Știm deja că viitorul Guvern ar cam trebui să ia măsuri concrete pentru a acoperi deficitul bugetar, reprezentanții partidelor au discutat cu noul președinte ales despre acest subiect, așa că întrebarea este ce se va întâmpla mai departe.
Teama tuturor este că, pentru economii, vor fi tăiate tot pensiile și salariile, însă aceste informații sunt contracarate de Tanczos Barna, ministrul Finanțelor.
Ministrul Tanczos Barna a ținut să asigure că nu se „umblă” la pensii sau salarii și că, de asemenea, investițiile nu sunt în pericol, chiar dacă se iau în calcul măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
„Nu există niciun risc”, a spus ministrul, citat de B1TV, subliniind că „Nici pensiile, nici salariile, nici investițiile nu sunt în pericol”.
Într-adevăr, măsurile de reducere a deficitului bugetar vor fi luate de viitorul Guvern, însă actualul ministru de Finanțe a subliniat că au fost luate toate măsurile necesare din timp și că nu se așteaptă la probleme în partea a doua a anului.
„Am luat măsurile necesare (…) Nu mă aștept la probleme care să apară mai devreme sau mai târziu”, a mai punctat Tanczos Barna , conform sursei menționate.
Însă în această săptămână, același ministru publica pe Facebook o analiză și un avertisment:
„Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu.
În aceste patru luni, veniturile au crescut atât ca valoare, cât și ca pondere în PIB, ajungând la 200 de miliarde de lei. În aprilie, veniturile bugetare au fost de 59 de miliarde de lei, cu 16% mai mult față de aprilie 2024. Această creștere se datorează inclusiv unei colectări mai bune a TVA-ului.
În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile – care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei – au avut un impact major asupra bugetului. În schimb, am reușit să reducem risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat.
Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 55,9 miliarde de lei, generând un deficit de 2,95%. Cifrele demonstrează că avem o economie capabilă să genereze venituri substanțiale, chiar și într-o perioadă marcată de provocări.
Totuși, este nevoie de un angajament mai ferm pentru pentru atingerea unui echilibru sustenabil între venituri și cheltuieli. Noul guvern va trebui să implementeze măsuri de consolidare a veniturilor, concomitent cu o reducere mai semnificativă a cheltuielilor”.
