Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a efectuat un sondaj cu titlul „Așteptările românilor pentru anul 2023”, în cadrul căruia au fost adresate întrebări și referitoare la politică și politicieni, dar și legate de teme de actualitate.
Eșantionul studiului IRES l-au reprezentant 1.615 respondenți de 18 ani și peste, perioada realizării fiind 7 – 12 decembrie 2022.
Potrivit celor prezentate de IRES, „respondenții indică mai frecvent schimbări fundamentale, sistemice (ex. doresc să se schimbe în totalitate politicienii/ clasa politică ori conducătorii țării, Guvernul/ partidele de la guvernare ori Parlamentul) și au mai puține solicitări concrete”.
Însă, oricum ar fi, „pesimismul este dominanta stării de spirit a românilor atât la final de an, dar și atunci când își exprimă speranțele și așteptările pentru anul viitor”, dat fiind că studiul IRES arată că „românii nu cred că 2023 va fi mai bun nici pentru ei personal, în ceea ce privește nivelul de trai, dar nici pentru România. Faptul că așteptările românilor legate de politică sunt mai degrabă de ordin sistemul/fundamental decât așteptări factuale arată că neîncrederea în politicieni și în instituții reliefată de prima parte a studiului național stă la baza acestui pesimism generalizat care se manifestă în ultimii ani la nivelul societății românești”.
Întrebările sondajului efectuat telefonic au vizat totodată și actualitatea politică – vizavi de înțelegerile din coaliție – rezultând că cei intervievați, cel puțin nu sunt foarte interesați de ceea ce se întâmplă:
„Notorietatea prevederii protocolului coaliției de guvernare conform căreia în 2023 conducerea guvernului revine Partidului Social Democrat este împărțită, în timp ce 48% dintre respondenți cunosc această informație, 51% spun că nu sunt la curent cu aceasta. Sunt mai informați bărbații, persoanele peste 51 de ani și respondenții cu studii superioare, dar și votanții PSD.
52% dintre respondenți au încredere că Președintele Klaus Iohannis și PNL vor accepta numirea unui prim ministru PSD, în timp ce 39% cred contrariul. Sunt mai optimiști în această privință respondenții cu studii superioare și cei cu venituri de peste 4.000 lei.
Peste jumătate dintre cei intervievați cred că, în viitor, România nu se află în pericol de a fi atacată de Rusia, dar 43% cred opusul. Bărbații, respondenții cu educație și cei cu venituri ridicate resimt în proporții mai scăzute pericolul ca țara noastră să fie atacată de Rusia, în timp ce acest pericol este resimțit în proporții mai ridicate în rândul persoanelor cu educație scăzută și cu venituri reduse”.
