat numelui lui Ioniță: el este perceput drept artizanul “dezastrului gunoaielor” și omul care angaja pe ascuns politicieni la Rosal pentru a-i plăti (posibil aluzie la cazul Bădescu și alții). Polițeanu a încercat să liniștească opinia publică spunând că Ioniță nu va avea rol la noul operator; în realitate însă, implicarea lui era deja făcută prin RoEco SRL.
Compania Bin Go Solutions SRL (fosta Rosal) a reacționat vehement la “îmblânzirea” mafiei gunoaielor sub altă formă. Într-un comunicat din februarie 2025, Bin Go Solutions SRL acuza că asocierea Brantner-RoEco este o manevră care ascunde aceeași grupare veche: “Brantner e doar o fațadă, iar RoEco face parte din grupul de firme Rosal Internațional Management actual Eco Care Waste Management, grup de firme deținute de moștenitorii lui Silviu Prigoană (fost fondator al societății noastre)”.
Se subliniază deci că RoEco SRL și Environment Care (firma fiilor lui Silviu Prigoană administrată de Ioniță) sunt cumva afiliate. Mai mult, Bin Go Solutions SRL a dezvăluit că noua asociere recurge la practici incorecte: muncitorii recrutați pentru Brantner erau de fapt angajați prin terți ai lui Ioniță (firma Eco Master Servicii Ecologice SRL, din anturajul lui Ioniță), ocolind cadrul legal.
Pe scurt, “pleacă ai voștri (Rosal/Niculescu) și vin ai noștri (Prigoană/Ioniță)”, după cum comenta un cititor în presa locală.
Noi afaceri în județul Vâlcea sub privirile îngăduitoare ale reprezentaților PSD
De altfel, Ioniță și gruparea din jurul lui Honorius Prigoană au încercat simultan mai multe lovituri. În februarie 2025, asocierea Brantner – Environment Care Waste Management SRL (firma fiilor Prigoană, administrată de Ioniță) a primit inițial un contract de salubritate și în județul Vâlcea. S-a descoperit astfel că la Vâlcea, Brantner s-a asociat direct cu firma fraților Prigoană (nu cu RoEco SRL), arătând clar implicarea lui Ioniță ca administrator al acesteia.
Situația de la Vâlcea a fost însă blocată: alt operator, Romprest de data asta, a contestat în instanță și a obținut anularea contractului până la clarificări. În așteptare, noile mașini de gunoi pregătite de Brantner pentru Ploiești fuseseră mutate în Vâlcea, dar au rămas blocate acolo într-un depozit, până la rezolvarea litigiilor.
Astfel, la 31 mai 2025, Cătălin Ioniță se află într-o postură inedită: nu mai conduce Rosal/UWS Prahova, însă s-a regrupat în jurul familiei Prigoană și caută să reintre în piața salubrității prin firme-satelit și asocieri neașteptate. Rămâne de văzut dacă aceste demersuri vor avea succes sau vor fi blocate de autorități și justiție.
Imaginea publică
Cătălin Ioniță este un personaj emblematic pentru rețelele care au transformat gunoiul într-un instrument de influență și îmbogățire. Reputația lui, deja șifonată la Ploiești, i-a adus porecla de „patron al mafiei gunoiului”, iar fiecare pas pe care îl face pare să confirme eticheta.
Mai întâi, trebuie spus limpede: Ioniță și-a clădit ascensiunea pe rude, prieteni și complicități. Este finul unui fost primar condamnat, pe care l-a angajat ulterior la firma de salubritate pe care o conducea — un exemplu perfect de salariu-punte între politică și business.
Tot prin aceste legături au apărut contracte între societățile controlate de el și instituții locale, unele atribuite pe repede-înainte, altele cu sume umflate grosolan. În culise, povestea merge și mai adânc: vorbe despre „mita de nuntă”, despre presiuni pe directori de instituții, despre legitimații de servicii secrete fluturate ca scut împotriva inconvenientelor legale.
Fiecare mică piesă din puzzle construiește imaginea unui om care știe să se vândă drept „milionar filantrop”, dar ale cărui practici arată cu totul altfel.
Apoi, trebuie privit modul în care și-a convertit statura locală într-o armă de posibil șantaj public: facturi de milioane de euro emise exact când gunoiul îngropa orașul, contracte „cu dedicație” de zeci de mii de euro pentru prieteni, prejudicii colosale reclamate chiar de foștii lui patroni.
Când focurile au devenit prea mari, compania l-a dat afară și i-a pus în cârcă dezastrele financiare. Faptul că l-au concediat nu din motive „strategice”, ci explicit pentru nereguli grave, spune multe despre felul în care era condusă afacerea sub mâna lui Ioniță.
Nu doar presa l-a înfierat; primari în exercițiu au ieșit public să-l dea exemplu de corupție mascată în uniformă de „antreprenor de succes”. În ochii opiniei publice, Ioniță a devenit sinonim cu combinația clasică între bani publici ”sifonați” și protecție politică. De aici și prăpastia de neîncredere: pentru ploieșteni, simplele zvonuri că ar putea reintra în joc sunt suficiente să stârnească furie.
La Vâlcea însă, primarul Mircia Gutău pare să îl adopte ca model de business. (Mircia Gutău ori nu a aflat detalii, încă, despre Cătălin Ioniță, ori este gata să și-l asume pe deja celebrul ”om de afaceri” cu tot ce va veni ”la pachet” împreună cu acesta. Dar, pe Mircia Gutău pare că nu îl sperie nimeni și nimic.)
Pe scurt: vorbim despre un personaj care a exploatat la maximum conjuncția dintre nevoia comunității de servicii vitale și apetitul unor politicieni pentru beneficii rapide. Oricât ar încerca azi să se rebranduiască, umbra trecutului îl urmărește peste tot — iar fiecare proiect nou la care se lipește riscă să devină, din start, suspect.
În concluzie, Cătălin Ioniță a parcurs în ultimii ~10 ani un traseu sinuos: de la un anonim din zona IT, la un ”afacerist” influent implicat în contracte cu statul, apoi la director al operatorului de salubritate județean și personaj central al scandalurilor gunoaielor, pentru ca în final să fie înlăturat și să încerce o revenire pe ușa din dos, alături de Honorius Prigoană.
A activat preponderent în județul Prahova, cu extinderea recentă a influenței spre Vâlcea. Conexiunile sale cu figuri controversate – primari cercetați sau condamnați (Bădescu, poate și alții), viceprimari șantajiști (Petrescu), afaceriști dubioși (Niculescu, Cimpoeru) – i-au consolidat reputația negativă.
Fiecare afirmație laudativă făcută de Ioniță despre sine (relații la DNA, SRI, “cumpărat primari”, “plătit nunta primarului”) a fost de fapt un autodenunț al modului în care operau rețelele de corupție locală.
Presa, unii patroni care îl cunosc, îl tratează acum pe Cătălin Ioniță drept un “personaj toxic”, simbol al combinațiilor necurate din spatele contractelor de salubritate. Rămâne de văzut dacă aceste percepții vor fi confirmate și judiciar – dosarele penale în care este menționat (CSM Ploiești, șantajul lui Petrescu, prejudiciul Rosal) fiind încă pe rol la data de 31 mai 2025.
