# Ministrul Justiției și motivele care au condus la anularea alegerilor: „Sper și cred că autoritățile judiciare vor ajunge la adevărul relevant cu privire la ceea ce s-a întâmplat”

_Published: 2025-01-30_

Radu Marinescu, ministrul Justiției, a acordat un interviu [Agepres](https://agerpres.ro/2025/01/29/video-interviu-radu-marinescu-la-ministerul-justitiei-nu-vor-fi-restructurari-de-personal-dar-ne-ins--1417567), în cadrul căruia a „atacat” mai multe subiecte de interes.

Unul dintre acestea, anularea alegerilor prezidențiale, în legătură cu care a precizat că sunt în lucru mai multe dosare penale – legate de manifestări extremiste și legionare, finanțarea campaniilor electorale, influențarea votului cetățenilor, atacuri cibernetice, explicând totodată că publicarea probelor în baza cărora Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale ar compromite „_aflarea adevărului cu relevanță penală_”.

Avocat de profesie și membru PSD, Radu Marinescu a preluat portofoliul Justiției în acest Guvern Ciolacu 2, așa că a dorit să sublinieze probabil că este la curent cu subiectele „fierbinți”. Iar despre anularea alegerilor prezidențiale, Marinescu a asigurat că nu „_s-a lăsat liniștea_”.

„_Ceea ce vă pot spune este că se desfășoară o activitate de urmărire penală, care presupune administrarea de probe și investigarea laborioasă, atentă, corectă a tuturor aspectelor care sunt relevante pentru a se stabili dacă s-au săvârșit infracțiuni, care sunt persoanele care le-au săvârșit și gradul de vinovăție. _

_Cunoașteți că există mai multe cauze, sunt vizate mai multe posibile fapte contrare legii, între care modalitatea de finanțare a campaniilor electorale, posibila influențare a votului cetățenilor, posibile infracțiuni de spălare de bani și, evident, acele atacuri cibernetice care au vizat infrastructura electorală. _

_Întrucât aceste chestiuni sunt de amploare, întrucât este posibil să existe și elemente de extraneitate, care să presupună verificări care să fie făcute și cu partenerii instituționali din afara țării, evident că există o durată a procedurilor, însă cu siguranță nu putem să afirmăm că s-ar fi așternut liniștea. Dimpotrivă, sper și cred că autoritățile judiciare vor ajunge la adevărul relevant cu privire la ceea ce s-a întâmplat. (…)_

_ S-au deschis acele dosare în care se efectuează cercetări, se administrează probe, pentru a se stabili dacă s-au săvârșit infracțiuni. În acest context, a da publicității probe care pot avea relevanță într-o anchetă penală nu este un demers care să fie acceptabil la acest moment, întrucât poate compromite, pe o anumită coordonare, aflarea adevărului cu relevanță penală. _

_Pe de altă parte, este evident că societatea trebuie să cunoască adevărul, trebuie să cunoască elementele concrete care au fundamentat decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor și sunt convins că, după ce se vor parcurge și aceste etape de investigare penală, aspectele care vor fi descoperite vor fi aduse la cunoștința opiniei publice. (…)_

_Într-o anchetă penală, obiectivul este să aflăm adevărul. Societatea românească are nevoie de adevăr mai mult decât de orice altceva, însă nu are nevoie de orice fel de adevăr, ci de un adevăr care să fie stabilit, dacă este vorba de un adevăr judiciar, cu toată responsabilitatea, cu toată obiectivitatea, cu toată imparțialitatea și cu toată preocuparea ca toate probele să fie administrate. _

_De aceea, cred că nu putem să stabilim un termen în care să finalizăm o anchetă, dar trebuie să stabilim o exigență de celeritate, de preocupare, de activitate efectivă și continuă în sprijinul și în obiectivul de a se afla adevărul și de a se stabili o stare de fapt și de drept corespunzătoare realității. (…)_

_Există un grup de lucru care a fost constituit la nivelul Parchetului General, în cadrul căruia participă și Ministerul de Justiție și care se preocupă de o evaluare a legislației în ceea ce privește formulele de extremism, extremismul violent și caută soluții pentru ca această legislație să fie adusă în corelație cu fenomenologia și actualitatea acestor forme de extremism. (…) _

_Cetățenii sunt liberi să se exprime, sunt liberi să își exprime opiniile de orice fel, dar extremismul nu trebuie sub nicio formă să fie îngăduit într-o societate democratică și într-o societate liberă. (…) _

_Cu siguranță este necesar să avem un cadru legal care să oprească promovarea fenomenelor extremiste și susceptibile a induce în societate o atitudine ilicită. Formele în care se poate face o asemenea reglementare însă trebuie atent gândite, astfel încât să respectăm și necesitatea de a proteja drepturile și libertățile, democrația și valorile europene, dar în egală măsură să nu îngrădim nici posibilitatea de exprimare a cetățenilor_”, a explicat ministrul, conform sursei citate.